Page 26 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 26

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6225
   Pag. 2

   m                     Da 20 noiembrie ~-                                                            economie              cadran economic                          DE LANŢURI


                                                                                                                                                                              unit
                                                                                                                                                                        Deşi
            ÂDÎSGElmS DE; DEPUTAŢI,                                                                                                                                   lipsă  acuiâ  -
                                                                                        însemnări:              In relaţiile constructor—                             la  C.A.P.  Foi
                                                                                                                                                                      chei a t un cor,
                                                                                                                                                                      şunat,  pentru
                                                               COMUNA — AZI                                                                                           ciobani  din
        ÎNTÎLNIRI DE LUCRU INTRE                                  Şl MÎINE          producător de               materiale există fisuri oare                          ţului.  Inginer.
                                                                                                                                                                      Frăţilă,  „moţi
                                                            Numeroşi  săteni  din  Ri-
    ■ CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI                              biţa  au  participat,  la  casa    nu pot fi           astupate eu... mortar                                unitatea  are
                                                          alegătorului  de  la  centrul                                                                               bani   să   p
        LA CINCIS — PREZENTUL SI VIITORUL,                de  comună,  la  întîlnirea                                                                                 lanţuri   (!).
                                                                                     Intre  sediile  administra­
                                                          cu  tinerii  care,  la  20  no­
      INTR-O SIMBOLICA ÎNTRECERE CU TIMPUL                iembrie,  se  vor  prezenta   tive  ale  Trustului  judeţean   folosinţă  în  acest  an.  Ele  se   4  000  în  trimestrul  IV.  Atît.   oare  problen
                                                                                                               construiesc
                                                                                                                           din
                                                                                                                                          Mai  avem  două  luni  pînă
                                                                                                                                 panouri
                                                                                                                                                                      portantă  pen
     Se  împlinesc  anul  acesta   se  în  agenda  de  lucru  a   pentru  prima  oară  în  fa­  Hunedoara-Deva   de   con­  mari,  de  un  tip  nou,  revi­  la  sfirşitul  anului,  n-am  pri­  tivă  :  să  aib
   15  ani  de  cînd,  în  locul  pă­  cetăţenilor,  printre  care  a-   ţa  urnelor  pentru  a-şi  da   strucţii  de  locuinţe  şi  între­  zuit.  mit  specificaţiile  şi  trebuie   să-şi   procu
   durii  de  stejar  şi  fag,  a  în­  menajarea  de  trotuare,  şan­  votul  candidaţilor  Frontu­  prinderii  de  materiale  de   „S.U.T.-ul  ne  ajută,  cit   să  facem  aprovizionarea  ţeh-'   (T. Nicoară).
   ceput  construcţia  unui  .  sat   ţuri  de  scurgere,  zone  verzi,   lui  Unităţii  Socialiste.  Tot   construcţii  Deva-Bîrcea  dis­  poate,  în  schimb  cei  de  la   nico-materială"  —  precizea-;
   nou,  modern  :  Cincişul.  Azi,   înfiinţarea   unei   brutării,   aici,  primarul  comunei  a   tanţa  nu  depăşeşte  cîţiva   I.M.C.  Bîrcea  nici  n-au  in­  ză cei de la I.M.C. Bîrcea.  CU FAZĂ
   la  tot  pasul  în  acest  sat  in-   deschiderea unei artere __ de   vorbit  celor  prezenţi  de­  kilometri  pe  panglica  de   trodus  in  fabricaţie  panouri­  „Pot  s-o  facă.  Vor  lucra
   tilneşti   însemnele   noului:   şosea  de  la  Cinciş  pînă  la   spre  împlinirile  pe  care   asfalt.   între   poziţiile   de   le"  —  spun  cei  de  la  şantie­  în  continuare  cu  T  770—R
   şcoală, cămin cultural, maga­  şoseaua  Călan—Haţeg,  ame­  le-a  cunoscut  Ribiţa  şi  sa­  colaborare,  conlucrare,  întra­  rul 1.  (tipul  de  panouri  noi),  cel   Duminică,
                              najarea  unei  baze  sportive
   zin  alimentar,  bufet,  baie                                                    jutorare  reciprocă,  de  a  ve­  ,,E  adevărat,  am  primit   mult  vor  avea  probleme  cu   conducătorul
   populară.                  etc.                        tele  aparţinătoare  în  anii   ni  mereu  în  întîmpinare  ca   specificaţiile   (detaliile   la   aprovizionarea  cu  tîmplărie"   lui 1-HD-7320
                               Din  dialogul  cetăţenilor  cu
     Sigur,  toate  acestea  ocupă   candidaţii  s-a  desprins  că   socialismului,  despre  per­  treburile  să  meargă  mai  bi­  comanda  respectivă  de  pre­  —  ni  se  spune  prima  dată   bătut oraşul
                                                                                                                                          la trust.
   un  important  loc  în  geo­  ei  sînt  hotărîţi,  cu  iniţiativa,   spectivele  pe  care  preve­  ne  şi  la  unii  şi  la  alţii  —   fabricate  —  n.n.),  în  3  au­  „Pentru  întîrzierea  în  ce   nind spre De
                                                                                                               gust.  Trecerea  la  noul  tip
   grafia  satului  şi  traiul  oa­  hărnicia  şi  simţul  gospodă­  derile  actualului  cincinal  i   depărtarea  nu  se  poate  mă­  de panouri a însemnat re-  priveşte  asigurarea  specifi­  prinsă numai
   menilor.  Aceste  realizări  au   resc  ce-i  caracterizează,  să   le rezervă.  sura.  Introducerea  este  ne­                        caţiilor  pentru  ’78  noi  sîn-   In felul aces
   fost  invocate  recent  în  ca­  adauge  •  pagini  noi  în  cro­                cesară  pentru  ca  să  se  pri­                      tem  vinovaţi.  Avem  însă  şi
   drul  întîlnirii  de  lucru  din­  nica  atit  de  tînără  a  satului   „VOTĂM PENTRU  ceapă cele ce urmează :                         noi  greutăţi  cu  obţinerea
   tre  candidaţii  de  deputaţi   Cinciş,  unde  prezentul  şi   PROSPERITATEA ŢĂRII"  ...Pe  lotul  de  locuinţe  din   învestif iile — în   proiectelor"  —  se  concluzio­
   loan  Vaida  şi  Arsenie  Pre­  viiloruţ  sînt  într-o  simboli­                 Călan  al  şantierului  2  al                         nează în final la T.C.H.
   da.  cu  sătenii.  Intîlnirea  a   că  întrecere  cu  timpul,  gra­              T.C.H.  se  argumenta,  doar      termen,
                                                                                                                                                     ~k
   prilejuit,  însă,  şi  stabili­  ţie  politicii  înţelepte  a  par­  Casa   alegătorului   din   cu puţine zile în urmă :                Am  redat  numai  citeva
   rea   obiectivelor   de   per­  tidului  privind  dezvoltarea   cadrul  Casei  de  cultură   „Primim  greu  unele  pre­                '„secvenţe"  de  fisuri  din  con­
   spectivă  în  activitatea  e-   localităţilor  ţării.  (Ion  Vlad   Hunedoara  a  găzduit,  du­  fabricate  de  la  I.M.C.  Bîr-   economice, de   lucrarea  foarte  apropiată  şi   grea
   dilitar-gospodărească, înscri­  corespondent).         minică,  manifestări  artis­  cea,..  Uitaţi-vă  aici,  la  bte-                principială  ce  ar  trebui  să   - rea şi
                                                          tice  care  s-au  bucurat  de   cul  4.  La  un  capăt  finisăm,   calitate
           GOSPODĂRIREA CARTIERULUI —                     aprecierea  caldă  a  parti­  la  celălalt  abia  montăm  pe­                   existe  şi  care  se  impune  a   ţ lorlalţi
                                                                                                                                          fi  statornicită  între  con­
              ÎN CENTRUL DISCUŢIILOR                      cipanţilor.  Montajul  mu-   reţii".                                            structori  şi  producătorii  de   • traficul
                                                                                                                                                                       oare
                                                          zical-literar  „Votăm  pen­  „Noi  am  oferit  tot  ce                          materiale   de   construcţii.  i....
     La  întîlnirea  de  lucru  a  a-   propus   înfiinţarea   unui                                            profilarea  integrală  a  liniei                      ^  cauză  preved
   legătorilor  din  circumscripţia   pupct  farmaceutic,  extinde­  tru   prosperitatea   ţării",   ne-au  cerut,  în  ultima  co­  de   fabricaţie   de   panouri   Concluziile  să  le  desprindă     menta  re  ?  Di
                                                          realizat  de  formaţiile  ca­
   electorală  nr.  5  —  Deva  cu   rea.  magazinului  alimentar,                  mandă  din  15  octombrie,   mari.  Am  întirziat  pentru   ambii „combatanţi"...  ( \  fi  cazul  să  ş
   candidaţii  de  deputaţi  pro­  marcarea  unei  treceri  de   sei  de  cultură  din  localita­  pentru  că  aveam  în  stoc,   că  am  avut  solicitări  pentru   Estd  în  orice  caz  grav  fap­
   puşi,  Tudor  Bivolaru  şi  Vir-   pietoni  pe  str.  Horia,  foar­  te,  a  fost  un  elogiu  în­  dar  au  ridicat  numai  o  par­  Zimnicea.  Fabricaţia  a  în­  tul  că  din  cauza  întîrzierii   i  tească  grabn
   gil   Munteanu,   problemele   te  circulată,  precum  şi  re­  chinat  oamenilor  care  îşi   te  din  prefabricate.  Am  mai   ceput la 18 octombrie • şi pînă   punerii  în  fabricaţie  a  nou­  ’  pe  cele  re(
   ridicate  de  cetăţeni  au  vizat   pararea  de  urgenţă  a  stră­  consacră   efortul   pentru   rămas  în  stoc  şi  cu  alte  pre­  la  sfirşitul  ■  anului  livrăm   lui  tip  de  panouri  mari  —   ţ  circulaţia  pe
   mai  buna  gospodărire  şi  în­  zii  Progresul,  aproape  im­  împlinirile  de  fiecare  zi   fabricate  cerute  pentru  Că­  panourile..."  —  se  justifică   oricare  ar  fi  justificările  —   ^ noapte. (Tj I
   frumuseţare  a  cartierului  lor   practicabilă  din  cauza  gro­  ale  oraşului.  Tot  la  casa   lan"  —  se  spune  la  I.M.C.   la Bîrcea.  zeci   de   apartamente  din
   „Progresul".   Cei   care   au   pilor.  Cetăţenii  s-au  angajat   alegătorului,  formaţia  de   Bîrcea.     Fabricaţia  a  început  tîr-   planul  pe  acest  an  nu  vor   SE POATE
   luat  cuvintul,  printre  care   să  participe  în  număr  cît   teatru  din  Teliuc  a  pre­  „Blocul  de  la  Călan  e  ga­  ziu  şi  anemic.  S.U.T.-ul,  ca­  fi  date  în  folosinţă  la  ter­
   amintim  pe  Florea  Martin,   mai  mare  la  toate  lucrările   zentat   piesa   lui   Paul   ta  .—  ce  mai  vin  cu  recla­  re  n-are  un  nivel  de  înzes­  men.  Dar  este  tot  atît  de
   Ion  Fulea,'  Veturia  Pătră-   ce  se  vor  iniţia.  S-au  mai                  maţii  cei  de  la  Bircea  ?  Să   trare  ca  I.M.C.,  a  confecţio­  grav  că  producţia  de  mate­  i  Ne-am  inte
   şescu,  au  relevat  necesitatea   făcut  şi  alte  propuneri  pri­  Everae  „Suplinitoarele",  fin   dea  la  I.C.S.H.  prefabricate­  nat  aceleaşi  tipare  cu  o  lu-r   riale  de  construcţii  pe  1978   1  zile  despre  i
   extinderii  unor  servicii,  în-   vind  dezvoltarea  şi  gospo­  oare  interpreţii  Lucia  Am-   le care le mai au în stoc"  nâ  mai  devreme.  în  cea   nu  este  pregătită  încă  în   ^  se  desfăşoai
   trucît  numărul  locuitorilor   dărirea  cartierului,  insistîn-   derco,  Valeria  Budai,  Do­  — se afirmă la trust.  mai  mare  parte  producăto­  toate   detaliile,   cel   puţin   1  presei  în  î
   din  cartier  a  crescut  mult   du-se,  totodată,  pe  necesita­  rina  Miclea  şi  Gilu  Zăvo-   ...Blocurile  56  şi  63  din   rul  de  materiale  se  va  face   pentru primul trimestru.  I  chioşcul  din  .
   prin  darea  în  folosinţă  a   tea  venirii  deputaţilor  mai   ianu  au  făcut  dovada  unui   cartierul  Bejan  din  Deva   vinovat  de  meprediarea  în  a-   Tendinţa  de  a  „agăţa"  pla­  \  ziarul  „Drui
   noilor blocuri. Astfel, s-a  des în mijlocul alegătorilor.  real talent.         sînt prevăzute a se da în  cest an a blocului 63.     nul  doar  în  liniile  sale  ce­
                                                                                                                 ...„Cei  de  la  trust  ne-au   le  mai  generale,  ca  să  nu  se   l  mului"  ajung
                                                                                                                                          poată  spune  că  nu  l-am
    r                                                                                                          pus  pe  foc  în  octombrie  *să   „lansat"  cu  cel  puţin  6  luni   /  deci  înainte
         (Urmare din pag. 1)   concretizată   în   consistente  1200  locuri  în  staţiunea  bal­  exploatarea  de  ape  minera­  le  producem  B.C.A.  Acum   mai  devreme  şi  a  lăsa  apoi   ) Aşa că nave
                               realizări  şi  recolte  din  lanuri  neară in 1977, faţă de 270 în  le  de  la  Băcîia,  care  va  im­  nu-1  ridică  şi  ne  sufocă  de­  ca  producătorul  să  ghicească   {  tea  cumpăra
                                                                                                                                                                     1 ^
    ,  oraş  se  concretizează  în  pu-   şi  livezi,  din  fermele  zoo­  1970,  înseamnă  400  locuri  în  prima  o  nouă  notă  de  spe­  pozitul"  —  se  spune  la   cam  cu  ce  să  se  aprovizio­  inte
                                                                                                               I.M.C. Bîrcea.
    i  terea  economică  actuală  a   tehnice  (3096  tone  fructe,  Sanatoriul  T.B.C.  Iată,  cît  cific  comunei.  Sigur,  vastul   „Ce  cantităţi  n-au  ridi­  neze,  trebuie  grabnic  şi  defi­  \ progranm .
    I  comunei,  cifrată  la  peste   1  604  tone  carne,  7  300  hl  se  poate  de  succint,  premi­  proces  de  transformare  re­  cat ?“ — întrebăm.  nitiv  curmată.  Constructorul   \   Dar   lucru
    '  51  737  000  lei  producţie  glo-   lapte  —  livrate  la  fondul  sele care asigură, prin hărni­  voluţionară  ce  va  avea  loc   „Nu  vă  putem  spune  e-   să  se  zbată  ca  în  cîteva  zi­  l  tocmai  aşa  ş
    I  bală  agroindustrială,  care  se   de  stat,  importante  canti­  cia   oamenilor,   dezvoltarea  în  acest  cincinal  în-,  milena­  xact...“.  le  proiectantul  să-i  asigure   /  din  oraşul  Sv
    ; va ridica la sfirşitul cincina-  tăţi de grîu şi porumb ob-  urbană a comunei, contura-  ra  aşezare  pentru  a  se  îm­  ....Prin adresa 7056 din 5  toate  detaliile  pentru  qe  se   \  datorită  corni,
                                                                                   plini  vocaţia  urbană  a  har­
    1 ' lu lui la circa 81 milioane lai,                                           nicilor  oameni  de  aici,  sub   august  1977,  trustul  a  soli­  va construi.  i  zoarei  de  pr-
                                                                                                                                            Şi  este  mai  mult  decît  de
      din  care  33  milioane  repre-
    ,  zintă  valoarea  producţiei  in-                                            îndrumarea  organizaţiilor  de   citat  pentru  anul  1978  nu   dorit  ca  între  constructori  şi   Hangan,.ziari
    '  dustriale.  Actionind  în  spi-    Vocaţia urbană                           partid,  vizează  şi  formarea   mai  puţin  de  20  000  mc   producătorul   de   materiak   deţean  este
    !  ritul  documentelor  partidu-              A                                cadrelor  necesare  viitorului   panouri mari, repartizate —  de  construcţii  să  nu  ,fie  ţie-   t  cest  chioşc  d
    ,  lui  nostru,  ale  Congresului                                              profil  economic  agroindus­  6 000 mc în trimestrul I,  voie de arbitri...   o     Mulţi   oame
    i  al  Xl-lea  al  P.C.R.,  oame-   a anticei        Germisara                 trial  al  comunei.  Liceul  de   7  000  —  în  trimestrul  II,                    resc  să  fie  .
    I  nii  muncii  de  pe  aceste                                                 specialitate  de  aici  este  o   3 000 — în trimestrul III şi         I. MIRZA   ^  prima  oră  d
    •  meleaguri  pun  în  centrul                                                 chezăşie  în  acest  sens.  Dar,
    !  atenţiei  şi  activităţii  lor                                              oameni  ai  zilelor  noastre,                                                     i  mentele  ce
    I  dezvoltarea  economică  a  co-  ţinute  mai  ales  de  C.A.P.  tă  de  pe  acum  în  noile  do­  fruntaşii  comunei,  comuniş­                                J  nemulţumiţi
    '  munei,  singura  modalitate  Cigmău   şi   ferma   I.A.S.  tări  social-economice,  edili-  tii  şi  deputaţii,  acţionează   Activitate temeinică,           ţ  defectuos  de
    [  de  a  asigura  o  dezvoltare  Aurel   Vlaicu).   Importante  tar-gospodăreşti :   blocurile  cu  abnegaţie,  cu  conştiinţă                                  l  presei,  în  sp
    ,  corespunzătoare  în  celelalte  transformări   a   cunoscut  de  locuinţe  cu  etaj  şi  maga­  şi  răspundere,  pentru  ceea                                 ;  ruiui  judeţe^
    I  domenii,  o  ridicare  a  nive-  Geoagiu  pe  linia  ridicării  zine  la  parter,  cărora  li  se   ce  este  Geoagiu  astăzi,  şi   responsabilă             1 hăilescu).
    I lultii de trai material şi spi­  nivelului  de  viaţă  al  oame­  vor  adăuga  în  cincinalul  ac­  ceea   ce   va   fi   miine,
     ritual  la  cotele  luminoase  nilor  pe  scara  exigenţelor  tual  încă  400  apartamente,   din  rîndul  cărora  am  ales,                                            ocoţ
    I  ale  socialismului  şi  comu-   vieţii  moderne  :  31  de  ma­  dintre  care  100  din  fonduri­  cu  destulă  dificultate,  din­  (Urmare din pag. 1)  judeţene  de  dezvoltare  a  a-
    I nismului.                gazine  ce  desfac  mărfuri  în  le   populaţiei,   alimentarea  tre  cei  mai  buni  pe  cei  mai         griculturii  constituie  un  alt   PREVEL
    I  Înţelegem  din  spusele  pri-   valoare  de  39  788  000  lei,  4  cu  apă,  existentă  deja  pe   buni  fii  ai  comunei  :  Iosif   şi  automatizării,  pregătirea  „  obiectiv  de  seamă  ce  stă  în   LEG.
    \  mărului  comunei,  tovarăşul  unităţi  sanitare,  17  mediei  o  reţea  de  2,5  km,  noul  Ştef  (Renghet),  Aurel  Ma-   profesională  a  cadrelor,  a-   faţa  organelor  ce  acţionea­
    •  Aurel  Doboş,  că  Geoagiu   (unu  la  441  de  locuitori),  13  cămin  cultural  cu  400  de  riş  (Aurel  Vlaicu),  Simion   provizionarea   tehnico-mate-   ză  în  acest  important  do­  - JEste de-----    O;
    |  este  cunoscut  azi  prin  hăr-   şcoli,  69  cadre  didactice,  6   locuri,  drumurile  noi  spre  Rusu  (Bozeş),  Aurel  Zaha-   meniu  de  activitate.  Pînă  în   ^  dania  condui
    1   nicia  ţăranilor  cooperatori  cămine  culturale,  400  de  Cigmău  şi  Homorod,  reali­  ria,  vicepreşedintele  consi­  rială,  utilizarea  raţională  a   1980  producţia  globală  a-   i  Ggmău  de  i
    '  din  cele  3  unităţi  existente,  artişti  amatori,  peste  3120  zate  din  contribuţia  cetăţe­  liului  popular  comunal,  o-   timpului  de  lucru,  reduce­  gricolă  trebuie  să  ajungă  la
    \  prin munca ştiinţifică  a cer-   abonamente  la  radio,  televi­  nilor,  8  noi  unităţi  comer­  mul  prezent  peste  tot,  cu   rea  continuă  a'  consumurilor   cel  puţin  2  078  milioane  lei,   l  nele  venituri
    ,  cetălorilor  de  la  Staţiunea  ziune  şi  presă,  9  sale  din  11  ciale,  unităţi  prestatoare  de  munca  şi  fapta,  Ion  lîurdu-   de  materii  prime,  materiale,   din  care  peste  58  la  sută  să   ţ  în  vederea  rţ
                                                                                                               combustibili şi energie.
    j   experimentală,   activitatea  ale  comunei  legate  de  cen­  servicii,  extinderea  capaci­  ban  (Homorod),  Nicolae  O-   In  minerit  se  urmăreşte   fie  realizată  din  zootehnie.   1  nanciare  a  i
    I  mecanizatorilor  din  S.M.A.  trul  de  reşedinţă  prin  curse  tăţii  de  cazare  şi  tratament  laru (Geoagiu-Băi).              Pentru  _  aceasta  o  atenţie   ,’  semenea  im
    '  şi  a  personalului  muncitor  permanente   de   autobuze.  în  staţiunea  balneară.  In                în  mod  prioritar  dezvoltarea   deosebi  tă  trebuie  acordată   \  aşteptate  sc
    I din cele 4 ferme ale I.A.S.,  Geoagiu mai înseamnă şi  curînd va intra în funcţiune  NICOLAE STANCIU     programului  de  prospecţiuni   lucrărilor   de   îmbunătăţiri   ţ  mai  mult  în  •
                                                                                                               şi  explorări  geologice  care
                                                                                                               să  asigure  punerea  în  ex­  funciare,  creşterii  producţiei   •  brii  produc
                                                                                                               ploatare   a   rezervelor   de   la  hectar,  a  efectivelor  de   /  şi  cu  respec
                                                                                                               cărbune  şi  minerale  utile,   animale  şi  a  producţiei  a-   I  a  prevederi
         PMMME1II SIMM U [IHA ZOOTEHNICA DE ELITĂ                                                              scară  largă  a  dotării  teh­  cestora,   sporirii   producţiei   ^ Credem că c-.
                                                                                                               accelerarea  introducerii  pe
                                                                                                                                          de  cartofi,  legume  şi  fruc­
                                                                                                                                                                     (înţeles  aluzl
                                                                                                                                          te.
                                                                                                               nice  a  întreprinderilor  mi­
                                                                                                               niere,  asigurarea  liniei  op-   Sarcinile  mari  care  stau   1  feră  la  confer
     Ferma  agricolă  de  stat  din   35  lei  mai  mici  decît  pre­  (porumbul  şi  sfecla).  Pen­  vor  administra  numai  sub   ,time  de  front,  îmbunătăţirea   în  faţa  judeţului  în  această   ţ  rămizii  fără
   localitatea  Aurel  Vjaicu,  ca­  vederile planului.  tru  perioada  de  stabulaţie   formă tocată.         activităţii  de  aprovizionare   etapă,  care  trebuie  să  se   l  prevederilor
   re  are  profil  zootehnic,  a  în­  Asiguratea  bazei  furajere   s-au  asigurat  peste  500  to­          a  brigăzilor,  a  celei  de  în­  caracterizeze  printr-o  viziu­  > Nicolau).
   registrat  în  primul  an  de   din  producţie  proprie  con­  ne  fînuri,  100  tone  orz  ful-   Lucrările  care  cer  un  vo­  treţinere  şi  reparare  a  uti­  ne  nouă,  revoluţionară,  a-
   activitate  realizări  remarca­  stituie  una  din  problemele   guit,  mai  mult  de  3  000  to­  lum  mare  de  muncă  —  e-   lajelor,  întărirea  disciplinei   supra  întregii  dezvoltări  e-   | CEA MAI Bl
   bile  în  sectorul  de  creştere   de  care  lucrătorii  fermei  se              vacuarea  gunoiului  şi  mul­  în muncă.            _  conomieo-sociale,  impun  per­
    a  animalelor,  respectiv  a  va­  preocupă  cu  întreaga  răs­  ne  siloz  din  porumb  şi  pe­  sul  —  sînt  mecanizate,  ceea   Organele  şi  organizaţiile'   fecţionarea  efectivă  a  stilu­
    cilor  cu  lapte.  Popularea   pundere.  In  structura  cultu­  ste  1  500  tone  sfeclă  fura­  ce  permite  realizarea  unei   de  partid,  consiliile  oameni­  lui  şi  metodelor  de  muncă   \   Restaurantu
   fermei  s-a  făcut  cu  exem­  rilor  furajere  locul  principal   jeră.  De  menţionat  că  pro­  productivităţi   ridicate   a   lor  muncii,  colectivele  din   ale  organelor  şi  organizaţi­  i  din  Petroşani
                                                         ducţia  medie  de  sfeclă  a
   plare de "elită din rasa Friză,   îl  ocupă  leguminoasele,  or­  fost  de  peste  100  tone  la   muncii.  Un  îngrijitor  are  în   metalurgie  sînt  chemate  să   ilor  de  partid  la  toate  nive­  i*  mator  solicite
   provenite  de  la  alte  ferme   zul şi plantele pentru siloz                    primire  cîte  25  vaci  cu   depună  maximum  de  efort   lurile,  creşterea  rolului  con-   1  vit  ceva  mai
    din ţară.                                            ‘hectar. Furajele fibroase se  lapte.                 în   direcţiile   perfecţionării   ducător  al  fiecărei  organiza­  ^  se  grăbeşte,
     Mai  mult  de  jumătate  din                                                     în  vederea  îmbunătăţirii   tehnologiilor   de   lucru   în   ţii  do  partid  şi  a  competen­
    efectivul  de  juninci  au  fă­                                                 condiţiilor  de  muncă  şi  de   scopul  asimilării  în  fabrica­  tei  sale  în  soluţionarea  pro­  i  ticant  ia  con
    tat,  urmînd  ca  pină.la  sfir­                                                viaţă  ale  îngrijitorilor  s-au   ţie  a  oţelurilor  inoxidabile,   blemelor  economice,  a  răs-"   1  transmite  c
   şitul  anului  ferma  să  ajun­                                                  construit  şi  dat  în  folosinţă   înalt  aliate,  apoi  stabilizarea   punderii  comuniştilor  pentru   ^  tular.  „Se  g
    gă  la  550  capete  bovine.  Fi­                                               8  apartamente  şi  o  cantină,   procedeului  de  tratament  în                 l  auzim’-  replici
   ind  o  fermă  de  .elită,  repro­                                               urmînd  ca  odată  cu  dezvol­  vid  a  oţelurilor  pentru  rul­  înfăptuirea  neabătută  a  pla­  /  Dacă  a  ven
   ducătorii  de  mare  valoare                                                     tarea  fermei  să  fie  construi­  menţi,  cu  înaltă  puritate,  re­  nului,  hotărîrilor  partidului   \ să aştepte".
   vor  fi  reţinuţi  pentru  re­                                                   te  şi  alte  locuinţe.  Pentru   ducerea  consumului  de  me­  şi  legilor  stalului.  ,  întreaga   (  încotro,  deşi
   producţie  în  cadrul  fermelor                                                  conştiinciozitatea  şi  răspun­  tal,  ’  creşterea  procentului  de   muncă  politico-ideologică  şi
    zootehnice  din  I.A.S.,  iar  ti­                                              derea  ce  o  dovedesc  în  mun­  scoatere,  valorificarea  căr­  educativă  trebuie  axată  pe   J  va  mese  sini
   neretul  femei  va  fi  destinat                                                 că  merită  să  fie  evidenţiaţi   bunelui  de  Valea  Jiului  în   problematica  concretă  a  rea­  1  ar  fi  loc  pe
   popularii  celorlalte  ferme  de                                                 îngrijitorii  de  animale  Iosif   fabricarea  cocsului,  introdu­  lizării  sarcinilor  din  progra­  l  de  graisă  in
   stat din judeţul nostru.                                                         Joca,  Alexandru  Petrovan,   cerea  oxigenului  în  furnale­  mul  suplimentar  de  dezvol­  I  sumatorilor. 1
     O  deosebită  atenţie  este                                                    Zamfira Mocanu şi alţii.   le de mare capacitate etc.  tare  economică  şi  socială,   1  ţine  cuvinte
   acordată  îngrijirii  şi  furajă­                                                  Deoarece  în  anul  viitor   Importante   obiective   şi   pe  sporirea  rolului  său  or­  ţ  să-i  spunem
   rii  raţionale  a  animalelor,                iLJf’VM                            fermei  îi  revin  sarcini  de   sarcini stau  în faţa oamenilor   ganizatoric  în  activitatea  de   I  veteran,  loan
   întocmirii  unor  raţii  echili­                                                 producţie  sporite,  toţi  lu­  muncii  din  domeniul  inves-   formare  a  conştiinţei  şi  de
   brate  şi  economice.  Drcpb                  mm T                               crătorii^  şi-au  concentrat  e-   tiţiiior-construcţiilor,   trans­  antrenare   la   îndeplinirea   J  nu  predă  ce
   urmare,  producţia  medie  de                                                    forturile  pentru  a  crea  con­  porturilor   şi   telecomuni-   sarcinilor   economice.   In   )  lecţie  viitorili
   lapte  realizată  pe  cap  de                                                                               caţiilof,   circulaţiei   mărfu­  toate  aceste  domenii,  Confe­  (  Şi  că  n-averr
   vacă  depăşeşte,  pînă  acum,                                                    diţii   corespunzătoare   încă   rilor  şi  al  serviciilor  pentru   rinţa  judeţeană  de  partid  a   /  dacă  îşi  nur
                                                                                    de pe acum.
   4  500  1  la  prima  lactaţie.                                  m ■ ■                                      populaţie,  sistematizării  şi   adoptat  măsuri  corespunză­  1  în  oare  m
   Preocuparea  pentru  obţine­                                                                                gospodăriei  comunale  şi  lo­  toare  care  trebuie  să  stea  în   ţ  crîşmă.  Resp
   rea  unei  eficiente  economi­                         ......... . ■  ■              TIBERIU CHERECHEŞ      cative,  al  sănătăţii  şi  învă-   permanentă  pe  agenda  de
   ce  ridicate  este  reflectată  şi                                                    şeful fermei de stat   ţămîntului.               lucru  a  organelor  şi  organi­  i  nităţii  ce
   de  faptul  că  pe  hectolitrul   Exemplare din rasa Friză, ale fermei de stat din      Aurel Vlaicu          înfăptuirea   obiectivelor   zaţiilor  de  partid,  a  tuturor   1 avînd ? (G. I
   de lapte cheltuielile sînt cu  Aurel Vlaicu.                                           a I.A.S. Simeria     stabilite prin programele  comuniştilor din judeţ.
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31