Page 51 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 51
29 ©SÎMBÂTĂ, 12 NOIEMBRIE 1977
Pag. 3
RENTABIL... \
cumpăra marţi )
ă în .Autoga- J
an ? lată ce : ţ VERNISAJ
n sticlă colo- t Umăr fa umăr cu minerii,
Iioane cu chi- /. Vineri seara, la Galeriile
piraţi bărboşi J de artă ale Foridului plastic
fatale, inele l —- Trei decenii in i din Deva a avut loc ver
ochelari, gu- ) studenţii învaţă In abataj nisajul expoziţiei personale
îtecat de pro- \ a lui losif Tellmann. Ta
străină, hopa- ţ slujba muzicii populare J lentul cunoscutului artist
plastic hunedorean este re
categoria ce- i In holul central al In încadrat în regimul de buţie, după 9 zile lucrate levat în expoziţie prin cele
dau peste cap 1 stitutului de mine Petro muncă şi viaţă al oameni în abataj, la mina Live pelor acordeonului şi a su- ' peste 20 lucrări de pictură
rică, alte abţi- l şani, câteva grafice şi pa lor subteranului Văii Jiu zeni. Dar important pentru netelor registrelor lui. Şi 8 şi grafică, de o reală valoa-i
iiucitoC re —- l nouri îţi dau imaginea re lui, sânt retribuiţi ca şi mine este un alt câştig — de atunci, din copilărie, nu * re artistică.
ite pe taraba J ală a ceea ce înseamnă aceştia. Care le este a- se confesează studentul s-a mai despărţit de el. I
ilui" particular lintegnarea cu producţia şi portul ? Cum se descurcă ? Ion INlculescu, din anul De 30 de ani este pre- * „TOAMNĂ HUNEDOR£ANA“
an, deţinător cercetarea a învăţământu — Destul de bine — a- 1*1 mine —, cel profesio zent la ţoale spectacolele t
studii de tras , lui tehnic superior din a- preciază conf. dr. ing. Ion nal, cel edupatilv, cel etic. tarafului căminului cultu- I Cenaclul „Izvoarele“ al
cetăţenii ore- ţ cest bazin minier al ţării. Dijmărescu, care răspunde dacă vreţi. Da, cunoştinţe ral şi, mai apoi, al Casei J Casei de cultură din Hune
us, deţine şi ^ Şi nu numai ce înseamnă, de activitatea practică pro le de specialitate se con de cultură • din Haţeg, de | doara a organizat un reuşit
ulă, adică au- i ci şi dinamica pe care a ductivă a studenţilor. Iar cretizează numai în prac 30 de ani nelipsit de la re- » recital de poezie, muzică tî-
eliberată de ! cunoscut-o această activi faptul că pe adresa insti tică. Dăr noi, aici, lucrând petiţiile formaţiei de dan- g nără şi clasică, sub genericul'
opuiar munici- t tate în anii de cînd con tutului nostru au sosit şi direct în abataj, cunoscând suri din Haţeg. 30 de ani J
şi aprobarea 1 ducerea. partidului a orien sosesc scrisori de mulţumi şi efortul, şi modul de de activitate în slujba my- >
popular oră- ' tat învăţământul spre .pro re din partea organizaţiilor muncă al minerului, al zic ii populare care i-au a- 8
rn. $i uite-aşa ţ ducţie, spre legarea lui de de partid, a conducerilor brigăzii, încadrînldu-ne în dus, alături de formaţiile '
i se încadreze t viaţă. Dacă în ultimii cinci unităţilor în care sînt în colectivul său, câştigăm haţegane, multe premii în |
:ă utilă, P.B. ? ani numărul, contractelor cadraţi studenţii, ne dă foarte mult pentru mese conf runtările judeţene şi •.
Cine-i şopteş- 1 ria pe oare trebuie s-o inter judeţene, diplome, pla- g ,,Toamnă ■ hunedoreanâ". La
reuşita întilnirii au colabo
ureche ? Facultatea-—centru de : stăpânim. chete, dar mai ales apre- ' rat Ana Ciontea, Eugen Evul
Sau, aşa cum confirmau Fiu al Ţării Haţegului, cierile publicului, ale spe- J Ion Evu, Dan Constantines-
învă'ţă.TOîzit, laborator. cercetare, şi alţi studenţi, câştigul de Ion Cozac, conducător de cialiştilor şi ale colegilor. | cu, C. Blaga, Martin Szegedi
ti E NOU usixiă de prodvtcţie acum, din munca produc electrocar la I.P.I.L.F. Ha şi alţii.
ASIERIE ? tivă, umăr la umăr cu mi ţeg, este unul dintre cei V. MOLODEŢ 8
instructor, Centrul de '
de cercetare ştiinţifică s-a încredere în forţa de mo nerii, se va releva în in mai vechi artişti amatori îndrumare a creaţiei j „VIAŢA NOUĂ A SATULUI
ecare an, la ^ dublat, dacă activitatea în bilizare, în capacitatea şi ginerul, în specialistul şi din judeţul nostru. A în CONTEMPORAN"
uleşti s-a con- l atelierele proprii a cu maturitatea cu care tinerii omul politic de mîine. ceput cu vioara dar a populare şi a mişcării I
Icarea discipli- , noscut creşteri de la 5<OiOO0 noştri se angajează la niş fost atras de farmecul cla- artistice de masă, Deva J Cinematograful „Patria^
i, depăşindu-se i lei la 680000 lei, valoarea te eforturi deloc uşoare. LUC1A LICIU din Deva a găzduit o apre
nita soldului ’ practicii productive, efec V-aş da un exemplu : deu ciată manifestare, gen in
î plus, casiera \ tuată în abataje, e deose năzi cînd minerii Văii Ji terviu, desfăşurată sub ge
nu avea con- 1 bită. Poate nu atât prin ului au făcut din săptămî- nericul „Viaţa nouă a satip-
anţia şi nici / cifrele care o relevă — na pregătitoare Conferin lui contemporan". Organiza
tă de colectivul cinematogra
producţia de cărbune şi ţei extraordinare a organi fului „Patria", cu concursul
minereuri realizată de stu zaţiei judeţene de partid prof. Juja Vinţi şi ing. Mir-
cca Silvestru şi susţinută de
denţi se numără în zeci de zile , de producţie record-, filmul românesc „lama bo
mii de tone, iar, valoric, peste 40 de studenţi din BiliSil bocilor", manifestarea s-a
Drept pentru J în milioane lei — cît prin institutul nostru au intrat, înscris printre acţiunile
făcut penaliza- ţ valoarea ei eduoa-tivă. înţr-un schimb, în adîncu- cultural-educative de succes.
lită, conform i Concret. Perioada pînă rile minei Livezeni. Obiec
' legale şi s-au 1 la 20 decembrie- înseamnă, tivul propus.: descongestio INTÎLNIRE '
de înlăturare 1 pentru studenţii de la I.Ml narea căilor de acces pen- . CU LITERATURA
amintite. (T. ţ Petroşani, muncă produc tru a ajuta la transportul
tivă în abataj, umăr la. u- cărbunelui. „Nerau ajutat Un mare număr de tineri
pentru o jumătate de an !“
măr cu minerii Văii Jiu din Pelrila au participat joi
minerii,
>E MIRARE \ lui. E un răspuns faptic la — spuneau comitetului iar seara la o intîlnire cu mem
„Panait
brii
cenaclului
de
secretarul
îndemnul pe care secreta p.artild, tovarăşul Vaier Islrati“ din Valea Jiului. Au
il ăuto-moto. \ rul general al partidului citit din cele mai recente
Petroşani este ţ l-a adresat minerilor Văii Avram, şi-a- exprimat mul creaţii Ion Dări Bălan, Şte
tat de cumpă- l Jiului, pentru sporirea pro ţumirea pentru contribu fan Naghij, Dumitru Cim-
multe ori gă- 7 ducţiei de cărbune. Eşa ţia deosebită adusă de peanu, Ion Pascal Vlad şi
trebuie. Alteori t studenţi. creatori din cenaclul local
:u seamă cîndl l lonaţi pe grupe, pe ani de — Vedeţi,, eu aş putea să ‘ „Venus“. Cu acest prilej,
ajutat şi de i studiu şi pe întreprinderi vă vorbesc despre ce a în ■_ Şcoala generală nr. G din Vulcan, dată în folosinţă la începutul acestui an de învă scriitorul Dumitru Dem. Io-
naşcu a citit citeua pagini
va nu prea ai > miniere, studenţii lucrează semnat pentru mine un ţământ, se integrează armonios atit în peisajul urbanistic al oraşului, cît şi în cerin din recentul său volum
Comanda nr. ţ cot la cot cu minerii. S-au câştig — cei 1 GO0 lei retri ţele de modernizare a procesului instructiv-educativ. Foto: ŞT. NEMECSEK „Bărbaţii".
dă, din 1 oc- 1
., n-a fost în- .'
integral. ,',pfe- ţ
,,Mobra" — t
istoane, seg-
m • primit rar 1
i", spunea Iu- (>
■stionar Kiss j Prin unităţile comerciale din Simeria g| J responsabilii! are n cadrul DACIADEI
rţitatea este J ns
de voiajorul ^
e acolo în 4 ' miercuri repaus duminical, iar organele de control-zilnic Sâpfămîna atletismului devean—prilej de
Anul acesta el ţ
ci în... 5 sep- V
ci nu-i de mi- , La Simeria se desfăşoa şi din orarul cu literele tare. La „Vînătorul", aş ţie te.apelistă : responsabi afirmare a elementelor de perspectivă
jgazinul este I ră în general un comerţ şterse de vreme nu reuşim teptăm. preţ de zece mi lul celor trei bufete (plus
crovizionat. Cu ^ civilizat, la nivelul exi să ghicim programul de nute pînă Ce barmana bufetul din satul Săuleşli) Timp de o săptămînă, în de . la şcoala gnerală nr. 2,
enea interes... i genţelor cetăţenilor. In funcţionare. Chioşcul cu Maria Borodi să ne ono se numeşte Ion Popescu, preajma deschiderii ediţiei Alina Paşca şi Marius Bă
general, deoarece mai e- produse ale cooperaţiei reze cu prezenţa. împotri domiciliază în Deva şi de iarnă a competiţiei spor căuan (şcoala generală; nr.
xistă şi un. alt fel de co meşteşugăreşti este des va aşteptatului nu poţi dintr-un afiş reiese că lu tive naţionale „Daciada", e- 3), Rodica Hendrea şi Ma
merţ. Un comerţ pe cît chis, mărfurile sînt etala protesta : unul din cele crează pe zi oam şapte levii şcolilor generale şi li rius Pălăceanu (şcoala gene
rală nr. 4), Maria Boltaşu'
CU pfLE de ciudat, pe a-tît de urît. te afară. Chiar şi în cren şapte anunţuri din local ore, iar miercuri are re ceelor din municipiul Deva şi Dumitru Cătană (şcoala
Prima Intîlnire cu un a- gile unui copac. te avertizează clar că paus duminical, adică un au fost. angrenaţi în ample generală nr. 5). La reuşita
cletă ambala- I semenea comerţ am avut-o Şi acum/ despre cîteva. „Nu servim consumatori fel de „relache" că e zi de întreceri de atletism. Pen acţiunii o contribuţie deo
se îndrepta 7 la cofetăria „Transilvania" bufete. La „Stadion", o lis după ora de.- program". telecinematecă. In rest, e tru şcolile generale, din sebită şi-au adus prof. Ste
n ieşirile Com- i cu vînzătoarea Virginia tă lungă enumera prepa bine sănătos. iniţiativa C.M.E.F.S. Deva, a la Chevereşan, (şcoala ge
fost organizată, pentru pri
derurgic Hu- l Stupineanu, care vînză- ratele culinare şi preţul Desigur, afişul vrea să nerală nr. 2), Maria Merclea
lotociclistul se / toare „uită" a ne reda. aferent. Dar asta e de apună că aici nu se ser Cele de mai sus au fost ma dată, o 'divizie de atle şi Emilia Carasiniu (şcoala
stantin Surdu, * zece bani rest. Amnezie ? ochii lumii, că ce-1 afară veşte după închiderea surprinse de noi în ziua tism a claselor a V-a, pe generală nr. 4), Maria Neag
(şcoala generală nr. 3) şi
ist la aglome- \ Lipsa unor cunoştinţe e- afişat, înăuntru nu e nici programului, dar rândurile de 4 noiembrie a.c., au echipe, la probele : alerga Elena Carabeţ (şcoala gene
1 al combina lementare de aritmetică ? viu şi nici natural, adică de faţă nu fac obiectul u- fost surprinse şi de alţi re viteză 40 m, săritura în rală nr. 5).
lungime cu elan şi arunca
i-a văzut ■ (şi Vînzătoarea nu poartă vi găseşti doar mititei şi nui studiu lingvistic, deci cetăţeni, dar n-au fost sur rea mingii de oină, la ca Pentru elevii liceelor a
pe paznicii ) neri ecuson. A pierdut trecem la studiul vitrinei prinse de multă vreme de re cei 120 elevi selecţionaţi fost organizat, pe durata a
e şi Vasile i acul cu gămălie... cîrnaţi plus băutură la frigorifice : salam de va mai marii comerţului de ca reprezentanţi din fiecare două zile, concursul de
tociclistul Sur- - O colegă de-a ei, tot fă discreţie. La „Rapid", Ma ră, conserve de peşte şi aici, nici de Sanepid, nici şcoală generală, au dat do pentatlon abfitic, care a fost
: să oprească ră ecuson, după ce şterge rin Suciu, vînzătoarea, nu prăjituri fără identitate. de edilii oraşului Sime vadă de multă tenacitate, cîştigat, la fete, de echipa
că^
Motivul ? ln- cu o cîr.pă mesele din poartă nici ea ecuson vi In rest — băuturi de toa ria, nici de controlul ob putere de luptă, spirit co liceului nr. 5, cu 16384
(
puncte, urmată de liceul
scoată din local, serveşte nişte copii neri că şi-a pierdut acul te soiurile şi calibrele. ştesc, nici de inspecţia co lectiv, obţinînd rezultate „Decebal" (11350 p.)„ liceul
j forme lega cu bomboane şi prăjituri, cu gămălie. In această u- Nici vorbă de lista sorti mercială. Şi, vai 1, ce promiţătoare, întreeîndu-se de chimic (9547 p.), liceul
ir electric .Şi i şi cum în prealabil nu s-a nifcate se impune urgent mentelor obligatorii. bine ar fi dacă... stimulaţi şi de încurajările de construcţii, mecanic, e-'
levărate !) de 1 spălat pe mîini bănuim că utilizarea intensivă a mă părinţilor care se aflau la nergetic şi pedagogic, iar la
•imi. Rotund, / se află în luna economiei turii asortată cu .vizita e- In acest scurt raid a- C. DROZD stadionul „Cetate". Cu a- băieţi, de echipa liceului nr.
nii de lei va- ţ de apă şi săpun... nergică a organelor sani flăm şi o ştire de senza cest prilej au fost depista 5 (12 225 p.), urmată de e-
: fost „fanat" |j In apropierea cofetăriei te unele elemente talentate, chipele liceelor „Decebal",'
con
mecanic,
energetic,
cu pricina, la. chioşcul de care au fost îndrumate să strucţii, chimie şi pedago
I legume , şi fructe nu avem Haine pentru un oraş cu de locuitori frecventeze antrenamentele gic.
FI TRECUT l ocazia unei întâlniri cu co la secţia şcolii sportive. Ia De remarcat rezultatul
UNUL / merţul, deoarece, la ora tă şi rezultatele : Şcoala, ge obţinut do echipa de fete
cînd trebuia să fie des Uneltele principale ale calificat aici, sub ochii — V-aţi gîndit vreodată nerală nr. 2 — şcoala gene a liceului nr. 5, care tota
curiozitatea ţ chis, chioşcul era închis.- croitorului sînt simple : a- mei". cam cile haine aţi făcut rală nr. 1 3353—3160 punc lizează 16 384 puncte, pre
te ; şcoala generală nr. 5 —
i peisajul din 1 Câteva gospodine aşteaptă cul şi foarfecă. Şi, fireşte, De mulţi ani, Iordan în 40 de ani de muncă ? tendentă la titlul de. cam
iplexului coo- .' ea vînzătoarea Elena Bu- maşina de cusut. Cu aceste Duda este responsabilul — Nu, dar nu-i greu de şcoala generală nr. 4 3062— pioană naţională a primei
3566 p. ; şcoala generală nr.
ediţii a competiţiei sportive
scule simple face şi croi
meşteşugăreşti ţ ciţiman — cum scrie pe unităţii' de croitorie mixtă socotit. Insă nu singur, ci 4 — şcoala generală nr. 3
din cadrul complexului de
ire neplăcuta ( vitrină. — sg bînevoiască torul Iordan Duda haine, servire din centrul o- numai cu colectivele cu 3409—3196 p. ; şcoala gene „Daciada", din componenţa
care am lucrat. Deci, cam
căreia fac parte atletele :
de 40 de ani. Croitorul
constate că , a deschide imitate a. Iordan Duda rememorează: raşului Petroşani şi secre 150 de costume anual, in rală nr. 3 — şcoala genera surorile Florica şl Elena
te multă mi- ( x Intîlniri interesante cu. „Fac croitorie de cînd e- tarul biroului organizaţiei 40 ani — haine pentru un lă nr. 5 3566—3062 p. Tur Aflori, Livia Contoloru,'
cu cîrpe de / comerţul avem. în faţa. gă ram copil, pot spune. In de bază pe complex. Are oraş ca Deva, deci pentru neul finaL a fost cîştigat de Hertz Angela, Neţi Cîrja,'
j parcă a r fi I rii C.F.Iţ,, mai bine-zis. urmă cu 29 de ani am' permanent abundenţă de vreo 60 000 de locuitori. şcoala generală nr. 3, ur Marieta Ilcu, eleve ale pro
e taifun. De l Şti îaţa autogării. După ce venit la Petroşani, la Coo clienţi. Vin la el cu încre Dar noi nu facem numai mată de şcoala generală nr. fesorilor Mihai Niculescu şi
puţin şi ia 2 trecem de chioşcul de ră- ■ perativa meşteşugărească dere, pentru că lucrează costume, ci tot felul de 4, şcoala generală nr. 2 şi Xoan Ciofîcă.
bine şi se ţine de cuvint.
spadă resc a) \ contoare, undă un anunţ „XJnirea". Ne străduim să li cunoaşte bine pe oameni, confecţii de croitorie şi, şcoala general^ nr. 5 (şcoa
şi de la com- 1 lapidar ne informează că facem treabă bună cu cei îi respectă. La rinău-i, în plus, reparaţii. la generală nr. 1 nu s-a Prof. DORIN BORZA
fugăresc din i „Sînt învoită! 4 XI 1977“, 10 băieţi pe care-i am în este .stimat şi respectat in prezentat). în cadrul între prini-vicepreşedinte
cerilor s-au remarcat Adri
ajungem la un chioşc de secţie, din care 8 s-au oraş. DUMITRU GHEONEA ana Popescu, Gavril Chifor, al C.M.E.F.S. Deva
—__ ______ legume şi fructe, închis,