Page 31 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 31
MIERCURI, 9 NOIEMBRIE 1977
Pag. 3
La 20 noiembrie
JL ECHIPEI
— —— ... ,—, -*r— —*
e ţărani coo- ^ mmm..
Rapaltu Ma- f ALEGERILE DE DEPUTAŢI
jsă de Ionel ’
sprdrjTU! me- |
care deser- Ştiinţele sociale — mijloc important
:ă unitate, a \
'
roducţii supe- \
vederilor de Întîlniri de lucru între în formarea viitorilor educatori
\
>rumb depăşi- »
peste 250 ta- 1
ecla de zahăr l Un rol deosebit de im tă. Am căutat să asigur liste multilateral dezvolta**
jmează mai ii candidaţi şi alegători portant în realizarea edu lecţiilor, dezbaterilor în te şi înaintare a Români
■0 tone, Pen- V caţiei comuniste a viitoa cadrul cercului de ştiinţe ei spre comunism. Pentru
îa producţiei, 1 relor cadre didactice, ca sociale, informărilor poli aceasta, în Gabinetul de
au primit i ' Angajare de altfel a tuturor elevilor tice şi altor activităţi, un ştiinţe sociale al şcolii
Jţie suplimen- J „Nimic din ceea ce ne propunem de liceu, revine ştiinţelor caracter viu, dinamic, noastre avem un număr
sută din can- \ sociale, obiecte de învăţă- printr-un dialog continuu, mare din documentele Con
valoarea rea- l / responsabilă mînt care, prin. tematica atît profesor-elevi, cît şi gresului al Xl-lea al P.C.R.,
lus. Coopera- .• nu depăşeşte puterea şi lor, asigură formarea unei elevi-profesor. Am încer din expunerile şi cuvîntă-
Blaga, Ma- 'B cefăfenilor la concepţii materialist-dia- cat să trezesc curiozitatea rile tovarăşului Nicolae
ictoria Deac 1 lecţice despre lume şi via şi interesul elevilor pentru Ceauşeseu, secretar general
află în frun- / viitoarele acţiuni voinţa noastră" tă, însuşirea politicii ştiin problemele puse în discu al partidului, precum şi o
i pentru spo- 1 ţifice a partidului nostru. ţie, stimulînd pasiunea bogată colecţie de hotărîri
lucţiei. Cinste l Acesta este spiritul în ca ghe Farca, Sabin Pe.tir.u- Pentru realizarea acestui pentru căutările ştiinţifice. de partid şi legi, care a-
cob). ^ Pentru alegătorii din cir re s-au desfăşurat primele cean, Mariana Meltiş, Lirdia deziderat caut ca de la pri Pe de altă parte, am or sigură fiecărui elev posi
cumscripţiile electorale. nr. 8, întîlniri ale cetăţenilor din Giligor din satul Bintin. Vom mele ore să trezesc inte ganizat astfel lecţiile îneît bilitatea de a le studia in
14, 15'“^ 16 din comuna Do- oomima Vaţa de Jos cu can construi magazinul sătesc şi
ULT PREA bra, înilţlniriîe de lucru cu didaţii propuşi pentru alege yom încheia lucrările de resul elevilor pentru obi elevii să reuşească să-şi în- dividual, atît în timpul lec
PURII candidat'! de deputata Euge rile de la 20 noiembrie in modernizare la construcţiile ectul respectiv, demon- ţiei cît şi în documentare.
B din strada ^ nia Lazâr, vicepreşedintă la circumscripţiile electorale 1, zootehnice". strîndu-le, pe larg, necesi Sucoesul şcolar— Cabinetul dispune şi de
2, 3, 4, 5, 13 şi 14.
tatea şi în special utilita
mape tematice, pe cele mai
n Deva este i consiliul' popular comunal (in — Sintern convinşi — spu La Ociu, 'cetăţenii au asi tea cunoştinţelor ce le vor oglinda calităţii
,w
sjpt te nici 1 circumscripţia nr. 8 — Do- nea muncitorul Ioan Bu,lz gurat în unanimitate pe can importante probleme ale
bra), Victoria Tril, coopera — că sub îndrumarea şi cu didaţii de deputaţi din cir dobîndi la temele pe care învăţ&mîntului politicii interne şi externe
toare la C.A.P. Mihăieşiti şi cumscripţia lor că lucrările le vor studia. Dacă cu q- a partidului şi statului
, Gru de t elanul binecunoscut al can la construcţia şcolii, prevăzu cazia unor examene de
sesizează de ’ Victoria Nico.ară, moaşă (în didaţilor de deputaţi Aron te să înceapă abia în anul definitivare sau de obţine suşească, în clasă, partea nostru, care sînt des con-:
circumscripţia nr. 14 — Mi-
vreme apari- \ hăieşti), Dorina Mi-hut şi Ma- Medrea şi Aron Boiot locali 1979, vor porni odată cu re a gradului în învăţă- cea mai importantă de cu sultate nu numai de către
oanele apar- i noara Toplean, ambele coo tatea Vata de Jos v.a căpă prima lună a anului viitor. mînt, am avut prilejul să noştinţe. Aceasta se poate elevi ci şi de către cadrele
ta, în următorii doi ani, în
didactice.
3 unor pete ? peratoare la C.A.P. Roşcani făţişarea unui .adevărat oră Acelaşi angajament şi l-au constat, nu la puţine ca realiza însă numai prin Fără îndoială, în forma*,
(in circumscripţia nr. 15 — şel. De aceea, în atenţia noas luat şi locuitorii satului Ba- dre didactice, o oarecare lecţii vii, care să creeze rea ca educatori comunişti
Roşcani), Aron Şindea, pre tră imediată trebuie să ră sarabasa la întâlnirea lor cu temere faţă de problema la elevi o stare de acti a viitoarelor cadre didac
şedintele C.A.P., şi Mireea mână construcţia noii pieţe candidaţii de deputaţi Ioan tica ştiinţelor sociale, la vare, crescînd atenţia a- tice, pe lingă ştiinţele son
Giurgiu şi Sabin Talagiu.
Petru B., cooperator (in cir de alimente, modernizarea Deşi organizate .în zile di actualii elevi ai, liceului cestora şi sporindu-le ca eiale în liceul nostru se
cumscripţia nr. 16 ■— Roş drumului spre dispensarele ferite, întâlnirile din satele nostru se poate constata pacitatea de muncă. Pen
n infiltraţia cani), au constituit un cadru uman şi veterinar, extinde Prăvăleni şi Ciungani au dat interes sporit şi chiar plă tru a demonstra elevilor desfăşoară o gamă variată
olaţia acope- democratic de evaluare a re rea şcolii generale de 10 ani expresie aceluiaşi gând şi a- cere pentru o temeinică politica profund ştiinţifică de activităţi cultural-edu*
şi terminarea bazei de tra
a fost fă- l alizărilor, şi totodată, un pri tament a staţiunii. celeiaşi voinţe, electrificarea a partidului nostru, expre cative la care sînt antre
e mintuială. , lej deosebit de a face noi — Pornind de la rezulta localităţilor lor pină la sfâr pregătire politico-ideologi- sie a marxismului creator naţi toţi profesorii. Numai
de construc- 1 propuneri pentru mai buna tele obţinute pină acum din şitul acestui an, lucrare ce că. Aceasta se manifestă în condiţiile noi ale Româ aşa munca noastră de e-
3 „oferit" de ^ gospodărire şi înfrumuseţa contribuţia bănească şi prin se va alinia în chip nece nu numai prin notele bu niei, fiecare lecţie am con ducare găseşte şi va găsi
ori — ultima t re a comunei. munca patriotică a cetăţeni sar la şirul marilor prefa ne şi foarte bune consem ceput-o şi realizat-o în lu şi pe mai departe teren de
afirmare.
a de 27 oc- ) Printre altele, cetăţenii au lor noştri — a adăugat to ceri resimţite de cetăţenii de nate în cataloage, prin mina Programului Partidu
aici, spre bunăstarea şi fe
— să reme- ^ ridicat problema construirii varăşul Pavai Patruş. preşe ricirea lor generală. locurile fruntaşe obţinute lui Comunist Român de e- Prob SILVIU CERCEA
unor magazine săteşti la
ţiunile anun- t Roşcani şi Mihăieşti, con dintele cooperativei de con la întrecerile şcolare de e- dificare a societăţii socia Liceul pedagogic Deva
sum — avem toate condiţiile
Intr-un cuvînt, întâlnirile
■st bloc, el J struirii unui pod de legătură să realizăm, cu mult înain de pină acum şi cele care conomie politică şi filozo ■ —.... - :. ■■*.
it de cuvînt. \ intre satele Roşcanii Mari şi tea termenelor prevăzute, şi se vor desfăşura. în zilele fie, prin succesele la con
face totuşi ? ^ Roşcanii Mici, pentru schim celeilalte obiective. Mă gîn- următoare, au fost şi sînt cursurile de admitere în
barea traseului de autobuz, desc la internatul şcolii ge aşteptate cu interesul legi învăţămîntul superior, ci,
mai ales, prin activitatea
efectuării unor reparaţii la nerale de 10 ani. la mărirea tim al fiecărui cetăţean din
ZiEREA căminele culturale din cele cu încă 400 de locuri a ca comuna Vaţa, pe temeiul si practică, prin rezultatele
pacităţii de cazare în staţiu
\SULUI două sate, amenajării unui ne, la construcţia unei săli gur al marelui adevăr enun pe care absolvenţii şcolii
de
către
tovarăşul
ţat
teren de sport în Mihăieşiti, de sport şi a podului peste noastre le obţin la locurile
mai bine de precum şi întreţinerii unor Nicolae Ceauşeseu la Plena lor de muncă.
cînd poştaşul ) drumuri şi podeţe şi altele. rîuil Ponor. ra Consiliului' National al Cred că la obţinerea re
Frontului Unităţii Socialiste
în acelaşi climat de înaltă
•ecut cu arti- L Cei 16 alegători care au responsabilitate, cetăţenească , din 12 octombrie a.e. că as zultatelor bune un rol deo
la gazeta de i luat cuvîntul in cadrul adu şi de adeziune deplină la tăzi ■ nici nu se poate con sebit îl are modernizarea
'ostaşul", a * nărilor respective, s-au an politica internă şi externă a cepe o bună conducere a lo relaţiei profesor-elev, atît
edoara. în | gajat în numele tuturor ce partidului nostru s-.au desfă calităţilor, o întărire a spi în timpul lecţiei cît şi în
aflam în fa- i tăţenilor din cele 4 circum şurat şi întâlnirile din cele ritului de autocondueere, fă afară de clasă, în aşa fel
i gazete de t scripţii, să-i sprijine pe de lalte circumscripţii electo ră participarea largă a ma incit prezenţa profesorului
scturam arti- 1 putaţii ce vor fi aleşi,, în în rale. selor de oameni ai muncii la la aceste activităţi să fie Liceul Industrial nr. 1 din Deva. — Cabinetul de ştiinţe
activitatea din fiecare sat
e — dealtfel i făptuirea propunerilor făcu — Nimic din ceea ce ne-am sau comună. dorită şi nicidecum temu sociale. Elevii clasei a X-a electrotehnică, la o oră de cursuri
cu prof. Olivia Florea.
— un muca- ţ te, să contribuie cu forţele propus azi nu va depăşi^ pu
jmă a repli- i lor la toate acţiunile ce se terea şi voinţa noastră — SABIN SELAGEA
declara învăţătorul Dumi
vor organiza pentru rpai bu
jf : „tot aşa 1 na gospodărire, şi înfrumuse tru Giurgiu la întâlnirea cu directorul Şcolii generale BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ
aduc şi nouă ^ ţare a comunei lor. candidaţii de deputaţi Gheor- de 10 ani Vaţa de Jos carnet cultural
irele..." N-am t Brigada ştiinţifică a
chiar aşa, > Comitetului judeţean de
3şul n-a mai ţ cultură şi educaţie socia
este o lună l „OMAGIU LUI CRIŞAN" tate socială (la a cărei listă a avut, duminică,
oi pe la ga- / reuşită au colaborat prof. întîlniri cu. sătenii din
3 ere te care-i \ Satul în care s-a născut Şt. Marine seu, prof. Ma Vaidci şi Homos. La în-
le — asta e 1 Crişan — tovarăşul da rin Tudoran şi înv. tilniri au participat prof.
:stat. Stop I / luptă şi jertfă al lui Iosif Cotuţiu), expune P. Gaşpar, S. Mateucă,
Gh. Bunea, medicul M.
Horia şi Cloşca — a găz rea „Lupta poporului ro Tonceanu şi juristul
libertate,
mân
pentru
duit, in aceste- zile independentă şi pro I. Ardeleana care au ex
1 PENTRU ! de noiembrie, numeroase gres social“, sim-pozionul plicat cetăţenilor unele
BINE I manifestări evocatoare, „Semnificaţia răscoalei probleme privind politi
, constructo- \ cu un profund conţinut iobagilor de la 1784“ — ca internă şi externă a
lenajarea hi- l patriotic. Sub genericul susţinut de prof. Vasile partidului, conţinutul no
1 Riu Mare- ? „Omagiu lui Crişan“• au Ionaş, M. Tudoran —, ilor legi adoptate de
t mulţumiţi 1 avat loc expuneri, sim precum şi programele ar M.A.N., fenomene astro
ovizionării u- pozioane, mese rotun tistice la care şi-au dat nomice, precum şi sarci
nile ce revin consiliilor
erciale din de şi programe artistice. concursul ansamblul Ca de educaţie politică şi
sei de cultură din Geoa-
r loc pentru De un real succes s-au giu-Băi şi formaţiile că cultură socialistă iii cea
tă. De pildă, ţ bucurat masa rotundă minelor culturale Ribiţa, de-a doua ediţie a Festi
le legume.şi i „Ţinutul apusenilor", sim Crişan şi Dumbrava de valului naţional — ,,Cîn-
olonia Brazi > Hale spaţioase, luminoase, aer condiţionat — iată condiţiile in care lucrează sutele de bol al luptei pentru drep Jos. tarea României".
ionar Teofil ţ muncitoare ale Ţcsătoriei de mătase din Deva.
im părătoare- t
sc de multă ?
;i sfeclă ro- j
entara din t
•.or-gestionar, , Consultarea consumatorilor - un dialog deschis „TOVARĂŞI!
), laptele se 1 SÎNT EXIGENŢI"...
île zile foar- i Blocul 6 B, din Haţeg, a
este ştiut că pentru îmbunătăţirea permanentă a aprovizionării populaţiei fost terminat de aproape 3
primele ore ^ luni de zile, urmind să fie
laptele, de- ^ locuit de constructori ai
î. Cei vizaţi t Astăzi, prin comerţul so re, acest principiu s-a pro tori, ţărani, intelectuali, pen consfătuire a consiliului re zine, în ideea comandării lor Grupului de şantiere Riu
ţeg, şi I.I.L. * cialist, se desface un fond movat într-o măsură tot mai sionari, casnice,, elevi, stu prezentanţilor cumpărătorilor în cantităţi mai mari şi de o Mare-Retezat. Primii loca
5 tragă con- \ de marfă alcătuit din circa mare. denţi, tineri din uzine, de din Valea Jiului în. cadrul calitate mai bună. tari s-au mutat în noile a~
după
parlamente
circa
o
gnat). (j 200 mii de produse şi sorti L.a Congresul consiliilor oa diferite vrrste şi categorii căreia se va analiza felul in Desigur, consemnările din lună şi jumătate, de la. data
mente alimentare şi neali- menilor muncii din industrie, social-profesion.aile, din me care sînt aprovizionate' ma condicile de sugestii şi sesi predării blocului. De ce aşa
NS-O ! men.tare. Im dorinţa de a pu construcţii şi transporturi din diul urban şi rural, care cu gazinele şi cum răspund a- zări, cele ale echipelor de tîrziu ? Pentru că Şantierul
zile, Gheor- ^ ne eîţt mai mult din această iulie. a.c. tovarăşul Nicolae nosc bine cerinţele, de con cestea cerinţelor populaţiei. control, al oamenilor muncii, nr; 3 Haţeg al T.C. Deva —*
făcî,ndu-se propuneri de îm
sum ale populaţiei şi consti
ne sînt de un real folos în
de la secţia i abundentă do produse la dis Ceauşeseu arăta că : „perfec tuie un sprijin efectiv in a- bunătăţire a activităţii de executantul lucrării — a
ţionarea continuă a raportu
i Cooperaţi- .* poziţia cumpărătorilor. am rilor dintre producţie şi ce legerea mărfurilor, corespun viitor. Tot în acest cadru, zi activitatea de îmbunătăţire avut dc efectuat unele re
medieri şi le-a tot amînat;
a
aprovizionării
continuă
sul" Deva, Ţ căutat diferite modalităţi de rere, a. sistemului de con zător preferinţelor celor mai lele următoare vor avea loc populaţiei. Apartamentele de pe o; sca
gînd să pă- 1 prezentare şi desfacere a a- tractare pentru piaţă, este o largi aJe consumatorilor. o consfătuire cu cumpărăto Avem şi în continuare pre ră nu sînt însă locuite nici
rii, precum şi o paradă a
nitatea mai / cestora. problemă esenţială care nu Aceştia sînt invitaţi să modei, iar pentru consulta ocupări pentru a găsi cit mai acum. Cauza? Aceeaşi...
iră bilet de j Totodată, a stat în perma poate fi lăsată la liberul ar participe la parade ale mo rea cumpărătorilor au fost multe forme şi mijloace de „Sînt foarte exigenţi tova
dei, la expoziţii cu produse
rtă însă s-a l nenţă în atenţia noastră di bitru ai aparatului comerci alimentare şi industriale, un difuzate chestionare în care participare efectivă a mase răşii de la Rîu-Mare — no
enţia pazni- î alogul intre cumpărători şi al, ei trebuie rezolvată prin de îşi spun cuvintul asupra vizitatorii îşi vor spune pă lor largi de oameni ai mun spunea» zilele - trecute un re
Consiliului
al
prezentant
Irimie. Dar i cei care vînd sau produc, în consultarea largă şi cu • par produselor prezentate, iar de rerea asupra mărfurilor pre ci! la acţiunea de alegere a popular orăşenesc Haţeg.; Au
După ce ^ sensul atragerii acestora în ticiparea directă a maselor părerile lor se tine seama in zentate şi în legătură cu ce fondului de marfă, la con zis că nu se mută pină
»stuia diver- t procesul stabilirii necesaru de oameni ai muncii". acţiunile de contractare a vor dori să vadă în continu tractarea acestuia cu indus nu.-s făcute toate remedieri
are în magazine.
Pornind- de la această sar
sărit peste i lui de mărfuri care să cores cină, la nivelul judeţului fondului de marfă-. Tot pentru studierea cere tria, pentru a putea satisfa le"; Că „tovarăşii sint exi
Acţiunile care sc desfăşoa
ar spune în \ pundă mai bine cerinţelor nostru au fost constituite ră in prezent în cadrul târ rii de mărfuri a populaţiei ce cit mai bine cerinţele şi genţi" nu.-i rău deloc. Apoi
„specialita- 1 populaţiei şi specificului lo consilii ale reprezentanţilor gului expoziţional ,,Expo ’77“, s-a introdus consemnarea zil preferinţele populaţiei. şi cei. de la Riu Mare. sînt
c)... a în- * cal. începând; cu acest an, în consumatorilor în toate mu deschis recent la Petroşani, nică de către şefii de maga DUMITRU BOGDAN tot constructori. Şi ştiu ei
constructorii ce ştiu... de
l acţiunea de alegere şi con nicipiile şi oraşele, precum si urmăresc de asemenea con zine în jurnalele de zi, a directorul Direcţiei spre termene, restanţe, re
mărfurilor mai mult solicita
sultarea cît mai largă a cum-
i tractare a fondului de mar la nivel de judeţ. Din aces comerciale judeţene medieri...
—y fă pentru perioada următoa te consilii fac parte munci . părătorilor. Se va organiza o te şi care lipsesc din maga