Page 20 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 20
Pac|. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6223 • SÎMBĂTĂ, 5 NOIEMBRIE 1977
iTiyyiziUNE
REUNIUNEA DE LA BELGRAD
Organizaţia Naţiunilor Unite Comuniştii 12.00 Telex ;
Pe agenda de lucru—securitatea şi 12,05 Roman foileton : „Mi
zerabilii". Reluarea ul
timului episod ;
EMBARGO OBLIGATORIU austrieci 13.10 Concert dc prinz —
ASUPRA LIVRĂRILOR DE ARME, MUNIŢII cooperarea în zona Mării Mediterane Valsuri de Joliann
/ Strauss în interpreta
SI ALTE MATERIALE DE RĂZBOI rea orclieslrei simfo
BELGRAD 4 (Agerpres). rile continentului european, cer
nice din Viena ;
CĂTRE REPUBLICA SUD-AFRICANĂ — în ultimele trei şedinţe subliniind interesul lor pen 14.10 Rugbi : România —
ale grupului de iuoru pri tru dezvoltarea şi diversifi Polonia în Campiona
NAŢIUNILE UNITE 4 (A- şi dezvoltarea armelor nu vind aspectele securităţii şi carea colaborării în dome tul european. Trans
gerpres). — Consiliul de cleare. Secretarul general cooperării în zona Mării niile economiei, comerţului, unor măsuri de misiune directă de la
Securitate a adoptat, vineri, al O.N.U. urmează să rapor Mediterane, in cadrul reu ştiinţei, tehnicii, mediului stadionul din Parcul
,în unanimitate, o importan teze Consiliului asupra în niunii de la Belgrad a re înconjurător, educaţiei şi copilului ;
tă rezoluţie prin care se deplinirii acestei rezoluţii, prezentanţilor ţărilor parti culturii. Vorbitorii au rele ordin social 15.50 Anchetă socială ;
instituie un embargo obli primul raport urmînd să fie cipante la conferinţa gene- vat că acest interes pentru 16,25 Cîntarea României :
„Unirea" — dans tema
gatoriu asupra livrărilor de înaintat nu mai tîrziu de 1 ral-europeană, pentru a doua dezvoltarea cooperării cu tic prezentat de echipa
arme, muniţii şi alte mate mai 1978. oară au . fost prezentate con VIENA 4 (Agerpres). — Uzinelor din Reşiţa ;
riale de război către Repu Luînd cuvînlul după adop ţările europene nu este o Biroul Politic al C.C. al Par 1G,40 Un fapt văzut dc a-
blica Sud-Africană. Conside tarea rezoluţiei, reprezentan tribuţii ale ţărilor meditera chestiune de conjunctură, ci, tidului Comunist din Austria proape — reportaj ;
dimpotrivă, îşi găseşte ex
rând că achiziţionarea de tul ţării noastre in Consiliul neene nesemnatare ale Ac a dat publicităţii o declaraţie 17.00 Clubul tineretului ;
armament de către R.S.A. de Securitate a arătat că tului final, respectiv Alge presia în dorinţa politică, în care condamnă încercările 18.00 Ua luncile soarelui —
constituie o ameninţare la ria, Egipt, Israel, Liban, atit a ţărilor sud-meditera- de a arunca principala pova Microantologie de poe
zie populară ;
adresa menţinerii păcii şi România a sprijinit şi spri Maroc, Siria şi Tunisia. Ca neene, oit şi a celor euro ră a dificultăţilor financiare 18.15 Săptămîna politică in
jină
propunerile
africane,
securităţii internaţionale, re considerînd că este de dato şi în primele lor intervenţii pene de a diversifica şi con pe umerii oamenilor muncii, ternă şi internaţională;
zoluţia cere tuturor statelor ria Consiliului de Securitate din plenară, reprezentanţii solida raporturile lor de încercări ce îşi găsesc expre 18.30 Antologia filmului pen
membre sau nemembre ale ţărilor respective au evocat cooperare. sia în majorarea impozitelor tru copii şi tineret :
O.N.U. să pună capăt aran să adopte măsuri ferme şi legăturile tradiţionale de în cadrul dezbaterilor au şi în reducerea substanţială Stan şi Bran ;
jamentelor contractuale în practice, menite să constrîn- cooperare pe multiple pla luat, de asemenea, cuvîntul 19.30 'Telejurnal ;
cheiate în acest sens cu A- gă regimul Vorster să re nuri, existente între ţările reprezentanţii României, Iu a alocaţiilor pentru nevoile 19.50 Faptele definesc omul;
frica de Sud. în mod expres, nunţe la politica sa inuma din sudul Mediteranei şi ţă goslaviei şi Maltei. sociale prevăzute de bugetul 20.10 Teleencielopedia ;
se cere tuturor statelor să nă de apartheid, şi să pună pe anul 1978, propus de gu 20.50 Film serial : „Regan";
se abţină de la orice coope capăt acţiunilor agresive îm vern. Cauzele creşterii defi 21.40 Iutii ni re cu satira şi
rare cu R.S.A. în fabricarea potriva statelor vecine. încheierea celei de a IV-a sesiuni a citului bugetar, precum şi umorul ;
ale măririi datoriei de stat a 22.15 Telejurnal,
IN DEZBATERE — PROBLEME PRIVIND Comisiei mixfe româno-americane Austriei şi a agravării difi e Sport ;
COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ . pentru cooperare economică, cultăţilor economice — se a- 22.40 Seară de romanţe cu
rată în declaraţie — trebuie
Puşa
Poenaru,
Ana
SI FORŢA ATOMULUI căutate în politica de încu Toma şi George Haz-
industrială şi tehnică rajare a marelui capital, de gan.
NAŢIUNILE UNITE 4 (A- ocupare a comunităţii inter menţinere a privilegiilor fis
gerpres). — Una dintre pro naţionale în actuala perioa WASHINGTON 4 (Ager- în cadrul lucrărilor comi cale ale patronilor şi de ac
blemele majore abordate la dă o reprezintă eforturile pr-es). — în capitala S.U.A., siei s-a reafirmat dorinţa
actuala sesiune a Adunării vizînd edificarea unei noi s-a încheiat cea de a IV-a ambelor ţări de a dezvolta ceptare a acordurilor comer
Generale este cea a coope ordini economice internaţio sesiune a Comisiei mixte ro- relaţiile economice româmo- ciale discriminatorii cu CEE.
rării internaţionale în do nale. lichidarea fenomenului mâno-americatne, constituită americane, în interesul po Comuniştii austrieci — re
meniul energiei şi, cu pre subdezvoltării, reprezentan în conformitate cu Declara poarelor lor şi al cauzei coo levă declaraţia — cer înfăp
cădere, folosirea inepuizabi tul român a arătat că una ţia comună asupra cooperă perării internaţionale. tuirea unor măsuri de na 6,00 Radioprogramul dimi
neţii ;
lei resurse pe care o consti din condiţiile fundamentale rii economico, industriale şi S-a convenit ca cea de a tură să mărească puterea de 7.00 Radiojurnal ;
tuie forţa atomului. în acest pe care le presupune acest tehnice între Republica So V-a sesiune a Comisiei eco cumpărare a maselor, să 8.00 Revista presei ;
sens, se rţliefează ca un as proces este asigurarea tutu cialistă România şi Statele nomice mixte româno-,ameri contribuie la păstrarea locu 8,10 Curierul melodiilor ;
pect fundamental preocupa ror statelor — în primul Unite ale America din 5 de cane să aibă loc la Bucu rilor de muncă şi la înviora 9,00 Buletin de ştiri ;
rea ţărilor în curs de dez rind a celor în curs de dez cembrie 1973. reşti în 1978. rea economiei naţionale. 9,05 Revista literară radio;
voltare — marea majoritate voltare — cu necesarul de 10,00 Buletin de ştiri ;
11,00 Buletin de ştiri ;
a ţărilor membre ale O.N.U. energie, inclusiv nucleară, 11.05 Atlas cultural ;
— de a avea acces la teh care să permită avansarea 11,35Avanpremieră Radio-
nologia nucleară, înlăturîn- lor pe calea progresului e- ralului Juan M elgar Cas- la sfârşitul anului în ours Tv ;
du-se barierele artificiale conomic şi social. în încercarea de a pu tro. specialiştii estimează că ra 12.00 Buletin de ştiri ;
existente. Asemenea proble Evocind rolul şi sarcini ne capăt acţiunii dc boi ta de creştere va atinge 12.05Din comoara folcloru
me au fost puse în eviden le Agenţiei Internaţionale cotare a şcolilor din So- Preşedintele Republicii 160 procente. lui nostru ;
tă şi cu prilejul examinării pentru Energie Atomică, weto, oare în unele cazuri Democratice Madagascar, 13.00De la l la 3. In di
rect cu ascultătorii ;
în Comitetul pentru proble vorbitorul a reafirmat do a început in luna august, Didier Batsiraka, a decla Activitatea vulcanului Et- 15.00Rugby. România —
mele politice şi de securita rinţa României de a se e- autorităţile . rasiste sud- rat, într-o cuvîntere rosti na, reluată după o pauză Polonia ;
te a raportului Agenţiei In labora şi transpune în via aîricane au anunţat vineri tă la o adunare publică în de mai multe luni, s-a in 16.00 Radiojurnal ;
ternaţionale pentru Energia ţă. în cadrul A.I.E.A., măsu că vor lua noi măsuri a- localitatea Tamatave, că a tensificat în cursul nopţii 1G.15 Radiorecording ;
Atomică prezentat de direc rile şi acţiunile necesare buztve împotriva celor ce de joi spre vineri. „Riul" de 18,00 Orele serii ;
torul general al A.I.E.A., pentru ca cel de-al treilea refuză să se prezinte la lavă nou format a atins o 20,00 Romanţe ;
20.30 Azi, în România ;
Sigvard \Ekiund., deceniu de existenţă al a- cursuri. Potrivit unui co lungime de peste doi ki 20,40 Cadenţe sonore ;
Subliniind, în 'cadrul dez genţiei să devină „Deceniul municat, elevii şi studenţii lometri şi coboară lin spre 22,00 Radiojurnal ;
baterilor pe marginea ra folosirii energiei, nucleare in de culoare care lipsesc zonele nelocuite ■ şi lipsite, 22.30 Maratonul dansului ;
portului, că principala pre scopuri paşnice". imai mult dc cinci ziile ur de vegetaţie de la poalele 24.00Buletin de ştiri ;
mează a fi exmatriculaţi. Etnei. La fiecare trei sau 0,05 i—G.oo Non stop muzical
UN RAPORT AL MISIUNII DE INFORMARE După cum s-a mai a- fost dejucat un complot in cinci minute se aud noi nocturn. c
nunţât, în această săptă- spirat de autorităţile rasis explozii, iar din crater sînt
NAŢIUNILE UNITE 4 (A- Misiunea O.N.U. precizea mînă aproximativ 80 000 te din Africa de Sud, in proiectate roci şi cenuşă.
gerpres). — Misiunea de ză în raportul său că atacu de elevi şi studenţi de cu formează agenţia France
informare a O.N.U. care a rile forţelor armate rhode- loare din Soweto nu s-au Presse. Ratsiraka a relevat Partidul Creştin-Dcmo- ;|]IMEMA
vizitat Republica Populară siene pe teritoriul mozam- prezentei la examenele de că autorii- complotului vi crat din Olanda a respins
Mozambic a dat publicităţii bican „au provocat un mare sfîrşit de an, în semn de zau organizarea unor aote propunerile prezentate de
un raport în caro se arată protest faţă de sistemul de subversiune pentru a premierul desemnat, ‘ Joop DEVA ; Judecătorul Fa-
că această ţară are nevoie număr de victime şi mari de bantustanizare a şcoli provoca dezordini în Ma Den Uyfl, privind persona yard zis „Şeriful" (Patria) ;
de o asistenţă internaţională pagube materiale" in aşeză lor sud-africane. dagascar. El a precizat că lităţile oare urmau să facă HUNEDOARA : Necunoscu
în valoare de 87 milioane rile de frontieră. „Au fost .este în curs o anchetă în parte din viitorul guvern. tul din noapte (Flacăra) ;
dolari pentru realizarea lu ucise 15 000 persoane, iar în capitala Republicii această acţiune. Ca urmare a acestui re Hindenburg, seriile I-H (Si-
derurgistul); Tănase Scatiu,
crărilor de reconstrucţie în 50 000 locuitori din provin Honduras s-a anunţat ofi fuz, criza guvernamentală seriile I-II (Constructorul) ;
zonele care au avut de su ciile Gaza. Manica şi Tete cial că forţele armate au In primele zece luni ale din Olanda, declanşată cu PETROŞANI: Marele singu
ferit .de pe urma acţiunilor au avut de suferit de pe dejucat o încercare de lo anului, costul vieţii a cres aproape cinci luni în ur ratic (Unirea); Comoara din
agresive comise de forţele urma atacurilor forţelor ar vitură de stat îndreptată cut în Argentina în pro mă, nu a putut fi rezol lacul de argint (7 Noiem
armate ale regimului mino mate rhodesiene" — se a- împotriva guvernului gene porţie de 125 la sută. Pină vată. brie) ; Robin Hood junior
ritar rasist din Rhodesia. rată în raport. (Republica); LUPENI: Omul
liniştit, seriile I-II (Cultu
ral), Alice nu mal locuieş
te aici (Muncitoresc) ;
VULCAN : Iarna bobocilor
Strălucirea „Altei" raş, de larg consum, pe Prin aceasta sistemul e- Bandă portoare. Introducerea lor (Muncitoresc) ; LONEA :
care strălucesc medaliile nergetic al Donbassului a permis ridicarea produc Gloria nu eîntă (Minerul) ;
Fraţii mei,
ANINOASA :
stelate pentru calitate su şi-a îmbogăţit puterea in de transport ţiei de cărbune la 14 000 păsări călătoare (Muncito
Uzina „Alfa" din Kra-
stalată
matorsk s-a născut în cin perioară. „Alfa" creşte şi capacitate. cu o importantă gigant tone în 24 de ore. In scurt resc) ; URICANI : Străina,
seriile I-II (7 Noiembrie) ;
cinalul trecut. Tînărul co se dezvoltă. Lămpile în timp vor fi instalate încă BRAD : Timidul (Steaua
lectiv a ocupat repede un semnate cu prima literă a La punerea în funcţiune La mina „Rasprodskaia" trei astfel de agregate de roşie) ; ORAŞTIE : Timidul
(Arta) ; Pentru un pumn
loc fruntaş printre între alfabetului grecesc lumi a noului grup de 800 mii a centralei „lujkyzbassu- înaltă productivitate. de... ceapă (Flacăra) ;
prinderile oraşului. întrea nează în farurile automo- kilowaţi colectivul şantieru goli" a fost experimentat GEOAGIU BĂI : Şatra (Ca
ga producţie a uzinei — biliştilar şi ale farurilor lui fruntaş comsomolist a şi introdus în procesul de Cu semnul sa de cultură) ; HAŢEG :
lămpi electrice de diferite maritime, p& aripile avioa făcut totul pentru a se a- producţie transportul cu Rocky (Popular) ; CĂLAN:
Locotenentul Mc Q în ac
destinaţii şi puteri — a fost nelor. Colectivul uzinei „Al- chita cu succes de sarci- banda unicat G.L.B.-120, calităţii ţiune (Casa de cultură) ;
calificată, ca fiind de cali SIMERIA : O vară cu un
tate superioară. Lămpile La uzina constructoare cowboy (Mureşul) ; ILIA :
Vremea zăpezilor • Muşcă
electrice sînt furnizate în (OUHflflutruwcKHU Corespondente de maşini V. I. Lenin din şi fugi (Lumina); TELIUC:
zeci de întreprinderi din Novokrematorsk şi-a înche Şatra (Minerul).
U.R.S.S. şi se exportă în iat lucrările comisia de
36 de ţări ale lumii. Apre aOHEflCC din Doneţk stat privind reatestarea a
cierile la adresa lămpilor trei tipuri de maşini minie
cu marca „Alfa" sînt deo re cu „Semnul calităţii". Vremea
sebit de bune. De trei ori la rind aceste
In afara producţiei de fa" face totul pentru ca a- nile asumate. Astfel, brigă conceput de constructorii maşini şi-au meritat înal
bază, în uzină se realizea ceastă strălucire să devină zile montatorilor A. V. So- de la „Donghiprouglimaş", ta apreciere.
ză şi bunuri de larg con şi mai puternică. tohin, I. P. Kolinicenco şi în colaborare cu construc Specialiştii uzinei au de Timpul probabil pentru 5
sum. Cu toate culorile V. F. Zemlianov, intr-un torii de maşini ai uzinei pus o uriaşă muncă pen noiembrie 1977 : Vremea va
fi in generai caldă ou ce
spectrului, cu nuanţele vii Un nou grup timp deosebit de scurt şi Voroşilov din Alexandrovsk tru mărirea siguranţei şi rul variabil. Izolat vor că
ale Aurorei boreale, cu energetic pus anume în patru luni, în loc (regiunea Perm). Acesta durabilităţii acestor maşini. dea ploi slabe. Vintul va
A fost introdus balansul
sufla moderat din vest.
flacăra caldă a cristalului de opt, au montat utilaje este cel mai puternic a- statistic, s-au folosit com- Temperatura va fi cu
strălucesc pe pomii de iar în exploatare le tehnologice ale turbinei. gregat de transport sub- presoare cu elice, mai si prinsă noaptea între 3 şi 8
nă ghirlandele electrice. Cu depăşiri substanţiale de . teran din ţară. Lungimea grade, iar ziua între 14 şi
Ele sînt făcute de oamenii Nu de mult la electro- termen s-a efectuat şi lui este de 2 200 m, iar gure, precum şi suporţi de 19 grade. Izolat dimineaţa
se va semnala ceaţă.
pricepuţi ai uzinei „Alfa". centrala din Ugligorsk a montarea uriaşului cazan. lăţimea benzii de 1 200 frînă. Au fost, de aseme Pentru 6 şi 7 noiembrie
Arta lor a primit o înaltă avut loc un important e- Colectivele conduse de mm. în timpul unei ore de nea, elaborate noi scheme 1977 : Vremea se menţine
apreciere : ghirlandelor de veniment : înainte de ter N. Cernov, V. Kurganov, lucru el transportă în jur de comandă cu folosirea în general caldă, cu cerul
variabil. La sfirşitul inter
brazi „Spectrul" şi „Cris men şi cu calificativul A. Ivanov şi alţii, au mun de 500 tone de cărbune. dispozitivelor programate. valului, temperatura va
tal" 11 s-a acordat „Sem , „foarte bine" a fost dat cit cu abnegaţie la mon La mina, care se re Material primit scădea uşor.
La munte : Vreme caldă,
nul de calitate" de către în exploatare cel de-al şa tarea sistemului de co marcă prin înaltul grad de de Ia redacţia cu cerul noros. Vor cădea
comisia de stat. Acestea selea grup energetic cu o mandă a grupului energe mecanizare, funcţionează ziarului „Sociolisticeskiî ploi temporare. Vintul va
sînt primele mărfuri din o- putere de 800 mii kilowaţi. tic. deja trei astfel de trans Donbass" sufla moderat' cu intensifi
cări de 30-40 km/h.
COLEGIUL DE REDACŢIE:
GHEORGHE CĂLINESCU, ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA, REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor sef), VASILE PÂŢAN. Telefoane: 11275, 11585, 11608 1 44 065 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
