Page 29 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 29
ANUL XXIX
NR. 6226
MIERCURI,
9 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului TOVARĂŞUL
şi a alegerilor de la 20 noiembrie NIGOLAE CEAUŞESCU
a primit pe preşedintele şi
Datoria de onoare a minerilor -
mai mulf cărbune patriei! Succese de prestigiu în secretarul general
La mina Dîlja: p ductia de cărbune ntrecerea socialistă al Âpimondiei
ro
Preşedintele Republicii le a asociaţiilor de api
este pe calea cea bună. In luna BRIGĂZI DE MINERI de 8 milioane lei, sporind Socialiste România, tova cultura.
.în mod simţitor nivelul răşul Nicolae Ceauşescu, Secretarul general al A-
CU RANDAMENT calitativ al producţiei de a .primit, marţi, 8 no pimondiei a subliniat a-
octombrie, colectivul a confirmat DEPĂŞIT fontă. iembrie, pe prof. dr. ing. precierea deosebită de ca
re se bucură activitatea
V. Harnaj, preşedintele A-
Succesele reflectă pre
ocuparea constantă a co pknondiei, şi dr. S. Can- şefului statului român în
Sectorul I al I.M. Lupeni lectivului pentru, creşterea
că se poate mai mult... îşi depăşeşte ritmic, con eficienţei activităţii econo namela, secretarul general chinată prieteniei şi cola
al acestei organizaţii.
popoare,
1
borării între
stant, sarcinile la extrac mice, pentru introducerea mulţumind totodată, pen
ţia do cărbune. Cele mai noului în producţie, pre Preşedintelui N i c o l a e
După o lungă perioadă investiţii. Zicem aceasta bune brigăzi sîrit cele con gătirea şi însuşirea tehno Ceauşescu i s-a înmînat tru sprijinul acordat de
de vreme, în care despre pentru că în octombrie duse de minerii Dumitru logiei de folosire a oxige medalia jubiliară a Api- preşedintele N i c o l a e
mina Dîlja începuse să se minerii din sectorul I au Tămîrş — cu 8 tone ran nului în aerul insuflat în mondiei, conferită, în Ceauşescu Apimondiei.
spună că „nu poate mai realizat doar 94,0 la sută dament pe post, Ioan Di- furnale, dozarea încărcătu semn de omagiu, de cel Tovarăşul N i c o l a e
vriceanu II — 7,5 tone pe rii agregatelor după o
mult" (pentru că avea din plan, iar cei din sec post şi Costel Păvălucă de-al XXVI-lea Congres Ceauşescu a mulţumit şi a
condiţii de zăcămînt mai torul II „sută la sută“. — 7,2 tone pe post. Şi schemă-program îmbunătă intex-naţional de .apicultu exprimat convingerea că
grele), în octombrie mine Doar sectorul III a adus încă o dovadă a destoini ţită, alte măsuri tehnico- ra şi Consiliul Executiv activitatea A,pimondiei va
rii de la Dîlja şi-au rea sporul de 530 tone de căr ciei minerilor de la acest economice şi organizato al Federaţiei internaţiona cunoaşte noi succese.
lizat planul.' Nu. cu o de bune, ceea ce a făcut ca sector : îşi depăşesc cu rice.
păşire spectaculoasă, dar mina să-şi realizeze şi regularitate randamentele
cu o îndeplinire care le să-şi depăşească planul. în producţie cu peste 200 PRIN ASIMILARE CU PRILEJUL VIZITEI DE LUCRU
corfirmă hotărârea şi în Au dreptate brigadierii kilograme de cărbune pe Şl REPROIECTARE ÎN JUDEJUL HUNEDOARA A
post.
crederea în puterea forţe Mihai Cosma, Valerian
lor de care dispun pentru Maxim, Constantin To- TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
a-şi îndeplini şi depăşi mescu, Gheorghe Ghicioiu, SPORURI DE PRODUCŢIE Colectivul de muncă de
sarcinile de plan, de a Pavel Şchiopu, Ioan Dă- la I.C.S. Hunedoara, a secretar general al Partidului Comunist
scoate mai mult cărbune, neţ, Laszlo Carol, cînd PE GRAFICUL realizat anul acesta, prin
aşa cum ţara aşteaptă de cer mai mult de la tova FURNALIŞTILOR asimilare şi reproicctare, Român, preşedintele Republicii Socialiste
la ei, aşa cum a îndemnat răşii lor de muncă. Au în 263 de noi repere de pro România, posturile noastre de radio şi
secretarul general al parti ţeles bine această chema duse necesare şantierelor
de construcţii. Iată două
dului, tovarăşul Nicolae re şi au muncit pentru a In întîmpinarea Confe dintre cele mâi recente : televiziune vor transmite, direct, astăzi, în
Ceauşescu pe minerii Văii o îndeplini Gheorghe O- rinţei Naţionale a partidu dale pentru planşee indus jurul orei 14,30, adunarea populară din
lui şi a alegerilor de de
Jiului. prean, Vasile Blag, Dumi putaţi de la 20 noiembrie triale şi elemente prefa municipiul Petroşani.
Munca încărcată de răs tru Teacă, Petru Scră- a.c., furnaliştii de la C.S. bricate de rezistentă pen
pundere pe care minerii deanu, Valentin Păduraru, Hunedoara înscriu în gra tru construcţii industriale.
Dîljei au depus-o în luna Teodor Suciu, Gheorghe ficul întrecerii noi sporuri In cazul primului produs
octombrie, roadele ei sînt Timoftiuc — de la secto de producţie. Furnaliştii asimilat sint eliminate co-
fragul şi eşafodajul, se
de la secţia a Il-a, do
o dovadă de netăgăduit că rul II, ca şi Constantin pildă, au produs de la în dublează productivitatea în acest număr
„la Dîlja se poate mai Crăciune, Emil Aionesei, ceputul anului aproape muncii, forţa de muncă a
mult“, că destoinicii mi Vasile Zaharia, de la sec 48 000 tone de fontă peste dulgherilor se economi
neri de aici au intrat pe torul I, cum, de asemenea, prevederile planului la seşte în proporţie de 75 © Viaţa de partid © Rubrica „Productivi
La
sută.
la
elementele
făgaşul bun. Dar trebuie bine au muncit la investi zi. Ei au redus consumul prefabricate de rezistenţă tate sporită, dezvoltare economică intensă, ni
s-o facă în continuare, cot ţii Rafay Gyula, Dumitru specific cu 1.5 kg de cocs
pe tona de fontă, obţinind se realizează o economie
la cot, umăr la umăr cu Zăgoicea, Grigore Chircov, o economie la costurile de de beton de peste 30 la vel de trai ridicat" © întîlniri de lucru între
toţii, şi cei de la sectorul I, producţie, pe cele 10 luni, sută. candidaţi şi alegători © Carnet cultural © Sport
ca şi cei de la III, şi cei de
la sectorul II, şi cei de la (Continuare în pag. a 2-a)
Echipa de termotehnicieni
formata din Tolnay Ale Modernizarea livezilor —
xandru, Ioan Perfa şi
Schrammel Francisc, de la
secţia I furnale, din C.S.
Hunedoara, lucrează la o acţiune de maximă însemnătate
nouă instalaţie , automatiza
tă de. optimizare a proce *
sului de ardere la furna
le, ce conduce la eco Necesitatea intensificării O acţiune de maximă şi materializarea investiţii
nomisirea unor mari canti însemnătate în vederea lor destinate dezvoltării
tăţi de cocs la fabricarea eforturilor pentru moder
fontei. nizarea livezilor şi creşte realizării acestui impor pomiculturii, la C.A.P. Ro-
De fapt, este o caracte rea producţiei de fructe a tant obiectiv este moder moşel şi Haţeg s-a înde
ristică dominantă a co fost subliniată în repetate nizarea livezilor. în pro plinit planul pe anul a-
lectivului de muncitori,
maiştri, tehnicieni şi ingi rînduri de secretarul ge gramul judeţean de dez cesta în proporţie de 88 .şi
neri din combinatul — erou neral al partidului, tova voltare a pomiculturii este respectiv 82 la sută şi ur
de a lupta pentru promo răşul Nicolae Ceauşescu. prevăzut ca în acest an mează să fie realizat în
varea noului, a progresu să fie modernizate plan întregime. Cu rezultate
lui tehnic la toate locurile în acest context, recenta
de muncă, pentru moderni Conferinţă a organizaţiei taţiile pe 210 ha, în care mai slabe în aceaslă di
zarea fluxurilor de pro judeţene de partid a sta scop statul a pus la dis recţie se prezintă coopera
ducţie, organizarea superi bilit ca, pentru asigurarea poziţia cooperativelor a- tivele agricole din Densu.ş,
oară a muticii. din judeţ a necesarului de gricole credite de peste Peşteana şi Romos, unde
fructe, pînă în anul 1980 4,4 milioane lei. Datorită nu s-a acţionat cu sufi
producţia pomicolă să spo-i cientă răspundere pentru
rească la peste 80 mii preocupării susţinute pen a ridica randamentul live
tone. tru executarea lucrărilor zilor şi a spori contribuţia
NOI OBIECTIVE magazinului, produse ali susţinute cu argumentele ţ pomiculturii, la consolida
IN CONSTRUCŢIE mentare într-un bogat şi realităţii şi întregite de spee- 1 rea economico-financiară
variat sortiment. tacole la care şi-au dat i a unităţilor respective.
In municipiul Hunedoa concursul formaţiile artişti- i
ra a început construcţia ce ale căminelor culturale / Potrivit programelor a-
unui nou complex al coo şi ale şcolilor. ) doptate, se prevede ca în
peraţiei meşteşugăreşti, toamna anului 1977 şi în
precum şi a unui nou cine CINECLUBUL ( primăvara anului 1978 să
matograf cu 500 locuri, a- STUDENŢESC ţ fie făcute modernizări pe
cesta numai din contribu o suprafaţă de 128 ha o-
ţia în bani şi muncă a ce „SATUL HUNEDOREAN Laureat al primei ediţii i cupate cu livezi. Sarcini
tăţenilor. Ambele obiecti IERI Şl AZI" a Festivalului naţional 1 sporite revin, între altele,
ve sint situate în apropie „Cîntarea României", cine- l C.A.P. Clopotiva, Sarmi-
rea stadionului. In satele Boz, Brănişca, clubul studenţilor de la
Rovina şi Tîrnăviţa perioa I.M. Petroşani lucrează la ţ zegetusa, Toteşti, Peşteana,
PENTRU CUMPĂRĂTORI da pregătitoare a alegeri realizarea a noi pelicule, i Unirea si Geoagiu, caro
lor de deputaţi de la 20 pentru a se prezenta cu I au suprafeţe între 9 şi 30
S-a mutat în casă nouă noiembrie . a prilejuit şi succes la etapa de masă a V ha pe care trebuie înde
magazinul alimentar nr. întîlniri ale localnicilor întrecerii. Noilor filme / site plantaţiile. Materialul
87 din satul Merişor (Bă cu... satele hunedorene. „Gaudeamus" şi „Salata )
nită). Cumpărătorii gă .Este vorba de expunerile neagră" li se vor adăuga ţ Secţia de slîlpi hidraulici Vulcan. In hala de prelucrări săditor necesar este asigu
sesc aici, în ambianţa crea „Satul hunedorean ieri, azi şi citeva producţii de ani- > mecanice, Constantin Dascălu, reglor de maşini automate şi rat din pepinierele Staţiu-
tă de mobilierul modern al şi în viitor", monografii mafie. \ strungarul Elena Mihalache stabilesc parametri' noi pentru
L-l un strung AB 80 in vederea executării unei piese pentru (Continuare in pag. a 2 <4
stîlpul hidraulic SVJ.
Foto : ŞTEFAN NEMECSEK
