Page 2 - Drumul_socialismului_1977_11

/
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NE. 6219 «

r <2
Imnul de Stat al Republicii Socialiste România şi Legea DACĂ-I
L>£ GA
privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţeni— Festivalul filmului de amatori CINE... GA
primite cu deplină aprobare şi vie satisfacţie de către CALIU

Produsele
toţi oamenii mucii hunedoreni „Omul şi producţia" care se pu
prin comerţ
NOUL NOSTRU IMN, ÎN ŞCOALA NOUĂ, PROFESORUL ŞI CÎND MI SE SPUNE produse de c
NOUA NOASTRĂ ELEVUL SE AFLĂ ÎNTR-O RELAŢIE „TOVARĂŞE Oraşul Hunedoara a găz­ poata şi cele 4120 de fuse", men de gar
„Trecerea", „Ziare de di­
duit, -timp de 3 zile (211-30
MÎNDRIE CU ADEVĂRAT TOVĂRĂŞEASCA octombrie), cea de-a Vil-a mineaţă", „Brigadierii", nele, acest
Unul dintre cele mai e- DOCTOR" MĂ SIMT ediţie a Festivalului fil­ „Jocul — x-epetiţia mun­ scris pe amb
In învăţămînt, şi mai
moţionante momente din ales în învăţămintul pre­ numai modernizarea teh­ mului de amatori sub em­ cii", „Timpul nu aşteap­ le — pe mic
nologiei didactice,, ci şi o
cadrul recentei sesiuni a şcolar şi primar, apelativul nouă relaţie profesor—elev. MAI APROAPE soţitoare pus
Marii Adunări Naţionale a „tovarăşa educatoare„to­ o relaţie în care profeso­ blema „Omul şi produc­ tă", „Locul cuvenit", „O sau pache
fost acela cind, într-o at­ varăşa învăţătoare“ sau rul devine primul colabo­ DE PACIENT ţia". Desfăşurată anual pe diată cu primăvara" şi „curge" de
mosferă solemnă şi înălţă­ pur şi simplu ,,tovarăşa" rator al elevului in proce­ trei secţii — concursuri de multe altele au sintetizat, bricării de i
toare, proprie numai mo­ a devenit expresia cotidi­ sul dobindirii de către a- Găsesc foarte normală fotografie artistică, seturi doar pe parcursul a zece înscrisă pe
mentelor istorice din des­ ană cea mai frecventă, fo­ cesta a cunoştinţelor. In şi potrivită in acelaşi timp diaton şi film — întrece­ minute, momente de o termenul de
tinul unei ţări, întreaga a- losită cu drag de copii. Aş această nouă relaţie dis­ — cu etapa in care ne gă­ rea din această toamnă x-eală şi caldă autenticita­
sistentă, în frunte cu pre­ zice că „tovarăşa“ a deve­ pare distanţa, profesorul sim in evoluţia societăţii depăşit, pro<
şedintele Republicii, cu nit, pentru copilul din este tovarăşul apropiat al noastre socialiste, elabora­ s-a înscris ca o manifes­ te din munca de fiecare zi ne în vînzerc
întreaga conducere de par­ grădiniţă şi din primele elevului. Or, eşte normal rea — din iniţiativa secre­ tare de. prestigiu în etapa a oamenilor, a acelora ca- viz speciali
tid şi de stat, a intonat clase de şcoală, a doua ca această apropiere să fie tarului general al partidu­ de masă a celei de-a II-a i'e cu probitate politică şi în pachetele
noul nostru Imn de Stat. mamă, fiinţa dragă, apro­ şi exprimată prin cuvîntul lui, tovarăşul Nicolae ediţii a Festivalului naţio­ profesională pun umăr de produşi c
Am avut prilejul să cu­ Ceauşescu, — a Legii pri­ nal „Cântarea Român iei". nădejde la 'edificiul nou al
piată, care îl învaţă, îi în­
nosc numeroase opinii pri­ drumă paşii, îl educă. Pe care, de fapt, o generează. vind normele de adresare Organizată de comitetul ţării. „Griul" şi s-
Iată de ce consider că
de la o :
vind Legea pentru aproba­ următoarele trepte ale in- Legea privind normele de între cetăţenii Republicii sindicatului din C.S.H.,
rea Imnului de Stat. Ori văţămîntului, însă, mai cu adresare în relaţiile dintre Socialiste România, act le­ Bucuria ce o trăiesc azi Hunedoara s
de unde veneau, de la seamă in unele licee, ape­ cetăţenii ţării noastre — gislativ menit să instaleze Consiliul municipal al sin­ gazdele festivalului e în­ demult, eti
muncitori, intelectuali, ţă­ lativul ,,tovarăş" in relaţii­ iniţiată de tovarăşul Nicolae o normă generală de a- dicatelor Hunedoara, cu ţeleasă. Pentru cea mai data fabrica
rani, oameni de arîă, ele le dintre elev şi profesor, Ceauşescu, secretarul ge­ dresare, reflectare firească sprijinul Comitetului U- valoroasă prezenţă în fes­ tie 1977, c
exprimau aceleaşi pro­ tival, cineelubului „Siderur- garanţie trei
neral al partidului — este
şi chiar dintre cadrele di­
funde sentimente de satis­ dactice înseşi, începuse să foarte bine venită, ca iz- a transformărilor uriaşe ntunii Sindicatelor din me­ gistul" i s-a conferit Ma­
intervenite in viaţa popo­
facţie şi mindrie patrioti­ fie înlocuit cu boierescul vorind dintr-o necesitate rului nostru de 30 de ani talurgie şi construcţii de
că. E şi firesc, de vreme „domn", „doamnă". obiectivă a zilelor noastre. încoace. Obligativitatea fo­ maşini, ediţia a Vl-a a rele premiu. Dealtfel, tot
ce noua Lege şi, implicit, După cum se ştie. per­ losirii in relaţiile de mun­ festivalului a adus în în­ el este deţinătorul pre­
noul Imn, reprezintă de SILVIU CERCEA trecere 36 de cinecluburi miului I cu filmul „Da­
fapt o necesitate obiectivă fecţionarea procesului de că, de serviciu, a formei din toate zonele ţării, ca­ că-aş fi la furnale" —
învăţămint nu înseamnă
in actuala etapă de dez­ profesor de adresare „tovarăş", „to­ re au prezentat 54 de fil­ peliculă de o aleasă valoa­ lucru s-a ise
voltare a României socia­ LA NOI NU MAI SÎNT NICI BOIERI, NICI varăşă“ sau „cetăţean", me şi 16 seturi diaton re artistică, pentru care nele magazi
liste. Muzica sa, compusă, „cetăţeană" cred că va (diapozitive sonorizate). E vorba, ori
de Ciprian Porumbescu, SLUGI; SÎNT OAMENI EGALI, TOVARĂŞI duce la o mai mare apro­ vom publica o consemna- tru luni > p
acest artist romantic şi pa­ Ca muncitor, mă bucur sau „domnule" mirosea a piere intre oameni, expri- Ce a însemnat noua re aparte în coloanele zia­
triot, nefericit, iubit şi mult de adoptarea de către tendinţă de boierie, iar mind sentimentul egalită­ competiţie a cine-fotoa- rului nostru. Tot. premiul de garanţie
frumos, cum numai Emi- Marea Adunare Naţională, preferinţa altora pentru a ţii reale şi depline intre matorilor ? Un pas hotărf- I a fost conferit cineclu- garantează
nescu a mai fost, e o din iniţiativa tovarăşului se. adresa astfel o socotesc toţi cetăţenii. Personal, ca tor în înţelegerea exactă a bului „Micron" Bucui-e.şti, nor astfel ci
muzică înaripată, profund Nicolae Ceauşescu, secreta­ înclinare spre slugărnicie. medic, m-a deranjat' tot­ ceea ce se vrea festivalul iar locurile II şi- III au Işi ia come
mobilizatoare, iubită şi cin- rul general al partidului In societatea socialistă pe deauna cind cineva mi s-a fost atribuite cinecluburi- derea pentri
tată de întregi generaţii de nostru, a Legii privind adresat cu „domnule". Lu- „Omul şi producţia", în ri­
români. Textul său reu­ normele de adresare intre care o construim nu sint crind la un dispensar me­ dicarea valorii _ artistice a lor „Oţelul Roşu", „Zboi'a" TOT DESPR
şeşte să sintetizeze inspi­ cetăţenii României socia­ nici boieri, nici slugi. Oa­ dical sătesc, am putut re­ filmelor, fotografiilor şi — Focşani, „Dunaris" —
menii sint egali, se bucu­
rat omagiul adus eroismu­ liste. Mă bucur de faptul marca insă un fapt, desi­ seturilor diaton — care Galaţi, „Casa Scînteii — APF
lui acestui neam, dragostea că vor dispare complet din ră de aceleaşi drepturi, de gur semnificativ : munci­ şi-tau semnat actul de naş­
sa pentru pămînlul patriei. vorbirea noastră cuvintele aceeaşi grijă a societăţii torii şantierului de. la tere, aici, la Hunedoara —, Bucureşti, „Mixt-club" — Duminică,
Galaţi. Menţiuni : „Chi­
faţă de ei. Legiferarea no­
ascensiunea întregului po­ „dom'n“ şi „doamnă", aşa Chişcădaga nu-mi spuneau constă în atragerea spre becul din
por şi unitatea sa in ju­ cum au dispărut de mult ilor norme de adresare es­ nici pină acum decît „to­ mistul" şi I.T.M.A. Cna-
rul partidului — călăuză, domnii şi doamnele ca e- te bine venită, ea reflec­ varăşe doctor", mod de a- cineamatorism a tinerilor. iova, „Didiatctica" — Ga­ nului de r
hotărirea nestrămutată de xistenţe sociale. De fapt, tând de fapt, in mod fi­ „Omul şi producţia" — laţi, „Tiotuşul" — Co- din Călan
a atinge piscurile însorite între noi, muncitorii, se resc. realităţile socialiste dresare care mă face să generoasa temă aleasă de măneşti. La categoria ..te­ cei 60, 75
ale comunismului. foloseau şi pină acum ter­ ce s-au statornicit pentru mă simt mai aproape de cine-fotoamatori—a trans­ me la alegere“„ pe primele waţi ai săi
Noul nostru Imn înseam­ menii de adresare „tova­ totdeauna în ţara noastră. ei.
nă noua noastră mindrie. răş“ sau „tovarăşă". format manifestarea de locuri s-au clasat cineclu- şi aceasta
la Hunedoara, prin mijlo­
burile „Rarăul" — Câmpu­
RADU CIOBANU Pretenţia unora de a li ANTON GREGUŞ NICOLAE FOTESCU risipă. E dr<
scriitor te adresa cu „doamnă“ conducător auto medic cirea peliculei, înti-un re­ lung Moldovenesc, „Zboia" j m ma vedere
cital al cultului muncii, al
— Focşani (I), „Siderurgis-
bărbăţiei şi omeniei, al tul“ Hunedoara, „Hermes" tă. Poate c
vredniciei şi demnităţii — Bucureşti (II), „Rapid" /nu este lua
1 de către r<
D U B L A ' I N V I T A Ţ I E O concepţie omului zilelor noastre. Fil­ — Craiova (III), „Dună­ ^ fi cazul
mele ..Dacă-aş fi la furna­
noua le"', „Referatul", „A nu fi rea" Galaţi (menţiune). 1 schimbe op
(Urmare din pag. 1) oricărei localităţi urbane. fitresc : schimbarea pe tăcu­ înfrînt", „Obsesie", „Labo­ iluminatul c
Celelalte împliniri sau as­ te a denumirii de comună. (Urmare din pag. 1) ratorul inteligenţei", „Ne­ LUCIA LICIU ) brescu).
Orăşlie in ce priveşte s-po­ piraţii sint, de acu?n, ele­ ...Monografia, consacrată
rul zilnic în greutate al ti­ mente comune ale realităţi­ jubileului da 225 de ani de | SOLAR IT
neretului bovin. lor socialiste din zilele minerit atestat in zona Cer- rînd începînd 'de Ia aceasta).
A doua imagine a prospe­ noastre : nu există localitate tej — Săcărimb, se incheia Secretarul general al parti­ ^ De mai
rităţii sint casele, multe din in comună fără drum mo­ cu o invitaţie adresată tu­ dului a , formulat orientări
ele adevărate vile. Nu se dernizat ; anual se vind turor îndrăgostiţilor' de fru­ deosebit de preţioase in toa­ i aşa-zisul so
urmăreşte la consiliul popu­ mărfuri în valoare de 5000 museţile patriei şi celor care te aceste domenii. 1 gada din I
lar media de virsl.ă a case­ lei pe locuitor, iar aproape doresc să aibă în colecţia Problemele esenţiale pe ca­ I 3. „ea Stre
lor, . dar aproape trei sfer­ tot atit se cumpără de la familială un bulgăre din dă­ re le pune Programul supli­ l o învălmăş
turi din fondul locativ este Deva ; la o sală de clasă ruitul pămint al României. mentar de dezvoltare a eco­ / tu ri vegeta I
nou, construit, reconstruit si sau de grădiniţă revin in Oamenii acestor locuri vă nomiei naţionale trebuie re­ ) coltă nu rr
iar reconstruit in anii socia­ medie 20 de copii, atit de. fac, astăzi, o dţiblă invita­ zolvate de organizaţiile de l vorba acun
lismului. In satul de reşe­ mult s-a devansat construc­ ţie : veniţi in rîndurile lor partid, de colectivele de oa­
dinţă Certei 'mai bine de o ţia de spaţii şcolare ; se pentru a-i ajuta să constru­ meni ai muncii.- Ble nu în­ ? faptul că
treime din populaţie locu­ găteşte tot mai mult pe seamnă numai miliarde de l conducerea
ieşte in apartamente in plite de aragaz şi se păs­ iască mai repede noile obi­ lei în plus, faţă de preve­ ^ tită n-a se
blocuri sau cămine de nefd- trează mîncărurile in frigi­ ective economice şi sociale ; derile iniţiale, oi o schimba­ i trebui» pre'
milişti, cu încălzire centrală der ; zeci de familii dispun veniţi şi pentru a cunoaşte re radicală a concepţiei e- 1 toarea- rea
şi apă curentă, iar o altă de autoturisme personale ; frumuseţile locurilor şi hăr­ conomice, a modului de or­ ţ vor face dc
treime in case şi vile ase­ imensa majoritate a unităţi­ nicia locuitorilor. De pe ganizare şi desfăşurare a ^ (T. Nicolau
menea blocurilor. Nojagul — lor comerciale şi de presta­ promontoriul Săcărimbului producţiei în toate ramurile
unde altădată localnicii îşi ţii funcţionează in localuri se vede mai cuprinzător de- economiei naţionale. De a- \ APEL L/
ceea, se impune ca munca
cereau scuze şi iertare după noi ; se insistă pentru insta­ cît într-o monografie, pa­ politieo-organizatorieă desfă­
ce iţi spuneau de unde sint larea de noi posturi telefo­ noramic, cea mai mare şurată de organizaţiile de \ GOSPI
— a devenit in aceşti ani o nice ; tot tineretul se poar­ parte din constelaţia indus­ partid să se adreseze mai
localitate cochetă, care res­ tă orăşcneşle. trială şi împlinirile socialis­ eficient ridicării conştiinţei La unitatea nr. X „Flora" din Hunedoara, zilnic se pun | „Expoziţie
piră prosperitate. S-a con­ Viitorul comunei poate fi te ale judeţului Hunedoara. şi înţelegerii imperativelor Ia dispoziţia cetăţenilor 20-25 specii de flori, „realizare" a *1 laje de lîr
struit febril şi la Hondol, redat într-o singtiră cifră. economice ae către toţi oa­ bazei floricole din Hăşdat a E.G.C.L. Hunedoara.
Vărmaga, Măgura — Topli- In următorii ani sg vor in­ I. MÎRZA menii muncii. , Foto : ION VLASE i cooperativei
ţa, Bocşa Mică. Numai Să- vesti aidi o jumătate de mi­ din satul F
cărîmbu a rămas cam aşa liard de lei pentru dezvol­ 1 discordantă
cum a fost : un muzeu na­ tarea economico-socială. Se l s-ar putea
tural al mineritului. va construi o nouă mină / gospodăresi
Al treilea element expre­ care, singură, va întrece J rat, s-a fc
siv de progres il constituie producţia de minereuri de Producţia de legume a anului 1078-temeinic pregătită! ţ muire cu
setea diurnă de cunoaştere. astăzi a minelor de la Bar­ i mă, dar e<
In comuna Certej toate sa­ za sau din Deva. Se va înăl­
tele sint radioficate, iar nu­ ţa o nouă uzină de prepa­ Secretarul general al rea acţiunilor menite să de­ cu recolte noi-male, s-au ob­ nu s-au îndeplinit integral i copieri dez'
mărul posturilor de recepţie rare. Ele vor cere noi mun­ partidului, tovarăşul Nicolae termine spoilrea producţiei ţinut peste 26 000 kg cartofi sarcinile la cultura de ustu­ ţ domneşte I
(de peste 2 000) — televizoa­ citori. sute de apartamente, Ceauşescu, a subliniat în la hectar, se vor extjnde su­ şi mai mult dc 20 000 kg le­ roi. 1 apel la sp
re, tranzistoare, aparate de o puternică dezvoltare a u- repetate rînduri necesitatea prafeţele de sere şi solarii, gume la hectar. I resc al ges
radio, difuzoare — depăşeşte nităţilor de deservire şi ca lucrătorii ogoarelor să se iar în cîmp, în cadrul fer­ Un teren fertil de acţiune Asigurarea cu legume \ credem,
cu mult pe cel al gospodă­ prestaţii, a reţelelor de apă preocupe cu maximă răs­ melor specializate pentru pentru organizaţiile de par­ proaspete pe o perioadă cit ţ aude ? (N.
mai lungă din an, impune
riilor, ridicindu-se la nivelul şi canalizare. Ce va urma e pundere de sporirea pro­ cultivarea legumelor sînt tid de la sate şi pentru con­ ca o atenţie deosebită să fie
ducţiei de legume şi car­ destinate cele mai bune te­ siliile populare îl constituie acordată pregătirii solariilor \ DE L
tofi, astfel ca în fiecare ju­ renuri, cu posibilităţi de iri­ amplificarea, în această pe­ şi cultivării lor neîntirziate.
deţ să se asigure, din pro­ gare. rioadă, a preocupărilor pen- Un exemplu demn de ur­ \ SĂPTĂMiNI
ducţie proprie, necesarul de mat oferă C.A.P. Geoagiu,
consum al populaţiei. Pen­ unde în solar s-a plantat j Nu dem
tru a acoperi consumul, ne­ încâ de acum, din toamna salată pentru primul ciclu 1 „Semnal"
cesar populaţiei şi a satis­ de producţie din anul vii­
face cerinţele economiei na­ tor. Stadiul arăturilor, fer­ X dul defect
ţionale, producţia de cartofi tilizării terenului, cultivării i I.C.R.M. D
va trebui să crească la circa Măsurile pentru creşterea tru punerea deplină în va­ legumelor în solarii, nivelă­ 1 nează mac
5 milioane tone, iar cea producţiei sub aspect canti­ loare a potenţialului exis­ rilor de exploatare şi al ţ chimic din
de legume să ajungă, în tativ şi calitativ vizează nu tent în privinţa ^creşterii l rialele de
1980, la 4,7 milioane tone, numai cooperativele agricole producţiei de cartofi şi de pregătirii amenajărilor pen­ 1 trecuseră
revenind un consum de 120 şi întreprinderile agricole de legume. Pregătirea recoltei tru irigaţii nu este însă sa­
—140 kilograme legume pe stat, ci şi sectorul gospodă­ anului 1978 a demarat, în tisfăcător. Iată de ce este 1 mini de
locuitor. riilor populaţiei, care deţin cooperativele agricole fiind imperios necesar ca preşe­ l comenzilor
O contribuţie de seamă la o pondere însemnată în ceea efectuate arături pe mai dinţii de unităţi, inginerii 55, 56, 57
înfăptuirea acestor obiective ce priveşte suprafeţele des­ mult de 50 la sută din su­ şefi şi şefii fermelor legu­ i sosise. De
trebuie să o aducă şi pro­ tinate legumelor şi cartofi­ prafeţele destinate produ­ micole să impulsioneze lu­ ^ a trecut o
ducătorii dc legume şi car­ lor. Posibilităţile însemnate cerii legumelor şi cartofilor. crările în legumicultura, ’ să i de la trin
tofi din judeţul nostru, care de care dispun legumiculto­ De asemenea, au început asigure de pe acum o bază 1 zifor, dar
au datoria de a asigura, în­ rii şi producătorii de car­ fertilizările, cu îngrăşăminte temeinică viitoarei recolte
cepînd cu anul viitor, o tofi pentru a înfăptui ire­ organice şi chimice. In ceea de cartofi şi legume, pentru X licitate to‘
producţie de cel puţin 60 000 proşabil sarcinile ce le revin ce priveşte planul de însă- a susţine astfel prin fapte l I.C.R.M. ni
tone legume şi 100 000 tone sint puternic puse în evi­ mînţare a legumelor şi ver­ materializarea programului ; şurile ce s
TERMOCENTRALA PAROŞENI. Electricianul Ion lancu,
de la camera de comandă, urmăreşte cu atenţie parame­ cartofi. Corespunzător pre­ denţă de experienţa C.A.P. deţurilor, se constată o si­ de creştere mai accentuată \ ron Ţie, c<
trii de funcţionare. vederilor * programelor spe­ Ostrov, Orăştie, Dobra şi a tuaţie bună, cu excepţia a nivelului de trai al între­
FOtO ; ŞTEFAN NEMECSEK ciale, pe lingă intensifica­ altor unităţi unde, în anii C.A.P. Deva şi unde gului nostru popoi\