Page 25 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 25
Proletari din toate fărfle, unffl-vă!
ANUL XXIX
NR. 6225
MARŢI,
8 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
;
ÎN SPiRITUL HOTĂRÎRI1 CONFERINŢE! Muma festivă di Capitală
In întîmpinarea Conferinţei lafionale
EXTRAORDINARE A ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE
DE PARTID consacrată aniversării
a partidului şi a alegerilor
Activitate temeinică, responsabilă, Mari Revoluţii Socialiste
pentru îndeplinirea exemplară de la Zi noiembrie in Octombrie
Cu prilejul celei de-a 60-a
a sarcinilor de pian pe acest an aniversări a Marii Revoluţii ăl poporului, Gheorghe Bu-*-
ruc, lăcătuş la întreprinde
COLECTIVUL CU TOATE SARCINILE Socialiste din Octombrie, rea „23 August", şi George-
ta Oprea, muncitoare la în
şi pe întregul cincinal I M. HUNEDOARA ÎNDEPLINITE luni după-amiază, în sala treprinderea de confecţii şi
Palatului Republicii Socialis
A ÎNDEPLINIT
Intr-o discuţie purtată cu
narea festivă organizată de
Desfăşurată într-un climat tului, la orientările şi sarci PLANUL ANUAL ing. A. Molotcov, şeful sec te România, a avut Ioc adu tricotaje Bucureşti.
în prezidiu au luat loc,
de înaltă responsabilitate nile date de secretarul ge ţiei laminorul de 800 mm Comitetul municipal Bucu de asemenea, V. I. Drozden-
politică, de exigenţă comu neral al partidului, tovară Colectivele de muncitori mi din C.S. Hunedoara, acesta reşti al Partidului Comunist ko, ambasadorul Uniunii So
nistă, de puternică angaja şul Nicolae Ceauşescu, dind neri şi de la uzinele de pre ne-a informat: Român, Consiliul Central al vietice la Bucureşti, şi Oleg
re in muncă, Conferinţa ex o înaltă apreciere grijii şi parare aile întreprinderii mi — Printr-o mai bună or Uniunii Generale a Sindica lakovlevici Kasiancnko, vi
traordinară a organizaţiei preocupărilor statornice ale niere Hunedoara au înde ganizare a locului de mun telor, Comitetul Central al cepreşedinte al conducerii
judeţene de partid a dezbă conducerii partidului şi sta plinit sarcinile anuale de că, colectivul secţiei noastre Uniunii . Tineretului Comu centrale a Asociaţiei de
tut pe larg activitatea orga tului pentru îmbunătăţirea plan. Acest remarcabil suc a depăşit sarcina de plan la nist, Consiliul Culturii şi E- prietenie sovieto - române,
nelor şi organizaţiilor de continuă a condiţiilor lor de ces se datoreşte creşterii în zi cu peste 5500 tone lami ducaţici Socialiste şi Consi ministrul industriei uşoara
partid, a colectivelor de muncă' şi viaţă. ritm înalt a productivităţii nate — dintre care 4 000 to liul General A.R.L.U.S. din R.S.S. Ucraineană, con
muncă pentru înfăptuirea Aşa cum au exprimat şi muncii —■ de 17 la sută. ne aliate. Economiile la Pe fundalul scenei se a- ducătorul delegaţiei Asocia
neabătută a hotărîrilor Con în conferinţă toţi cei care peste prevederi —, unul costurile de producţie au flau portretele tovarăşilor ţiei dc prietenie sovieto-ro-
gresului al Xl-lea, a indi au luat cuvîntul, acum este dintre cele mai dinamice atins cifra de 1 147 000 lei. Nicolae Ceauşescu şi Lconid mâne, oare se află în ţara
caţiilor date de secretarul deosebit de important ca creşteri din economia jude S-au economisit 310 000 mc Ilici Brejnev, încadrate de noastră.
general al partidului, tova întregul efort, mult sporit, ţului nostru. Pînă la sfîrşi- gaz metan şi 78 000 kWh e- drapelele dc stat ale Repu La adunare aii luat parte
răşul Nicolae Ceauşescu, să fie concentrat efectiv şi tul anului, pe baza creşte nergie electrică. De notat blicii Socialiste România şi reprezentanţi ai oamenilor
pentru continua perfecţiona energic asupra îndeplinirii rii productivităţii muncii, se contribuţia adusă de schim Uniunii Sovietice. Data ju muncii din întreprinderile
re a activităţii economice, fără preget a hotărîrii a- va realiza peste plan o pro burile conduse de maiştrii biliară era înscrisă, pe fond şi instituţiile Capitalei, vechi
sociale, organizatorice şi po- doptate. ducţie globală in valoare de M. Purţuc, D. Orăşan şi A. purpuriu : „60 de ani de Ia militanţi ai mişcării mun
litico-ideologice, precum şi Obiectivul central al acti 79 milioane lei şi- o produc Popescu (Ioan Vlacţ, cores Marea Revoluţie Socialistă citoreşti din ţara noas
din Programul suplimentar vităţii organelor şi organi ţie marfă de cel puţin 70 pondent). din Octombrie". tră, conducători ai unor
dc dezvoltare economică şi zaţiilor de partid, sindicat şi milioane lei. Acest spor su în prezidiul adunării au instituţii centrale şi or-
socială a României pe pe ale U.T.C., consiliilor oame plimentar se va regăsi în- luat ioc tovarăşii Emil Bobu, ganizaţii obşteşti, oameni de
rioada 1976—1980. nilor muncii şi colectivelor tr-o producţie fizică de SPOREŞTE PRODUCŢIA Ion Dincă, Dumitru Popcscu, ştiinţă, artă şi cultură, ge
Conferinţa a adoptat im din întreprinderi — se spu 10 800 tone fier în minereu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Ion nerali şi ofiţeri superiori,
portante documente — Ho ne în hotărârea conferinţei 170 000 tone dolomită side DE NUTREŢURI Coman, Miu Dobrescu, Ni ziarişti.
tărârea, Mandatul dat dele — ii constituie realizarea rurgică şi aproape . 4 000 to COMBINATE colae Giosan, Mihai Mari- Erau prezenţi şefi ai mi
gaţilor la Conferinţa Naţio exemplară a sarcinilor ce ne talc. nescu, viceprim-ministru al siunilor diplomatice ale ţă
nală a partidului. Apelul revin judeţului din planul guvernului, Gheorghe Pe- rilor socialiste acreditaţi Ia
naţional unic şi Programul
conferinţei către toţi- comu REDUCEREA COSTURILOR La întreprinderea de nu trescu, vicepreşedinte al Con Bucureşti. Au participat, de
niştii şi cetăţenii jude suplimentar do dezvoltare treţuri combinate din Orăş- siliului Central al U.G.S.R., asemenea, membrii delegaţi
ţului Hunedoara (publi economico-soeială a Româ DE PRODUCŢIE tie s-au pus în funcţiune Georgc Macovescu, minis ei Asociaţiei de prietenie so-
niei pc perioada 1976—1980.
cat in numărul de du Potrivit hotăririi. conferin noi capacităţi care asigură trul afacerilor externe, Su- vieto-românc, care participă
minică al ziarului nostru) Pe cele 10 luni şi aproape creşterea anuală cu 60 mii zana Gâdea, ministrul e- la manifestările organizate în
care jalonează pre- ţei, industria judeţului va. o decadă din acest an, co tone a producţiei unităţii ducaţici şi învătămîntu- tară cu prilejul aniversării
lările comuniştilor, ale realiza peste prevederile lectivul şantierului nr. 1 din respective. Investiţia a fost lui, Ion Traian Şlefăncscu, Marii Revoluţii Socialiste
turur e oamenilor muncii, planului întregului cincinal cadrul I.C.M.M. Petroşani a realizată de Şantierul din prim-secretar al C.C. al din Octombrie.
pentru îndeplinirea exem o producţie suplimentară de obţinut 6 depăşire a planu Orăştie al Trustului de con U.T.C., ministru pentru pro Au fost intonate imnurile
plară a sarcinilor pe acest cel puţin 5 miliarde lei. . lui de construcţii-montaj cu strucţii Deva. blemele tineretului. Ion de stat ale Uniunii Republi
.In centrul măsurilor stabi
an şi în perspectiva între lite de conferinţă se află 6 la sută, ca urmare a creş Cumpănaşu, director general cilor Sovietice Socialiste şi
gului cincinal, iar pe de altă cele privitoare la. creşterea terii productivităţii muncii Demne de evidenţiat simt al Agenţiei Române de Pre Republicii Socialiste Româ
parte exprimă angajamentul în medie cu 15 la sută. Prin- şi realizările înregistrate în să „Agerpres", membru al nia.
ferm, comunist, al organelor productivităţii muncii în tr-o bună organizare a mun producţie de către colecti Biroului Consiliului General Adunarea festivă a fost
şi organizaţiilor de partid, al întreaga sferă a producţiei cii şi o permanentă grijă vul de muncă al I.P.N.C., A.R.L.U.S., Constantin Pirvu- deschisă de tovarăşul Ion
tuturor colectivelor de. mun materiale, în anul 1978 a- pentru gospodărirea şi fo care de la începutul anului Iescu şi • Mihail Cruceanu, Dincă, membru al Comite
că hunedorene de a acţiona ceasta trebuind să crească losirea materialelor, perso a dat suplimentar o cantita vechi militanţi ai miş tului Politic Executiv al C.C.
cu cel puţin 9,2 la sută fa
cu responsabilitate şi hotă- tă dă realizările anului 1977. nalul muncitor al' şantieru cării muncitoreşti din ţa al P.C.U., prim-secretar al
lui a obţinut in perioada te de peste 700 tone furaje,
rîre pentru îndeplinirea e- ceea ce a permis îndeplini ra noastră, Emilia Sonea, Comitetului municipal Bucu
xemplară a sarcinilor co le Realizarea acestei sarcini amintită,, o economie de, pe vicepreşedintă a Consiliului reşti al P.C.R.
revin. Conferinţa a întrunit impune măsuri energice în ' ste 800 000 lei la costurile rea planului valoric în pro
esenţiale,
cîteva
direcţii
şi a exprimat entuziasta şi de producţie. porţie de 116 la sută. municipal Bucureşti al fe
unanima adeziune a mineri între care : promovarea cu meilor, Radu Bcligan, artist (Continuare in pag, a 4-a)
ceririlor cercetării ştiinţifice
lor. siderUrgişlilor, construc şi a progresului t tehnic în
torilor. cnergeticienilor, > lu- . organizarea producţiei şi a ~f ......i
oratorilor din agricultură, a muncii, îmbunătăţirea pro VULCAN — oraşul mo 7MUM * -1 >)
tuturor oamenilor munGÎi cedeelor tehnice, şi tehnolo dern al zilelor noastre.
din judeţul Hunedoara la gice,, extinderea mecanizării
întreaga politică internă şi Foto: V. ONOIU
externă a partidului şi sta (Continuare in pag. a 2-a)
’> ■:. ' : yv v '.'>i *'• ^
Materialele arheologice' descoperite sub
hcaţia urbană a straturile, milenare ale pămîntului ce for
mează ţinutul de neasemuită frumuseţe al
dealurilor şi colinelor Geoagiului atestă că
anticei Germinară armatele lui Traian se retrăgeau după lupte
la Germisara, < pentru tămăduirea şi reface
rea puterilor soldaţilor. Chiar actualul ba
zin este reconstruit în „albia" bazinului rq-
man. Date mai recente, scrise,' ne dezvăluie
OAMENI SI LOCURI
că l-a anii 1516—1517 ţinutul Geoagiului era
îN ANII SOCIALISMULUI în administraţia lui Neagoe Basarab, apoi
documente de la '1784 consemnează existenţa GALERIE CU PICTURI „Istoria unui cintec" — va cu preparate de cofe
pe aceste locuri a unor ateliere de fierărie DIN POVESTI au colaborat Aluna Ql- tărie şi patiserie.
în care se făceau lănci şi arme de luptă, ÎNDRĂGITE DE COPII teanu, Cornelia Clesiu,
folosite de ţăranii din aceste locuri in bătă lancu Avram şi Aurica PRODUSE
liile lor pentru înlăturarea nedreptăţilor so i i La grădiniţa nr. 4, a Coroiu. „GOSPODINA"
ciale. O istorie veche a acestor locuri şi C.S. Hunedoara s-a inau EXPOZIŢII DE ARTĂ DIN PEŞTE
oameni dăinuie, este păstrată şi transmisă gurat o galerie picturală CULINARĂ Zilnic, unitatea nr. 25,
generaţii în şir pentru a folosi drept pildă pe pereţii interiori ai Luna noiembrie este alimentară, din cartierul
clădirii, cu diferite sce
istoriei noi, ce o făurim astăzi. Aşezarea ne din poveşti îndrăgite cunoscută ca lună a pre Micro 7 al Hunedoarei, o-
antică, cunoscută şi recunoscută prin hărni de copii : „Punguţa cu feră spre vînzare peste
cia oamenilor săi, prin ' bogăţia şi frumuse doi bani", „Scufiţa roşie", 20 sortimente de produse
ţea folclorului local, prin renumele staţiu „Făt frumos din lacri „Gospodina". Unitatea a
nii balneoclimaterice Geoagiu, trăieşte as-- mă" etc. Realizarea ar introdus cu precădere în
acest sector produse pe
tistică aparţine decorato
tăzi prin largile perspective ce i s-au des I ) rului Şt. Răduţ de la bază de peşte : icre, cro-
chis în anii socialismului. Comuna este an Cooperativa „Drum nou". paratelor culinare. în ca chete, peşte afumat, pa^
gajată într-un amplu proces de transforma DEZBATERE drul ei, unităţi ale ne, prăjit âîtc.
re economico-socială, în conformitate cu I.C.S.A.P. Deva au şi or UNITĂŢI ALIMENTARE
de Congresul al Xl-lea, pentru a-şi cuceri ! i Jos şi Crişan au avut de artă culinară aprecia NOI IN SATELE
prevederile Programului partidului adoptat In satele Dumbrava de ganizat citeva expoziţii
statutul de centru urban. loc, marţi, dezbateri pe te de consumatori. Este DE MUNTE
vorba de expoziţiile _ cu
luptei
tema
„Preţuirea
Izvorîte din realităţile transformărilor şi înaintaşilor pentru liber preparate de bucătărie în vederea bunei apro
prefacerilor cunoscute în anii socialismului, i i tate şi independenţă, in organizate de restauran vizionări a populaţiei din
îndeosebi din dezvoltările şi realizările ulti concepţia P.C.R.". La tele „Feroviarul" din Si- satele de munte, izolate,
în satele, Almaş, Groşi şi
meria", „Bachus" şi „Lac-
©ifâiîiîa taMdMia melor două cincinale, premisele viitorului reuşita dezbaterii — în tovegetarian" din Deva, Poiana-Răchiţolei s-au
ichiţolei s-au ţ
* * tregite de proiecţia fil şi de cea organizată de deschis magazine alimen
(Continuare în pag. a 2-a) melor „Avram lancu" şi cofetăria „Scala" din De tare.
l s
