Page 47 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 47
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 228 9 VINERI, 11 NOIEMBRIE 1977 Pag. 7
Mobilizaţi de vizita de lucru a tovarăşului icolae Ceauşescu In Xa, £0 noiembrie —
[ ALEGERIBE DB* DEPUTAŢI
abatajele minei, de Îndemnurile însufleţitoare adresate,
INTILNIRI DE LUCRU INTRE
Minerii de la Lupeni acţionează ferm, cu toate CÂKEUDAŢI Şl ALEGATORI
psitorile, pentru îndeplinirea planului şi sporirea
Iot ce propunem să se facă solicită
producţiei de cărbune cocsificali
participarea noastră
Minerii de la Lupeni au tenite a producţiei de căr te sarcinile de plan, am ob ne de cărbune în plus, iar
trăit miercuri clipe înălţă bune cocsificabil, atît de ţinut o productivitate înal luna viitoare peste 1 000 de
toare, de neuitat: secreta necesar siderurgiştilor. Mi tă, extrăgînd o tonă în plus tone. Circumscripţia electorală să se mobilizeze -mai plenar
rul general al partidului, nerii şefi de brigăzi Ioan pe fiecare post. Dar, cum — Peste o treime dintre nr. 5 din Simeria cuprinde la toate acţiunile de muncă
preşedintele Republicii, to Sălăgean, Gomboş Zoltan, sîntem dotaţi cu cei mai minerii sectorului VII sînt perimetrul străzilor Atelie patriotică ce vizează mai a-
varăşul Nicolae Ceauşescu, Costică Popa, Marin Cio modern sistem mecanizat comunişti — preciza tova rului, 23 August, Avram Ies estetica circumscripţiei :
împreună ou tovarăşa Elena chia, Nicolae Vărzaru, Ni de susţinere şi încărcare, răşul Ioan Bejan, secreta Iancu şi 11 Iunie. • Cei ce exigenţă faţă de cei ce de
Ceauşescu, i-au onorat cu colae Ungureanu, Eftimie iar brigada este compusă rul comitetului de partid trăiesc aici, la fel ca şi cei teriorează spaţiile verzi, a-
prezenţa direct la locul lor Nicoară, în numele ortaci din mineri cu mare expe pe sector. In toate locurile lalţi cetăţeni ai oraşului, au menajarea parcului de lin
de muncă, în abatajele de lor lor de muncă, l-au a- rienţă, animaţi de o înal de muncă-cheie lucrează beneficiat, de la alegerile gă fosta şcoală profesională,
cărbune. Preţuind munca sigurat pe secretarul gene tă responsabilitate munci membri de partid. Mo precedente, de importantele repararea unei porţiuni de
minerilor, destoinicia lor ral al partidului că vor torească, putem să ne adu bilizaţi de îndemnurile realizări social-culturale şi trotuar (Aurel Dicu) ; pre
edilitar-gospodăreşti cu care
minerească, secretarul ge părinteşti ale secretarului s-a înzestrat localitatea. lungirea conductei de apă
potabilă pentru cele şapte
neral al partidului spu general al partidului, âc- Tocmai de aceea, recenta locuinţe care- au mai rămas
nea : „Doresc să exprim cocs mai mult şi mai bun ţionăm stăruitor pentru în întîlnire dintre cetăţeni cu fărN instalaţie (Teodor Pur-
convingerea că minerii din din cărbune de Valea Jiului lăturarea neajunsurilor din Candidaţii de deputaţi, me dea) ; reîmprospătarea tran
Valea Jiului — ca dealtfel munca noastră. canicul de locomotivă Ioan dafirilor şi procurarea de
minerii din întreaga ţară, Un alt sector, numărul Stanca şi electricianul Paul pămînt pentru revitalizarea
toţi oamenii muncii — vor munci mai bine, mai or cem o contribuţie mai ma I. Plusul de cărbune scos Cornel, a fost un prilej nu spaţiilor verzi (Viorei Chi-
face totul atît pentru a re ganizat, vor avea mereu re la eforturile de a la ziuă în octombrie s-a numai de trecere în revistă ciu). Despre dragostea sime-
cupera anumite rămîneri în vii în minte clipele întîl- da siderurgiştilor cit mai cifrat aici la 557 de tone. a realizărilor şi succeselor, rianului faţă de urbea sa,
urmă, care nu sînt prea nirii cu tovarăşul Nicolae mult cărbune cocsificabil. — Şi în prezent avem dar şi de dezbatere a noi semnificative sînt cuvintele
mari şi se pot recupera u- Ceauşescu, îndemnurile şi La sectorul VII am stat toate condiţiile să ne în planuri de viitor. lui Ioan Moga : „Am reve
şor, cit şi pentru a asigu îndrumările date le vor fi de vorbă cu tovarăşul ingi deplinim şi să ne depăşim Caracteristic pentru at nit aici după 14 ani şi am
ra ca anul viitor, anii ur călăuză de mare preţ în ner Gheorghe Varhonic, planul. Cu certitudine, aşa mosfera întîlnirii a fost i- rămas uimit de cum arată
mători, pe baza măsurilor munca lor. şeful sectorului, care spu cum ne-a cerut secretarul dcea de participare directă astăzi oraşul Simeria. Dez
a cetăţenilor la viaţa oraşu
de care am vorbit să dea o — In abatajul frontal 4 nea : general al partidului, luna lui, certitudinea necesităţii voltarea sa ţine pasul cu e-
voluţia celorlalte aşezări ur
cantitate mai mare de căr — Est, din sectorul IV, un — Ne simţim cu toţii pu aceasta vom da suplimen aportului lor la dezvoltarea bane ale judeţului nostru şi
bune, pentru siderurgie, de lucrez cu brigada mea ternic mobilizaţi de cuvin tar 500 tone de cărbune —• şi progresul urbanizării. în socotesc ca împreună cu de
pentru energia electrică, a- — arată tovarăşul Ioan Să tele secretarului general al ne spunea tovarăşul Petre acest sens este demn de putatul care va li ales de
ducînd în felul acesta o lăgean, miner şef de briga partidului nostru. Avem Mercioniu, tehnician nor- subliniat că toţi cei care au noi să facem mult mai mult
contribuţie mai însemnată dă, tovarăşul N i c o l a e fronturi de lucru foarte mator la sectorul I. Creş vorbit la adunare au cerut pentru înfrumuseţarea ora
la dezvoltarea socialistă a Ceauşescu a văzut pe viu bune, efective de mineri te de la o zi la alta ran ca locuitorii circumscripţiei şului".
patriei noastre". cum lucrăm. A fost cea damentul pe post, în frun
— Colectivul de mineri mai mare cinste pentru noi complete, s-a întărit disci te situîndu-se brigăzile lui
de la Lupeni — sublinia to de a-1 avea în mijlocul nos plina muncii. In luna oc Dumitru Tămîrş, Ioan Di-
varăşul Ioan Sav, secreta tru pe conducătorul parti tombrie am dat suplimen vriceanu II, Costel Păvă-
rul comitetului de partid dului şi-^ţării, pe cel mai tar 363 tone de cărbune. lucă.
pe mină — onorat de vizi Mergem constant bine şi Vizita tovarăşului Nicolae
ta tovarăşului N i c o l a e iubit prieten al minerilor. în această lună. Media de Ceauşescu şi a tovarăşei
Ceauşescu şi a tovarăşei Acestei înalte cinstiri pe păşirilor planului zilnic es Elena Ceauşescu, în aba
Elena Ceauşescu, a înţeles care secretarul general al te de peste 30 tone. In tajele minei Lupeni, i-a
cum se cuvine îndemnurile partidului ne-a acordat-o, mod deosebit se remarcă însufleţit în muncă pe mi
secretarului general al eu, ortacii mei, îi vom răs în muncă minerii din bri neri, le-a dat noi şi mari
partidului, s-a angajat punde prin fapte de mun găzile conduse de Kopandi încrederi în puterile lor.
ferm în faţa tovarăşului că, prin depăşirea ritmică Emil, Vinţe Martin, Vasile Răspunsul muncitoresc, co
Nicolae Ceauşescu să-şi re şi constantă a prevederilor Gîlgău, schimburile lui munist al minerilor de aici,
alizeze exemplar sarcinile planului de extracţie la Constantin Mihalache, Du din întreaga Vale a Jiului,
acestui an, să pregătească cărbune. Cu brigada pe ca mitru Tătaru, Cornel Stoi din întreaga ţară, va în
toate capacităţile de pro re o conduc am extras pî- ca. Ne-am cîntărit bine semna fără putinţă de
ducţie pentru anul viitor, nă în prezent mai bine de forţele şi ne-am angajat să tăgadă, sporirea producţiei
în vederea sporirii necon- 6 000 tone de cărbune pes dăm luna aceasta 500 to- de cărbune, creşterea pro
ductivităţii muncii, a efi
cienţei economice — sin
Qm cronica O manifestare ştiinţifică gura cale de îmbunătăţire lea, coordonaţi de specialistul Ion Dărăban, de la Termocen
Electricienii Nicolae Tudora, Nagy Mihaly şi Ion Moşmo-
necontenită a nivelului de
întrecerii medicală de prestigiu trai al întregului nostru trala Paroşeni, înlătură, cu pricepere şi rapiditate o defecţiu
ne la sistemul de funcţionare a turbinei nr. 2, redueînd
popor.
astfel perioada de staţionare a agregatului.
GH. I. NEGREA Foto : ŞTEFAN NEMECSEK
Secţia pediatrie a filialei diareic. Dintre aspectele mai
socialiste Uniunii societăţilor de ştiin noi. ale pediatriei moderne,
ţe medicale Hunedoara, în un loc de importanţă îl pre
colaborare cu Direcţia sani zintă sindromul de malab-
4
PROIECTANŢII — tară a judeţului Hunedoara, sorbţie. Au fost dezbătute Luna preparatelor culinare * să nu
SPRIJIN DIRECT ÎN a organizat recent o consfă aspectele : intoleranţele do-
PROCESUL DE tuire de pediatrie cu o temă bîndite şi tranzitorii ca şi
Q fie doar un prilej de a
PRODUCŢIE importantă pentru sănătatea intoleranţele congenitale fa
celor mici : „Diareea cronică ţă de o categorie de zaha-
— Colectivii! secţiei de a copilului ruri, parazitozele intestinale organiza expoziţii
proiectare, din cadrul cen Consfătuirea a avut un — cauză de malabsorbţie, e-
trului de cercetare şi pro bogat program şi s-a bucu fectele radiaţiilor şi ale
iectare din C.S. Hunedoa rat de prezenţa cu lucrări antibioticelor folosite pe ca Ponderea producţiei pro etalate la expoziţii s-au e- ca şi noutăţile pe lista-
ra — ne spunea recent valoroase a unor colective le digestivă uneori timp prii în totalul desfacerilor puizat odată cu acestea, re- meniu.
ing. Ştefan Teodorescu, din clinicile de pediatrie din prea îndelungat şi care, în în alimentaţia publică a editîndu-se... ia următoarea
şeful acestei secţii — îşi Timişoara, Cluj-Napoca, Tg. aceste condiţii, alterează judeţului a făcut anul a- Expoziţiile-concurs, orga
depăşeşte cu 4-5 la sută 'Mureş şi Craiova în frunte structura celulară intestina ediţie a „lunii preparatelor nizate în fiecare oraş cu a-
sarcinile de . plan la pre cu profesori de prestigiu ai lă şi duc la perturbări me cesta, faţă de cei prece culinare". Anul acesta se cest prilej, ca şi expoziţiile
gătirea documentelor pen pediatriei româneşti, alături tabolice, problema mai bine denţi, un salt. Ea repre întrevăd lucruri deosebite. pe zone, cu participarea u-
tru lucrările de reparaţii de care au prezentat expe cunoscută azi a fibrozei chis- zintă acum 60 la sută în Cu această ocazie, Direcţia nităţilor reprezentative din
capitale ale agregatelor rienţa lor colectivele noastre tice a pancreasului şi altele. totalul desfacerilor, semn comercială a invitat în ju judeţ, ce se vor organiza
din C.S. Hunedoara, a ce de medici specialişti pe In lumina acestor date, că eforturile pentru diver
lor aferente lucrărilor de diatri din municipiile Deva. diagnosticul şi tratamentul sificarea şi reprofilarea u- deţ peste 40 de specialişti Ia Deva şi Petroşani. îşi
investiţii şi modernizări Hunedoara, Petroşani şi din actual al multiplelor cauze în arta culinară din ţară. propun un dublu scop —
de utilaje. De notat. în alte centre ale judeţului. De ce se manifestă printre alte nităţilor — acţiune de Ei pregătesc masa pentru informarea consumatorilor
acest sens, contribuţia a- asemenea, s-a bucurat de simptome prin diaree cu e- mare amploare — nu au cantinele minerilor din Va şi animarea spiritului com
dusă de proiectanţii Adri un auditoriu numeros — me rămas fără ecou. petitiv al bucătarilor, co
an Condroi, Alexandru dici din Alba Iulia, Piatra voluţie prelungită sau croni Am intrat în ediţia pe lea Jiului şi tot ei. alături fetarilor, patiserilor.
că constituie o problemă de
Stanciu şi inginerii Maria Neamţ, Cîmpia Turzii. interes pentru medicul prac acest an a unei manifes de localnici, vor participa C •• aşteaptă consumatorii
Ţende, Ştefan Gruian, Au fost expuse referate şi tician şi tot atit de impor la organizarea unor expo
Gheorghe Grozoni. Aici comunicări care au dezbă tantă pentru viitorul bolna tări menite să aducă îm ziţii de preparate. Este un de la actuala „Lună a pre
s-a conceput moderniza tut aspectele teoretice cele bunătăţiri în sectorul culi prilej pentru bucătarii noş paratelor culinare" ? Mai
rea maşinii nr. 2 de a- mai actuale, ca şi rezultate vului, ferit astfel de a su nar al unităţilor de alimen întîi ca ea să nu fie doar
feri uneori ani îndelungaţi
glomerare de la aglome- le practice ale cercetărilor taţie publică — „Luna pre tri de a observa cum se prilej de a organiza expo
ratorul nr. 2, în vederea unor colective în această maladii contractate în pe paratelor culinare". Fiecare găteşte şi pe la alte case ; ziţii, ci de a lăsa urme te
rioada copilăriei.
creşterii capacităţii, s-a problemă. Rezultatele cer nu că şi ei la rîndul lor nu meinice în ceea ce priveşte
modificat instalaţia de ii cetărilor fiziologice din ulti Dr. HORAŢIU MAGHERU ediţie, â ei a adus ceva ar putea să înveţe pe alţii grija pentru alcătuirea de
insuflat aer cald la fur ma vreme, privind intesti nou. Ecourile lor în conti ■ cîte ceva, dar, oricum, o meniuri diversificate, ast
nalul nr. 7 şi s-a proiec nul, au contribuit la o mai şeful secţiei pediatrie nuare au fost însă mai sla învăţătură în plus nu stri fel incit în decursul unui
tat o instalaţie de pre- bună înţelegere a sindromului a Spitalului Deva be. Multe din preparatele an să fie rulate pe lista-
încălzire a fierului vechi că ; mai ales în privinţa
în benă pentru cuptorul preparatelor pe bază de meniu cit mai multe pre
de 50 tone de la otelăria legume, aluaturi, peşte, parate, să se permanenti
electrică. (IOAN VLAD, carne de pasăre, sau în zeze cit mai multe. Mai aş
corespondent). privinţa bucătăriei dieteti teptăm un stimul pentru
ÎN PROBE ce. simţul gospodăresc al unor
TEHNOLOGICE Modul de expunere — şefi de unităţi şi al unor
Pentru marele şantier act ce ţine de informarea bucătari prea statici în
preocupări legate de me
hidroenergetic de la Rîu şi atragerea consumatoru
Mare-Retezat s-a constru lui — cunoaşte şi el îmbu seria lor. Şi mai aşteptăm
it şi se află în probe teh nătăţiri. întreprinderile de ca exponatele apreciate de
nologice o modernă sta consumatori cu această o-
ţie de sortare pe rîu! comerţ de profil promo cazie să fie aduse, pe di
Strei, in apropiere de ga vează expunerea, în vitrine ferite căi, cit mai aproape
ra Subcetate. Noua sta speciale, a preparatelor, de consumator, astfel incit
ţie are o capacitate de 50 astfel ca, vizual, consuma alimentaţia publică să-i
metri cubi pe oră şi va a- devină acestuia un sprijin
sigura cu toate sorturile torul să ia cunoştinţă de
de balast fabricarea be- ele prin vitrina de la stra de nădejde în dozarea
tbanelor ce se vor pune dă a unităţii de alimentaţie timpului său, în orientarea
în operă în marele şan publică. Specialitatea ca preferinţelor.
tier. sei, a bucătarului pot fi
___ 1 _________________________ f — (V î _ —î
