Page 30 - Drumul_socialismului_1977_11

VIATA DE PARTID
cadran economic economic RECORf
■V ... . ■ '■ ■
Echipa i
peratori di
re, corn
D-qVyâiu, ci
ic ai oţelarilor hunedoreni la grija canizatoriJc
vesc acea
obţinut
pi
rioiare
permanente a partidului pentru îmbunătăţirea plan. La [
La punctele de documen­ Naţional al Oamenilor rea este d
tare politico-ideologică — Murucii. Totodată s-a subli­ ne, iar la
economie politică şi, res­ niat importanţa legiferării nivelului de trai al oamenilor muncii plusul în
pectiv, istorie-sociologie — noului Imn de Stat al mult de i
de la clubul „Si'derurgis- [României şi a normelor de tru depăşi
tul“ din Hunedoara a avut adresare în relaţiile din­ 'După cum se ştie, de Ia mai bine, ştiind că acum — aceiaşi. Numai dăruirea a crescut şi hărnicia lor, cooperatori
loc pregătirea metodică tre cetăţeni. ă septembrie a.c. s-a apli­ câştigă mai mult, că trăr oamenilor în muncă a fost interesul pentru calitatea drept retril
lunară a propagandiştilor Cu prilejul acestei pre­ cat prima treaptă de ma­ iese mai bine. Să exem­ mai mare, grija pentru oţelului, grija pentru tot tară 40 la
din combinatul siderurgic, gătiri a avut 'loc şi un jorare a retribuţiei perso­ plificăm : .în lunile iulie şi întreţinerea şi utilizarea ceea ce fac. La numele de i titatea sau
care conduc cursurile de schimb de experienţă cu nalului din industria me­ august a.c., de exemplu, agregatelor — sporită, or­ mai sus se pot adăuga rUzate în
studiere a problemelor propagandiştii pe tema: talurgică şi cocşochimieă colectivul O.S.M. II a dat ganizarea lucrului — mai multe altele, aşa cum \ torii Dorin
fundamentale ale politicii „Folosirea bazei materiale — reflectare a grijii per­ peste plan câte 2 O'O'O—2 500 bună, disciplina tehnologi­ cele ale turnătorilor 1 da Jeler,
partidului şi statului şi ale a punctelor de documenta­ manente a partidului şi tone de oţel. In septembrie că şi a muncii — mai ri­ lie Motorga şi Atârn Ji'şi alţii, s<
socialismului ştiinţific şi re politico-ideologică din statului, personal a secre­ şi octombrie, de cînd se guroasă. Acestea sînt Bălţaţ, ale lăcătuşului- Vtea .întrece
dezvoltării economico-^so- secţii în pregătirea temelor tarului general al parti­ aplică prima treaptă de căile principale prin care Gsokmai Valentin, ale e- l rirea pri
ciaie a României. şi dezbaterilor din învă­ dului, tovarăşul Nicolae majorare a retribuţiei, 'a crescut productivitatea leotriicianului Constanţii | lor ! (N. T
în cadrul pregătirii, ca­ ţământul de partid. Des­ Ceauşescu, pentru ridica­ sporul de producţie a fost muncii, acesta este răs­ Olteanu, ca să amintim
re s-a făcu-t în mod dife­ pre modul cum au folosit rea continuă a nivelului de aproape 8 060 tone de punsul coperet la măsurile doar cîteva din rândul l PETE I
renţiat. tovarăşul Ion Ru- literatura social-politică şi de trai material şi spiri­ oţel — pe cele două 'luni. de majorare a retribuţiei. harnicului colectiv de la Tl
s
san, Tiberiu Hîrşan, Fi'li- materialele demonstrative, tual al tuturor celop ce Şi acest succes are inte- Pe platforma oţelăriei, Q.S.M. II. Cu toţi sînt ho­ i Blocul
mon Şerb şi alţii au pre­ cum s-a desfăşurat învăţă­ muncesc din patria noas­ tărâţi să-şi facă zilnic, e- 1 Progresul
zentat, sub forma con­ mântul în prima lună a tră. Deplin conştienţi de xemplar, datoria, să pro­ ^ dat ’ o
f
sultaţiilor, temele 3 şi 4 anului de studiu, au rela­ faptul că dobândirea unor mmmwmmm, ducă metal mai mult -şi
u
ia ambele forme ale în­ tat din experienţa proprie câştiguri mai bune, a u- mai bun, contribuind Cît l J‘ ’
i te acestea
văţământului de partid, propagandiştii Constantin mmmm vor putea mai mult la
precum şi, bibliografiile Bîldea, de la uzina coţso- nor venituri suplimentare materializarea Programu­ \ la etajul I
aferente. Rectorii au sub­ chimică, Emil Dascăl, de rezidă într-o activitate lui suplimentar de dezvol­ ( mai multe
liniat în faţa propagandiş­ la laminorul de benzi, productivă mai bună, în grai la bază creşterea pro­ Mircea Ungureanu, şe­ tare econom ico-socială a ţia pe pl
Mai
muncii.
ductivităţii
tilor de la cursurile „Pro­ Sijgismund Cara, de la rezultate superioare în ful schimbului A, blo­ ţării în perioada 1976;— tamentelor
bleme fundamentale ale C.F.U. şi Papoy Emeric, de muncă, toate colectivele concret vorbind, vom no­ cul 2 cuptoare precizea­ 1980. „Noi ne cunoaştem
ta creşterea, producţiei de
activităţii de partid şi de la laminorul de 650 mm. din cadrul C.S. Hunedoara ză : „Creşterea retribuţiei,
st-at“ rolul criticii şi auto­ Pregătirea metodică s-a acţionează cu forţe spori­ oţel, raportată la timpul de la 1 septembrie a.c., a bine forţele şi la fel de
efectiv de lucru, cu 6Ţ0
bine sarcinile — releva to-
criticii ca lege a dezvoltă­ încheiat cu prezentarea te, cu înaltă responsabili­ dat un puternic impuls
rii partidului şi societăţii ; sarcinilor. ,ce revin propa­ tate patriotică pentru a-şi kg/oră în luna octombrie muncii fiecărui muncitor. pitorul şef Mircea Duduia- ( provenite
promovarea consecventă gandiştilor şi cursanţilor îndeplini şi depăşi ritmiic faţă de media primului se­ Toţi sînt coiiştienţi că a- lă, de la cuptorul 3. Ştim ’ ploii prin
de către partid a cerinţe­ pentru actualizarea şi con­ sarcinile de plan, pentru a mestru al anului. Cifra es­ ces'te cîştiguri suplimen­ că ţara are nevoie de oţel ţ rişului, ca
lor legalităţii socialiste. cretizarea temelor şi dez­ obţine producţii suplimen­ te. cppcludentă şi constitu­ tare nu pot veni decît din mai mult şi mai bun. Şi t cută cam
Pentru a veni în spriji­ baterilor cu problematica tare. în cele 10 luni şi a- ie argumentul forte al munca noastră mai bună, mai ştim^ dar mai ales J Deşi Trust
nul concretizării temelor de la locurile de muncă, proape o decadă din acest hărniciei şi dăruirii în din rezultatele noastre mai simţim ca partidul, secre­ \ ţii Deva
'.şi dezbaterilor s-a prezen­ astfel, ca, prin legarea cit an, oţelarii Hunedoreni au muncă din partea fiecărui rodnice. Şi toţi ne stră­ tarul, său general, ne poar­ 1 mai multe
tat propagandiştilor o sin­ mai strînsă a învăţămân­ produs peste prevederile membru al colectivului de duim să răspundem cît tă o grijă, permanenţă ca * dată în ;
teză documentară cu rea­ tului de partid de viaţă, de plan mai mult de la O.S.M. H. mai bine, cit mai eficient, să trăim mai bine şi atunci * tom brie a
lizările economico-sociale să se ajungă la o eficienţă 5if>, O'O'O tone de Oţel. Acest — în sprijinul acestor prin fapte de muncă, ma­ e clar pentru fiecare că l dieze de
din ţara noastră şi din ju­ sporită a acestuia, la mu­ spor de producţie, care aprecieri, aş mai aduce un rii griji ce ne-o poartă trebuie să. muncim mai / ţaţe la c
deţul Hunedoara, precum taţii structurale iii modul consemnează depăşirea an- argument — ţine să subli­ partidul". Despre aceste . mult, mai bine. Acesta 1 nu s-a ţ
şi sarcinile şi direcţiile de de gîndire revoluţionară gajamentu,lvu anu.a.l asu­ nieze inginerul Alexandru fapte de muncă, despre este şi răspunsul nostru la ( Cînd o \
acţiune desprinse din a siderurgiştilor, în apli­ mat în întrecerea socia­ Dragota, şeful secţiei pasiunea şi dăruirea co­ Apelul pe care Conferinţa ^ (M. Ţie).
expunerile t o v a r ă ş u l u i carea cu fermitate a hotă­ munistă a oamenilor, ar extraordinară a organiza­
Nicolae Ceauşescu la Ple­ rârilor partidului şi legilor listă, a fost. dobîndit în O.S.M. II. Faţă de lunile putea vorbi edificator şi ţiei judeţene de partid l-a ( INI
nara C.C. al P.C.R. din ţării. întregime pe seama creş- iulie şi august, în septem­ ■ şefii de echipă de la cup­ adresat tuturor oamenilor
26—27 octombrie a.c., la V. DRAGOMIR terji productivităţii muncii. brie şi odombrie ne-am toarele 4-, 5 şi 6 — Ioan muncii hunedoreni în în- ( P°
consfătuirea cu primi; se­ secretar adjunct Acest fapt semnifică eloc­ confruntat cu unele greu­ Baştea, Ioan Bîzoc şi tîmpinarea Conferinţei Na- i A trecu
cretari şi cu secretarii cu cu problemele vent răspunsul concret al tăţi, avînd şi câte trei cup­ Gheorghe Buitureanu, ca­ . ţioriale a partidului şi a i o lună d
probleme organizatorice, de propagandă oţelarilor la măsurile de toare în reparaţii şi un re, acum, de cînd li s-au alegerilor de deputaţi de ţ nu a mai
1
precum şi de la şedinţa de al comitetului de partid majorare a retribuţiei, mare volum de încărcătu­ majorat retribuţiile duc la 20 noiembrie' . l cole noi |
constituire a Consiliului de la C.S. Hunedoara mulţumirea lor, angajarea ră solidă. Agregatele, au lunar acasă mai mult cu / perete,
Re a munci mai mult şi fost însă aceleaşi, oamenii peste 45i0 lei. Ca urmare, DUMITRU GHEONEA j P.T.T.R. h
( timp ce r
I ţa respec
este pe calea cea ţ colele afi
1 perete şi
i interesant
(Urmare din pag. 1) din luna octombrie de la o... obişnuinţă să avem ab­ ! lit din p
sectorul III. Deşi şeful senţi de la şut, acum nu­ ţ cat cu r
Nicolae Lipoveanu, Gheor­ sectorului a lipsit în a- mărul acestora a scăzut t operativ i
ghe Stoica şi mulţi alţii. ceastă perioadă, cei doi foarte mult. Sînt zile cînd * scrisorile,
— Merită toată lauda maiştri, Ioan Dăneţ şi schimburi întregi de mi­ ţ crede c
colectivul de mineri de la Laszlo Carol l-au suplinit neri sînt prezente la lu­ i dar că p
/ trecut de
sectorul III. Au muncit cu bine. Datoria fiecăruia e- cru fără absenţi.
o bărbăţie deosebită, şi-au ra de a face 6 ore de şut. ,— în luna noiembrie ne 1 cu articol
l zeta de
realizat sarcinile în pro­ Dar şi-au împărţit ziua şi vom îndeplini şi depăşi 1 poartă ni
ducţie în proporţie de noaptea de muncă în mi­ planul şi de asemenea în
104,3 la sută — sublinia nă în două: 12 ore unul luna decembrie — preci­ 1 de nec-
tovarăşul Nagy Emeric, în mină, 12 celălalt. Ca să za tovarăşul Nagy Emeric. lj (G. Dinu
secretarul comitetului de fie mereu acolo în abataje, Există la minerii Dîljei o ESTE
partid al l.M. Dîlj-a. Ace­ lingă mineri, să pună mi­ atmosferă de muncă har­ N
leaşi condiţii de muncă le na unde-i greul, unde e nică, responsabilă, cum
aveau şi tovarăşii lor de nevoie de ajutor. n-a fost niciodată, o pu­ l in gen
la sectoarele I şi II. Cu — îmbucurător este ternică angajare de a în- rii de pe
un plus de organizare şi pentru noi, pentru co­ tîmpina Conferinţa Naţio­ 1 droenergt
dăruire în muncă şi aici lectivul de la mina Dîl- nală a partidului cu rezul­ ( Retezat
se putea face mai mult în ja — ne spunea tova­ tate pe măsura g r i j i i deo­ 'i de felul
producţia de cărbune. răşul Victor Negru, pre­ sebite de care se bucură nitâţilor
l.M. Orăştie, atelierul montaj prese. Cîţiva dintre membrii echipei de lăcătuşi condu­ şedintele comitetului sindi­ muncitorii mineri. Să ştiţi, şantier,
să de Ioan Gordea, montind un nou Iot de prese. Echipa î.şi dcpĂŞCŞto lună de lună Este grăitor şi se cere
planul cp, 15—20 la sută. extins exemplul muncii catului pe mină — că se Dîlja a început să spună mai bine
întăreşte mereu şpriţul de o vorbă în producţia de i la unitat<
disciplină minerească,; cărbune a Văii Jiului şi o i fructe di
minerii Dîljei înţeleg să-şi va spune tot mai răspicat... ţ (lucrător-
îndeplinească exemplar ( Varvescuj
sarcinile. Dacă la noi era OH. I. NEGREA I le nu
) vreme o
l şie ; ia
vecir»'/ â
1 Ioan Drc
(Urmare din pag. 1) sificarea apţiunilor de mo­ re solul s-a înţelenit, unde perioada de repaus relativ l aduce în
dernizare, astfel incit în rădăcinile pomilor sînt al pomilor-. Lucrările de
nii pentru cercetări şi pro­ această toamnă să poaţă dispuşş. foarte aproape de tratament trebuie să se / te tîrziu,
ducţie pomicolă Geoagiu. fi îndesite plantaţiile pe suprafaţa solului, în live­ desfăşoare sub directa su­ 1 dimineaţr
Preluarea pomilor pentru o suprafaţă de cel puţin zile situate în pante pro­ praveghere. a inginerului ţ se cump
plantare se desfăşoară însă 100 ha, urmînd ca restul nunţate, unde solul se şef sau a şefului de fer­ i rivatele
anevoios, deşi timpul a să se realizeze în- primă­ menţine. înţelenit, se- va mă. Sînt inadmisibile si­ 1 — C.L.F
fost deosebit de prielnic vară. lucra terenul pe . cel pu­ tuaţiile întîlnite la C.A.P. ^ Simeria
pînă acum. în ceea ce Paralel cu acţiunile de ţin suprafaţa de proiecţie Clopotiva, Vâlcele, Dineu ^ duzii... (
priveşte desfăşurarea lu­ modernizare nu trebuie a coroanei. Mare şi Dineu Mic, unde
crărilor pregătitoare în scăpate din vedere nici în jurul trunchiului po­ s-a neglijat aplicarea tra­ \ A
vederea plantării pomilor, lucrările curente, care ho­ milor se vor aplica totoda­ tamentelor în perioada a- ţ fntr-una
pot fi amintite ca exem­ tărăsc soarta producţiei tă şi substanţe de comba­ vertizată, iar unele nu t ghe Luc
:
ple pozitive cooperativele de fructe din anul 1978. tere a şoarecilor, care pot e-au făcut deloc. I cauciucâ
agricole din Romoşel şi Maximă grijă se cere a fi provoca pagube în livezi. Ridicarea randamentului ţ vei „P
Peşteana. în celelalte uni­ acordată îndeplinirii în De asemenea, protejarea în pomicultură impune cu L şi-a pus
tăţi se constată restanţe condiţii ireproşabile a pla­ pomilor împotriva roză­ deosebită, .acuitate o preo­ / rusească
inadmisibile, care trebuie nurilor de fertilizări în toarelor este o acţiune de cupare permanentă din ) devreme.
să fie grabnic înlăturate fiecare unitate. Adminis­ mare răspundere pentru partea consiliilor de con­ ( voie. La
prin acţiuni energice din trarea îngrăşămintelor or­ toţi pomicultorii. în unele ducere ale C.A.P. pentru ? izbit, de
partea preşedinţilor, ingi­ ganice şi complexe se va unităţi ca C.A.P. Ro­ realizarea în condiţii ire­ ) oului Vi
nerilor şefi, şefilor de fer­ face în raport de cartarea moşel, Haţeg, Peştea­ proşabile a lucrărilor de { n-a ren
me şi brigadierilor din agrochimică a solului. na şi Ostrov, garduri­ modernizare şi a celor cu­ / i-a adu
C.A.P. Mult întîrziate sînt Imediat după fertilizare le sînt deteriorate. Evi­ prinse în tehnologia live­ 1 se inju
lucrările pregătitoare mai se vor executa arături de tarea pagubelor impune zilor. ţ gard. C
ales în cadrul cooperative­ toamnă a căror adâncime trecerea cu operativitate la ( termenul
lor agricole din Clopotiva, să fie de cel mult 14—18 repararea lor. Multă aten­ Ing. NICOLAE CÎNDEA te" (c
Unirea şi Geoagiu. Condu­ cm, . evitîndu-se arături ţie trebuie acordată trata­ Direcţia generală judeţeană Tăietorul în marmură. Ludovic Rech, sfi numără printre \ tins-o !
cerile acestor unităţi au mai adinei, în special în mentelor de combatere a pentru agricultură cei mai harnici şi conştiincioşi muncitori de la „Marmura"
Simeria. Iată-1 in timpul lucrului.
obligaţia să asigure inten­ livezile intensive şi în ca- dăunătorilor şi bolilor în si industrie alimentară Foto : V. ONOIU