Page 38 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 38
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NB 6227 @ JOI, 10 NOIEMBRIE 1977
a ifrţlm nc
m
Un tezaur ia înEemina; tufiaror
colectivelor de muncă
EXBEBÎENŢA FKUNTAŞ1LOB
O valoroasă iniţiativă a constructorilor de pe
platforma siderurgică din Călan
Scriem adeseori despre strucţii ! Zbaterea, căuta ză a lotului 2, al cărei se tovărăşeşti de muncă, li
«xameni aleşi şi preţuiţi, rea, frămîntarea, dorinţa cretar este maistrul Au- chidarea absenţelor de la'
'despre faptele lor de mun de a lucra astăzi mai bi gustin Florescu, om de a- lucru, prevenirea oricăror
că deosebite. Unor aseme ne ca ieri, mîine mai rod semenea cu mulţi şi rod abateri de la normele eti
nea oameni de înaltă pro nic ca azi — sînt carac nici ani de muncă pe şan cii şi echităţii socialiste.
bitate muncitorească, co teristici ale constructorului tierele siderurgice. O con Aplicarea şi respectarea
munistă, le sînt închinate tribuţie în lansarea ei re principiilor înscrise în o-
Şi rîndurile de faţă. adevărat. Cînd am înălţat vine însă şi secretarului biectivele acestei iniţiative
■ Ei sînt constructori de furnalele de mare capaci comitetului de partid, muncitoreşti se fac simţite
an şi ani, unii de decenii. tate ale Hunedoarei, de Gheorghe Cremene, şi ingi zi de zi, cu răspundere şi
‘/Acum !i s-a dat în seamă pildă, la un furnal lucrau nerului Baciu, şefilor de principialitate ; se dă o a-
înălţarea marelui obiectiv 80 de dulgheri. Aici, după loturi Victor Cucu şi devărată bătălie între for
siderurgic de la Călan, du numai cîţiva ani, sînt 4 Gheorghe Avram, ca şi in- maţiile de lucru pentru ca
pă ce au aprins focurile fiecare să se înscrie de
în furnalele şi cuptoarele plin şi statornic în nor
nestinse ale Hunedoarei şi mele ei. Şi roadele sînt
Galaţiului, în cele de la O- culese tot în fiecare zi de
jţelu Roşu sau Tîrgovişte... „Harnic constructor —~ exigent muncă: constructorii au Locuinţe modeme, confortabile,
Ăm străbătut în multe rîn- un avans ce valorează cî-
’duri, în lung şi-n lat, ce teva milioane de .lei, în
le peste 70 de hectare pe marele şantier domneşte pentru oameni muncii hunedereni
care se revarsă şantierul 1 ordinea şi buna rînduială,
de la Călan, am cunoscut gospodar — demn cetăţean* disciplina muncii este o De la un an la altul, localităţile judeţului Hunedoara
mulţi dintre aceşti „oa regulă bine înţeleasă, sta devin tot mai înfloritoare, tot mai prospera. Prin grija
meni de şantier". tornicită. consecventă a conducerii partidului şi statului, personal
— Ce înseamnă „oameni dulgheri pe furnal. O pro structorului de partid ...Experienţa în muncă şi a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen
Ide şantier"? — îl întreb, porţie de 80 la 4 spune de pe platformă, tova viaţă a constructorilor o- tru creşterea mai accentuată a nivelului de trai al popo
bunăoară, pe inginerul Te răşul Constantin Purci- bieetivului siderurgic de la rului, în judeţul Hunedoara s-a construit şi se con
odor Baciu, şef de şantier, multe despre paşii făcuţi leanu. Succint, iniţiativa Călan transpune în reali struieşte mult. Pentru mineri şi siderurgişti, pentru ener-
care şi-a lăsat strop de pe calea creşterii produc constructorilor de la Că tate adevărul despre ceea geticieni şi constructori, pentru celelalte categorii de oa
meni ai muncii din judeţ se dau anual in folosinţă mii
putere şi pricepere la mai tivităţii muncii. Dar eu lan vizează : depăşirea de ce înseamnă viaţa unui de apartamente moderne, spaţioase, confortabile. Numai
toate marile furnale ale sînt constructor şi trebuie către fiecare constructor şi constructor : un nou edifi in acest an, fondul locativ al judeţului nostru va crcşle
patrie . s-o spun : nu am atins o formaţie de lucru a sar ciu industrial, social, cul cu aproape 5 000 de apartamente. Dintre acestea, au fost
1
— Un om care nu se limită de netrecut ! cinilor de plan şi anga tural — ridicat pe harta predate 3 334 de apartamente, celelalte aflindu-se in dife
laudă niciodată că a fă Din zbaterea şi frămîn jamentelor asumate în în României socialiste, de rite stadii de execuţie. Cele mai multe apartamente au
cut totul ; cine zice gata, fapt o nouă treaptă crea fost predate in cele trei municipii : Petroşani — 984, Hu
am realizat tot ce se pu tarea necontenită a nucle trecerea socialistă, fiecare tă spre fericirea şi bună nedoara — 461 şi Deva 917. Un mare număr de aparta
tea, n-are ce căuta în con- ului de comunişti din şan muncitor să execute nu mente s-au construit, de asemenea, in oraşele Brad, Ha
tier s-a născut o iniţiati mai lucrări de cali starea fiecăruia şi a tutu ţeg, Orăştie, Simeria, precum şi în unele localităţi rura
ror. O experienţă pe care
vă care a cuprins astăzi tate, gospodărirea ju ei, aprinzătorii de focuri le. Alte mii de apartamente se vor construi pină la sfir-
şitul cincinalului în întregul judeţ, cea mai mare pon
materialelor,
a
dicioasă
dere avind-o localităţile din bazinul carbonifer al Văii
crenica toţi constructorii noii plat energiei, combustibilului, în furnale şi oţelării, o Jiului, municipiul Hunedoara, oraşele Brad, Haţeg şi
forme siderurgice a Căla-
nului : „Harnic constructor prevenirea oricărei forme împărtăşesc astăzi cu ini Călan.
de risipă, dar şi formarea ma deschisă tuturor oa In imaginea de mai sus : blocuri elegante in centrul
— exigent gospodar — unor oameni înaintaţi, menilor de pe şantierele civic al Hunedoarei — cel mai nou şi mai frumos cartier
demn cetăţean". Izvorul demni, pe baza principiilor patriei... al municipiului. I^a recenta inlilnire a alegătorilor dc
ei se află, de fapt, la co comuniste de muncă şi aici cu candidatul de deputat pentru alegerile da la 20
noiembrie, cetăţenii s-au angajat să-şi facă din ce in ce
sodaiiste muniştii organizaţiei de ba- viaţă, dezvoltarea relaţiilor GH. I. NEGREA mai frumos cartierul, viaţa mai prosperă. Fotografia :
VIRGIN ONOIU.
PRIN APLICAREA
NOULUI IN PRODUCŢIE Carnetul de legătură
Prestigiosul colectiv de Chiar dacă se schimbă la ne-aţi lăsat vagonete goale;
muncă de la C. S. Hune- faţa locului şi-şi predau din altfel nu am fi avut goale
j. doara este un permanent mers lucrul, minerii tot mai pină la ora 10. Vă dau ca
ţ şi entuziast căutător şi au să-şi comunice cite eeva. lificativul de foarte bine. Vă
»promotor al noului în Mai ales că nu toate lucru calificam mai bine dacă în
* producţie, Pe baza pro- rile se văd din primul mo partea stingă puneaţi bol-
fmovării necontenite a cu- ment. Şi-apoi, la o analiză ţarii drept, dar i-aţi pus pe
’j ceririlor tehnicii noi, a ulterioară, e mai greu de înclinare".
sporirii gradului de me stabilit care schimb a exe Marin Iovănel, şef de
1 canizare şi automatizare cutat slab o lucrare sau schimb, s-a supărat că a
la locurile de muncă, în alta, după care se iscă vorbe. fost criticat de un alt şef de
tregul proces de produc Pentru a se evita o atare schimb, la care Costinaş ii
ţie din marele com situaţie. Dumitru Costinaş scrie : „Nu trebuie să te
binat cunoaşte perfecţio de la I.M. Lonea a introdus superi, că de fapt ai greşit
nări continue, sporeşte un carnet de comunicare în şi tu. Adu-ţi aminte de
eficienţa economică a tre schimburi. Şeful fiecărui suitorul de la Defor. Eu am
muncii. De subliniat că schimb consemnează consta primit critică do la condu
i
Hn cele 22 de luni care tările şi semnează. Şeful cere şi nu m-am supărat.
£ au trecut din actualul brigăzii dă, aiqi, indicaţii Dacă e să găsim nod în
ţ cincinal, numai prin a- pentru întreaga brigadă sau papură găsim".
tplicarea de invenţii şi numai pentru un schimb Altfel spus, carnetul bri
finovaţii în producţie, în anume. Carnetul se păs gadierului este o foarte bună
i combinat s-au realizat e- trează în lada de scule. cale de comunicare, de apre
Jxonomii însumînd 53,7 Iată o astfel de comuni ciere a muncii fiecăruia.
milioane lei, ceea ce re La montarea benzii transportoare pentru materialele de adaus de Ia O.E. care :
prezintă mai bine de 56 C.S.IL, echipa de montori condusă de Dumitru Radu are un avans de peste 3 zile. „Aţi procedat f. f. bine că CORNEL ARMEANU
la sută din - realizările
obţinute pe această cale
•în întregul cincinal 1971—
1975. In cuvîntarea secretarului elaborării de indici şi para
general al partidului, tova însemnate rezerve potenţiale care metri necesari stabilirii fa-
răşul Nicolae Ceauşescu, la vorabilităţii şi fundamentă
PROGRES TEHNIC Congresul consiliilor de con rii tehnologiei de cultură,
PRIN AUTODOTARE ducere ale unităţilor agri trebuie fructificate pratra sporirea \ s-a organizat şi se vor ur
cole socialiste, al. întregii mări timp de 3—4 ani 16
La Preparaţia cărbune ţărănimi, în Hotărîrea şi parcele de referinţă situate
lui din Petrila se pune Chemareâ adresate de con preduefsei agricole Sa hectar în condiţii pedoclimatice di
I:un mare accent pc pro- gres se subliniază necesita ferite din cadrul judeţului
) movarea noului, a progre tea de a valorifica deplin nostru.
In preocupare avem, tot
sului tehnic, îndeosebi potenţialul productiv al pă- odată, urmărirea poluării
''prin acţiuni dc autodota- mîntului, de a spori conti ţionat că aceasta este sin mentelor calcaroase pe solu damentarea ştiinţifică a pro solului ca efect al activităţii
rile acide. Pe baza studii
nuu producţia agricolă la
filării şi zonării producţiei
■, re şi autoutilare. De hectar prin generalizarea gura unitate din judeţ care lor agrochimice, în acest an agricole, în raza consiliilor industriale (depuneri de ci
are trei cicluri de analize
tHCUrînd, in cadrul unităţii ment, bentonită, cocs, gips).
intcrcooperatiste
Geoagiu,
;>^a fost construită şi pusă experienţei înaintate a uni agrochimice. s-a corectat aciditatea solu Simeria şi Deva s-au întoc S-au efectuat în acest an
lui cu dolomită, in 36 de co
tăţilor fruntaşe.
Deşi se cunoaşte impor
iîn funcţiune o instalaţie tanţa şi necesitatea cartării operative agricole, pe mai mit, la scara 1 :25 000, lu peste 8 700 analize la circa
pentru captarea, trans- Un important factor de 1 450 probe de sol.
agrochimice,
conducerile
ţportul şi încărcarea di creştere a recoltei este ad C.A.P. neglijează sau sub- mult de 2 500 ha. Pe măsura crări de bonitare şi caracte Evident, conjugîndu-ne e-
rizare tehnologică a soluri
rect în vagoane a rezi- ministrarea corespunzătoare asigurării fondurilor nece forturile cu cele ale .unităţi
apreciază solicitarea de a li
: duurilor rezultate în ur- a îngrăşămintelor, astfel in se întocmi lucrările neceăare sare, amendarea solurilor se lor. lor agricole de producţie, ne
i ma filtrării apelor, făcînd cit pe seama fiecărui kg de de către oficiul de studii pe- va realiza şi în alte unităţi Multă atenţie acordă ofi străduim să aducem o con
posibilă folosirea acestor substanţă activă să se obţină dologice şi agrochimice. In agricole. ciul nostru recuperării unor tribuţie tot mai însemnată
producţii cit mai mari. Sub
reziduuri în .scopuri eco acest aspect este edificator raport cu sporurile de recol In scopul profilării agro- terenuri neproductive şi uti la punerea deplină în va
nomice. Instalaţia a fost exemplul oferit de C.A.P. tă ce se obţin prin aplica economice a unităţilor agri lizării haldelor de cenuşă loare a marilor rezerve de
realizată de brigăzile Simeria, unitate care an de rea corespunzătoare a în cole, pentru 17 localităţi ur de Ia termocentrala Paro- sporire a producţiei agrico
conduse de Ion Ciur şi grăşămintelor, cheltuielile bane şi rurale se întocmesc şeni. Aici s-au organizat le, la apărarea şi conserva
Carol Rus. De asemenea, an realizează producţii ridi pentru întocmirea cartării lucrări de delimitare a te două cîmpuri experimentale rea solului, aceasta fiind o
cate şi constante la toate
a fost mărită capacitatea sînt neînsemnate. Cu toate ritoriilor ecologic omogene cu diferite plante furajere şi problemă vitală, de mare
de descărcare a smoalei culturile. Spre exemplu, ia acestea peste 20 de coope de cultură (cartofi, porumb, răspundere patriotică şi ce
lichide, folosită ca liant grîu şi orz recolta medie se rative agricole nu au solici sub aspect naturalistic. de sorg, gulii furajere, trifoi, tăţenească.
tehnologie şi bonitare, ca o
menţine la 3 500—4 200 kg
în procesul de fabricare tat pină acum să li se facă detaliere a zonării produc sparcetă, Lolium), aplicîn-
a brichetelor ovoide. (E- boabe la hectar. Faptul se studiile necesare. ţiei agricole. Asemenea ac du-se doze diferenţiate de Ing. OCTAVIAN SOLOMON
explică şi prin aceea că în-
MIUAN DOBOŞ, cores grăşămintcle se adminis O importantă acţiune eu îngrăşăminte. Prin aceasta şeful Oficiului judeţean de
pondent). trează după cartarea agro- efect pozitiv asupra recpltei ţiuni s-au desfăşurat în lo se urmăreşte redarea unor studii pedologice
suprafeţe circuitului produc
calităţile Geoagiu, Simeria,
chimică a solului. De men- este şi aplicarea amenda Orăştie şi altele. Pentru fun tiv.. De asemenea, în scopul şi agrochimice
