Page 26 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6225
Pag. 2
m Da 20 noiembrie ~- economie cadran economic DE LANŢURI
unit
Deşi
ÂDÎSGElmS DE; DEPUTAŢI, lipsă acuiâ -
însemnări: In relaţiile constructor— la C.A.P. Foi
chei a t un cor,
şunat, pentru
COMUNA — AZI ciobani din
ÎNTÎLNIRI DE LUCRU INTRE Şl MÎINE producător de materiale există fisuri oare ţului. Inginer.
Frăţilă, „moţi
Numeroşi săteni din Ri-
■ CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI biţa au participat, la casa nu pot fi astupate eu... mortar unitatea are
alegătorului de la centrul bani să p
LA CINCIS — PREZENTUL SI VIITORUL, de comună, la întîlnirea lanţuri (!).
Intre sediile administra
cu tinerii care, la 20 no
INTR-O SIMBOLICA ÎNTRECERE CU TIMPUL iembrie, se vor prezenta tive ale Trustului judeţean folosinţă în acest an. Ele se 4 000 în trimestrul IV. Atît. oare problen
construiesc
din
Mai avem două luni pînă
panouri
portantă pen
Se împlinesc anul acesta se în agenda de lucru a pentru prima oară în fa Hunedoara-Deva de con mari, de un tip nou, revi la sfirşitul anului, n-am pri tivă : să aib
15 ani de cînd, în locul pă cetăţenilor, printre care a- ţa urnelor pentru a-şi da strucţii de locuinţe şi între zuit. mit specificaţiile şi trebuie să-şi procu
durii de stejar şi fag, a în menajarea de trotuare, şan votul candidaţilor Frontu prinderii de materiale de „S.U.T.-ul ne ajută, cit să facem aprovizionarea ţeh-' (T. Nicoară).
ceput construcţia unui . sat ţuri de scurgere, zone verzi, lui Unităţii Socialiste. Tot construcţii Deva-Bîrcea dis poate, în schimb cei de la nico-materială" — precizea-;
nou, modern : Cincişul. Azi, înfiinţarea unei brutării, aici, primarul comunei a tanţa nu depăşeşte cîţiva I.M.C. Bîrcea nici n-au in ză cei de la I.M.C. Bîrcea. CU FAZĂ
la tot pasul în acest sat in- deschiderea unei artere __ de vorbit celor prezenţi de kilometri pe panglica de trodus in fabricaţie panouri „Pot s-o facă. Vor lucra
tilneşti însemnele noului: şosea de la Cinciş pînă la spre împlinirile pe care asfalt. între poziţiile de le" — spun cei de la şantie în continuare cu T 770—R
şcoală, cămin cultural, maga şoseaua Călan—Haţeg, ame le-a cunoscut Ribiţa şi sa colaborare, conlucrare, întra rul 1. (tipul de panouri noi), cel Duminică,
najarea unei baze sportive
zin alimentar, bufet, baie jutorare reciprocă, de a ve ,,E adevărat, am primit mult vor avea probleme cu conducătorul
populară. etc. tele aparţinătoare în anii ni mereu în întîmpinare ca specificaţiile (detaliile la aprovizionarea cu tîmplărie" lui 1-HD-7320
Din dialogul cetăţenilor cu
Sigur, toate acestea ocupă candidaţii s-a desprins că socialismului, despre per treburile să meargă mai bi comanda respectivă de pre — ni se spune prima dată bătut oraşul
la trust.
un important loc în geo ei sînt hotărîţi, cu iniţiativa, spectivele pe care preve ne şi la unii şi la alţii — fabricate — n.n.), în 3 au „Pentru întîrzierea în ce nind spre De
gust. Trecerea la noul tip
grafia satului şi traiul oa hărnicia şi simţul gospodă derile actualului cincinal i depărtarea nu se poate mă de panouri a însemnat re- priveşte asigurarea specifi prinsă numai
menilor. Aceste realizări au resc ce-i caracterizează, să le rezervă. sura. Introducerea este ne caţiilor pentru ’78 noi sîn- In felul aces
fost invocate recent în ca adauge • pagini noi în cro cesară pentru ca să se pri tem vinovaţi. Avem însă şi
drul întîlnirii de lucru din nica atit de tînără a satului „VOTĂM PENTRU ceapă cele ce urmează : noi greutăţi cu obţinerea
tre candidaţii de deputaţi Cinciş, unde prezentul şi PROSPERITATEA ŢĂRII" ...Pe lotul de locuinţe din învestif iile — în proiectelor" — se concluzio
loan Vaida şi Arsenie Pre viiloruţ sînt într-o simboli Călan al şantierului 2 al nează în final la T.C.H.
da. cu sătenii. Intîlnirea a că întrecere cu timpul, gra T.C.H. se argumenta, doar termen,
~k
prilejuit, însă, şi stabili ţie politicii înţelepte a par Casa alegătorului din cu puţine zile în urmă : Am redat numai citeva
rea obiectivelor de per tidului privind dezvoltarea cadrul Casei de cultură „Primim greu unele pre '„secvenţe" de fisuri din con
spectivă în activitatea e- localităţilor ţării. (Ion Vlad Hunedoara a găzduit, du fabricate de la I.M.C. Bîr- economice, de lucrarea foarte apropiată şi grea
dilitar-gospodărească, înscri corespondent). minică, manifestări artis cea,.. Uitaţi-vă aici, la bte- principială ce ar trebui să - rea şi
tice care s-au bucurat de cul 4. La un capăt finisăm, calitate
GOSPODĂRIREA CARTIERULUI — aprecierea caldă a parti la celălalt abia montăm pe existe şi care se impune a ţ lorlalţi
fi statornicită între con
ÎN CENTRUL DISCUŢIILOR cipanţilor. Montajul mu- reţii". structori şi producătorii de • traficul
oare
zical-literar „Votăm pen „Noi am oferit tot ce materiale de construcţii. i....
La întîlnirea de lucru a a- propus înfiinţarea unui profilarea integrală a liniei ^ cauză preved
legătorilor din circumscripţia pupct farmaceutic, extinde tru prosperitatea ţării", ne-au cerut, în ultima co de fabricaţie de panouri Concluziile să le desprindă menta re ? Di
realizat de formaţiile ca
electorală nr. 5 — Deva cu rea. magazinului alimentar, mandă din 15 octombrie, mari. Am întirziat pentru ambii „combatanţi"... ( \ fi cazul să ş
candidaţii de deputaţi pro marcarea unei treceri de sei de cultură din localita pentru că aveam în stoc, că am avut solicitări pentru Estd în orice caz grav fap
puşi, Tudor Bivolaru şi Vir- pietoni pe str. Horia, foar te, a fost un elogiu în dar au ridicat numai o par Zimnicea. Fabricaţia a în tul că din cauza întîrzierii i tească grabn
gil Munteanu, problemele te circulată, precum şi re chinat oamenilor care îşi te din prefabricate. Am mai ceput la 18 octombrie • şi pînă punerii în fabricaţie a nou ’ pe cele re(
ridicate de cetăţeni au vizat pararea de urgenţă a stră consacră efortul pentru rămas în stoc şi cu alte pre la sfirşitul ■ anului livrăm lui tip de panouri mari — ţ circulaţia pe
mai buna gospodărire şi în zii Progresul, aproape im împlinirile de fiecare zi fabricate cerute pentru Că panourile..." — se justifică oricare ar fi justificările — ^ noapte. (Tj I
frumuseţare a cartierului lor practicabilă din cauza gro ale oraşului. Tot la casa lan" — se spune la I.M.C. la Bîrcea. zeci de apartamente din
„Progresul". Cei care au pilor. Cetăţenii s-au angajat alegătorului, formaţia de Bîrcea. Fabricaţia a început tîr- planul pe acest an nu vor SE POATE
luat cuvintul, printre care să participe în număr cît teatru din Teliuc a pre „Blocul de la Călan e ga ziu şi anemic. S.U.T.-ul, ca fi date în folosinţă la ter
amintim pe Florea Martin, mai mare la toate lucrările zentat piesa lui Paul ta .— ce mai vin cu recla re n-are un nivel de înzes men. Dar este tot atît de
Ion Fulea,' Veturia Pătră- ce se vor iniţia. S-au mai maţii cei de la Bircea ? Să trare ca I.M.C., a confecţio grav că producţia de mate i Ne-am inte
şescu, au relevat necesitatea făcut şi alte propuneri pri Everae „Suplinitoarele", fin dea la I.C.S.H. prefabricate nat aceleaşi tipare cu o lu-r riale de construcţii pe 1978 1 zile despre i
extinderii unor servicii, în- vind dezvoltarea şi gospo oare interpreţii Lucia Am- le care le mai au în stoc" nâ mai devreme. în cea nu este pregătită încă în ^ se desfăşoai
trucît numărul locuitorilor dărirea cartierului, insistîn- derco, Valeria Budai, Do — se afirmă la trust. mai mare parte producăto toate detaliile, cel puţin 1 presei în î
din cartier a crescut mult du-se, totodată, pe necesita rina Miclea şi Gilu Zăvo- ...Blocurile 56 şi 63 din rul de materiale se va face pentru primul trimestru. I chioşcul din .
prin darea în folosinţă a tea venirii deputaţilor mai ianu au făcut dovada unui cartierul Bejan din Deva vinovat de meprediarea în a- Tendinţa de a „agăţa" pla \ ziarul „Drui
noilor blocuri. Astfel, s-a des în mijlocul alegătorilor. real talent. sînt prevăzute a se da în cest an a blocului 63. nul doar în liniile sale ce
...„Cei de la trust ne-au le mai generale, ca să nu se l mului" ajung
poată spune că nu l-am
r pus pe foc în octombrie *să „lansat" cu cel puţin 6 luni / deci înainte
(Urmare din pag. 1) concretizată în consistente 1200 locuri în staţiunea bal exploatarea de ape minera le producem B.C.A. Acum mai devreme şi a lăsa apoi ) Aşa că nave
realizări şi recolte din lanuri neară in 1977, faţă de 270 în le de la Băcîia, care va im nu-1 ridică şi ne sufocă de ca producătorul să ghicească { tea cumpăra
1 ^
, oraş se concretizează în pu- şi livezi, din fermele zoo 1970, înseamnă 400 locuri în prima o nouă notă de spe pozitul" — se spune la cam cu ce să se aprovizio inte
I.M.C. Bîrcea.
i terea economică actuală a tehnice (3096 tone fructe, Sanatoriul T.B.C. Iată, cît cific comunei. Sigur, vastul „Ce cantităţi n-au ridi neze, trebuie grabnic şi defi \ progranm .
I comunei, cifrată la peste 1 604 tone carne, 7 300 hl se poate de succint, premi proces de transformare re cat ?“ — întrebăm. nitiv curmată. Constructorul \ Dar lucru
' 51 737 000 lei producţie glo- lapte — livrate la fondul sele care asigură, prin hărni voluţionară ce va avea loc „Nu vă putem spune e- să se zbată ca în cîteva zi l tocmai aşa ş
I bală agroindustrială, care se de stat, importante canti cia oamenilor, dezvoltarea în acest cincinal în-, milena xact...“. le proiectantul să-i asigure / din oraşul Sv
; va ridica la sfirşitul cincina- tăţi de grîu şi porumb ob- urbană a comunei, contura- ra aşezare pentru a se îm ....Prin adresa 7056 din 5 toate detaliile pentru qe se \ datorită corni,
plini vocaţia urbană a har
1 ' lu lui la circa 81 milioane lai, nicilor oameni de aici, sub august 1977, trustul a soli va construi. i zoarei de pr-
Şi este mai mult decît de
din care 33 milioane repre-
, zintă valoarea producţiei in- îndrumarea organizaţiilor de citat pentru anul 1978 nu dorit ca între constructori şi Hangan,.ziari
' dustriale. Actionind în spi- Vocaţia urbană partid, vizează şi formarea mai puţin de 20 000 mc producătorul de materiak deţean este
! ritul documentelor partidu- A cadrelor necesare viitorului panouri mari, repartizate — de construcţii să nu ,fie ţie- t cest chioşc d
, lui nostru, ale Congresului profil economic agroindus 6 000 mc în trimestrul I, voie de arbitri... o Mulţi oame
i al Xl-lea al P.C.R., oame- a anticei Germisara trial al comunei. Liceul de 7 000 — în trimestrul II, resc să fie .
I nii muncii de pe aceste specialitate de aici este o 3 000 — în trimestrul III şi I. MIRZA ^ prima oră d
• meleaguri pun în centrul chezăşie în acest sens. Dar,
! atenţiei şi activităţii lor oameni ai zilelor noastre, i mentele ce
I dezvoltarea economică a co- ţinute mai ales de C.A.P. tă de pe acum în noile do fruntaşii comunei, comuniş J nemulţumiţi
' munei, singura modalitate Cigmău şi ferma I.A.S. tări social-economice, edili- tii şi deputaţii, acţionează Activitate temeinică, ţ defectuos de
[ de a asigura o dezvoltare Aurel Vlaicu). Importante tar-gospodăreşti : blocurile cu abnegaţie, cu conştiinţă l presei, în sp
, corespunzătoare în celelalte transformări a cunoscut de locuinţe cu etaj şi maga şi răspundere, pentru ceea ; ruiui judeţe^
I domenii, o ridicare a nive- Geoagiu pe linia ridicării zine la parter, cărora li se ce este Geoagiu astăzi, şi responsabilă 1 hăilescu).
I lultii de trai material şi spi nivelului de viaţă al oame vor adăuga în cincinalul ac ceea ce va fi miine,
ritual la cotele luminoase nilor pe scara exigenţelor tual încă 400 apartamente, din rîndul cărora am ales, ocoţ
I ale socialismului şi comu- vieţii moderne : 31 de ma dintre care 100 din fonduri cu destulă dificultate, din (Urmare din pag. 1) judeţene de dezvoltare a a-
I nismului. gazine ce desfac mărfuri în le populaţiei, alimentarea tre cei mai buni pe cei mai griculturii constituie un alt PREVEL
I Înţelegem din spusele pri- valoare de 39 788 000 lei, 4 cu apă, existentă deja pe buni fii ai comunei : Iosif şi automatizării, pregătirea „ obiectiv de seamă ce stă în LEG.
\ mărului comunei, tovarăşul unităţi sanitare, 17 mediei o reţea de 2,5 km, noul Ştef (Renghet), Aurel Ma- profesională a cadrelor, a- faţa organelor ce acţionea
• Aurel Doboş, că Geoagiu (unu la 441 de locuitori), 13 cămin cultural cu 400 de riş (Aurel Vlaicu), Simion provizionarea tehnico-mate- ză în acest important do - JEste de----- O;
| este cunoscut azi prin hăr- şcoli, 69 cadre didactice, 6 locuri, drumurile noi spre Rusu (Bozeş), Aurel Zaha- meniu de activitate. Pînă în ^ dania condui
1 nicia ţăranilor cooperatori cămine culturale, 400 de Cigmău şi Homorod, reali ria, vicepreşedintele consi rială, utilizarea raţională a 1980 producţia globală a- i Ggmău de i
' din cele 3 unităţi existente, artişti amatori, peste 3120 zate din contribuţia cetăţe liului popular comunal, o- timpului de lucru, reduce gricolă trebuie să ajungă la
\ prin munca ştiinţifică a cer- abonamente la radio, televi nilor, 8 noi unităţi comer mul prezent peste tot, cu rea continuă a' consumurilor cel puţin 2 078 milioane lei, l nele venituri
, cetălorilor de la Staţiunea ziune şi presă, 9 sale din 11 ciale, unităţi prestatoare de munca şi fapta, Ion lîurdu- de materii prime, materiale, din care peste 58 la sută să ţ în vederea rţ
combustibili şi energie.
j experimentală, activitatea ale comunei legate de cen servicii, extinderea capaci ban (Homorod), Nicolae O- In minerit se urmăreşte fie realizată din zootehnie. 1 nanciare a i
I mecanizatorilor din S.M.A. trul de reşedinţă prin curse tăţii de cazare şi tratament laru (Geoagiu-Băi). Pentru _ aceasta o atenţie ,’ semenea im
' şi a personalului muncitor permanente de autobuze. în staţiunea balneară. In în mod prioritar dezvoltarea deosebi tă trebuie acordată \ aşteptate sc
I din cele 4 ferme ale I.A.S., Geoagiu mai înseamnă şi curînd va intra în funcţiune NICOLAE STANCIU programului de prospecţiuni lucrărilor de îmbunătăţiri ţ mai mult în •
şi explorări geologice care
să asigure punerea în ex funciare, creşterii producţiei • brii produc
ploatare a rezervelor de la hectar, a efectivelor de / şi cu respec
cărbune şi minerale utile, animale şi a producţiei a- I a prevederi
PMMME1II SIMM U [IHA ZOOTEHNICA DE ELITĂ scară largă a dotării teh cestora, sporirii producţiei ^ Credem că c-.
accelerarea introducerii pe
de cartofi, legume şi fruc
(înţeles aluzl
te.
nice a întreprinderilor mi
niere, asigurarea liniei op- Sarcinile mari care stau 1 feră la confer
Ferma agricolă de stat din 35 lei mai mici decît pre (porumbul şi sfecla). Pen vor administra numai sub ,time de front, îmbunătăţirea în faţa judeţului în această ţ rămizii fără
localitatea Aurel Vjaicu, ca vederile planului. tru perioada de stabulaţie formă tocată. activităţii de aprovizionare etapă, care trebuie să se l prevederilor
re are profil zootehnic, a în Asiguratea bazei furajere s-au asigurat peste 500 to a brigăzilor, a celei de în caracterizeze printr-o viziu > Nicolau).
registrat în primul an de din producţie proprie con ne fînuri, 100 tone orz ful- Lucrările care cer un vo treţinere şi reparare a uti ne nouă, revoluţionară, a-
activitate realizări remarca stituie una din problemele guit, mai mult de 3 000 to lum mare de muncă — e- lajelor, întărirea disciplinei supra întregii dezvoltări e- | CEA MAI Bl
bile în sectorul de creştere de care lucrătorii fermei se vacuarea gunoiului şi mul în muncă. _ conomieo-sociale, impun per
a animalelor, respectiv a va preocupă cu întreaga răs ne siloz din porumb şi pe sul — sînt mecanizate, ceea Organele şi organizaţiile' fecţionarea efectivă a stilu
cilor cu lapte. Popularea pundere. In structura cultu ste 1 500 tone sfeclă fura ce permite realizarea unei de partid, consiliile oameni lui şi metodelor de muncă \ Restaurantu
fermei s-a făcut cu exem rilor furajere locul principal jeră. De menţionat că pro productivităţi ridicate a lor muncii, colectivele din ale organelor şi organizaţi i din Petroşani
ducţia medie de sfeclă a
plare de "elită din rasa Friză, îl ocupă leguminoasele, or fost de peste 100 tone la muncii. Un îngrijitor are în metalurgie sînt chemate să ilor de partid la toate nive i* mator solicite
provenite de la alte ferme zul şi plantele pentru siloz primire cîte 25 vaci cu depună maximum de efort lurile, creşterea rolului con- 1 vit ceva mai
din ţară. ‘hectar. Furajele fibroase se lapte. în direcţiile perfecţionării ducător al fiecărei organiza ^ se grăbeşte,
Mai mult de jumătate din în vederea îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru în ţii do partid şi a competen
efectivul de juninci au fă condiţiilor de muncă şi de scopul asimilării în fabrica tei sale în soluţionarea pro i ticant ia con
tat, urmînd ca pină.la sfir viaţă ale îngrijitorilor s-au ţie a oţelurilor inoxidabile, blemelor economice, a răs-" 1 transmite c
şitul anului ferma să ajun construit şi dat în folosinţă înalt aliate, apoi stabilizarea punderii comuniştilor pentru ^ tular. „Se g
gă la 550 capete bovine. Fi 8 apartamente şi o cantină, procedeului de tratament în l auzim’- replici
ind o fermă de .elită, repro urmînd ca odată cu dezvol vid a oţelurilor pentru rul înfăptuirea neabătută a pla / Dacă a ven
ducătorii de mare valoare tarea fermei să fie construi menţi, cu înaltă puritate, re nului, hotărîrilor partidului \ să aştepte".
vor fi reţinuţi pentru re te şi alte locuinţe. Pentru ducerea consumului de me şi legilor stalului. , întreaga ( încotro, deşi
producţie în cadrul fermelor conştiinciozitatea şi răspun tal, ’ creşterea procentului de muncă politico-ideologică şi
zootehnice din I.A.S., iar ti derea ce o dovedesc în mun scoatere, valorificarea căr educativă trebuie axată pe J va mese sini
neretul femei va fi destinat că merită să fie evidenţiaţi bunelui de Valea Jiului în problematica concretă a rea 1 ar fi loc pe
popularii celorlalte ferme de îngrijitorii de animale Iosif fabricarea cocsului, introdu lizării sarcinilor din progra l de graisă in
stat din judeţul nostru. Joca, Alexandru Petrovan, cerea oxigenului în furnale mul suplimentar de dezvol I sumatorilor. 1
O deosebită atenţie este Zamfira Mocanu şi alţii. le de mare capacitate etc. tare economică şi socială, 1 ţine cuvinte
acordată îngrijirii şi furajă Deoarece în anul viitor Importante obiective şi pe sporirea rolului său or ţ să-i spunem
rii raţionale a animalelor, iLJf’VM fermei îi revin sarcini de sarcini stau în faţa oamenilor ganizatoric în activitatea de I veteran, loan
întocmirii unor raţii echili producţie sporite, toţi lu muncii din domeniul inves- formare a conştiinţei şi de
brate şi economice. Drcpb mm T crătorii^ şi-au concentrat e- tiţiiior-construcţiilor, trans antrenare la îndeplinirea J nu predă ce
urmare, producţia medie de forturile pentru a crea con porturilor şi telecomuni- sarcinilor economice. In ) lecţie viitorili
lapte realizată pe cap de caţiilof, circulaţiei mărfu toate aceste domenii, Confe ( Şi că n-averr
vacă depăşeşte, pînă acum, diţii corespunzătoare încă rilor şi al serviciilor pentru rinţa judeţeană de partid a / dacă îşi nur
de pe acum.
4 500 1 la prima lactaţie. m ■ ■ populaţie, sistematizării şi adoptat măsuri corespunză 1 în oare m
Preocuparea pentru obţine gospodăriei comunale şi lo toare care trebuie să stea în ţ crîşmă. Resp
rea unei eficiente economi ......... . ■ ■ TIBERIU CHERECHEŞ cative, al sănătăţii şi învă- permanentă pe agenda de
ce ridicate este reflectată şi şeful fermei de stat ţămîntului. lucru a organelor şi organi i nităţii ce
de faptul că pe hectolitrul Exemplare din rasa Friză, ale fermei de stat din Aurel Vlaicu înfăptuirea obiectivelor zaţiilor de partid, a tuturor 1 avînd ? (G. I
de lapte cheltuielile sînt cu Aurel Vlaicu. a I.A.S. Simeria stabilite prin programele comuniştilor din judeţ.