Page 57 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 57

Proletari din toafe |ările, unifi-vă !
                                                                                                                                                     ANUL XXIX






















         IN LUMINA SARCINILOR ŞI INDICAŢIILOR
                                                               ÎN ÎNTÎMP5NAREA                     H O T Â R I R E A
               TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
                                                                  CONFERINŢEI
                 CU PRILEJUL VIZITEI DE LUCRU
                                                                   NAŢIONALE             Plenarei  Comitetului  Centrai  al  Partidului  Comunist
                       ÎN JUDEŢUL NOSTRU                          A PARTIDULUI
                                                                Şl A ALEGERILOR          Român  cu  privire  la  aniversarea  a  2050  de  ani  de  la
                  Participare activă a                                 DE LA
                                                                  20 NOIEMBRIE           crearea primului stat dac centralizat şi independent
              minerilor şi siderurgiştiior                                                în  anul  1980  se  împlinesc  2050.  de  ani   poporul  român  şi  naţionalităţile  conlocui­
                                                                  Cu planul anual        de  la  crearea  primului  stat  dac  centra­  toare.
               la activitatea educativă                              îndeplinit          —  moment  de  cea  mai  mare  însemnătate   Animat  de  conştiinţa  originii  comune
                                                                                         lizat  şi  independent,  condus  de  Burebista
                                                                                                                                 şi  a  unităţii  de  neam,  poporul  român  a
                                                                Colectivul  de  muncă  al   în istoria poporului român.          purtat  de-a  lungul  veacurilor  lupte  grele,
                   si culfaral-artistieă                       atelierului  mecanic  de  la   Constituirea  statului  centralizat  de  sub   pline  de  sacrificii,  pentru  unitate  naţio­
                                                               I.M.  Uricani  a  raportat
                                                               îndeplinirea  sarcinilor  de   conducerea  lui  Burebista,  în  jurul  anu­  nală  şi  neatîmare,  pentru  a  fi  liber  şi
                                                                                         lui  70  î.e.n.,  a  fost  rezultatul  dezvoltării
                                                                                                                                 stăpîn  în  propria-i  ţară.  Unirea  Moldovei
         In  Cuvîntarea  la  marea   tăm   activitatea   politico-   plan  anuale.  Pe  lingă  re­  vieţii  materiale  şi  spirituale  pe  teritoriile   şi  Munteniei,  cucerirea,  independenţe^  de
        adunare  populară  din  mu­  educativă,  munca  cultura­  paraţiile  curente  pe  care   locuite  de'  geto-daoi,  care  .  făceau  parte   stat  a  României  şi  făurirea  în  1918  a  sta­
       nicipiul   Petroşani,   secre­  lă  de   masă.  Sidemrgiştii   le  efectuează  la  agrega­  din  riumeroasa  populaţie  a  tracilor,  cu   tului  naţional  unitar  român  au  exercitat
        tarul   general   al   parti­  trebuie  să  participe  activ   tele  şi  instalaţiile  miniere,   adînci  rădăcini  în  întreg  spaţiul  carpato-   o  profundă  înrâurire  asupra  evoluţiei  ţării
       dului,  tovarăşul  NICOLAE   la   festivalul   „Cîntarea   personalul  muncitor  al  a-   danubian-pontic.  Statul  dac  a  cunoscut  o   pe  drumul  progresului  social,  au  permis
        CEAUŞESCU,    relerindu-se   României",  să  dezvolte   o   telierului   efectuează   o   puternică   înflorire   economico-socială   în   afirmarea  tot  mai  viguroasă  a  poporului
        la   organizarea   vieţii   oa­  largă   activitate   cullural-   serie  de  alte  lucrări.  în­  secolul  I  e.n.,  sub  conducerea  lui  Decebal   nostru ca naţiune de-sine-stătătoare.
       menilor   muncii   spunea:   artistică,   strădiimdu-se   ca   tre  cele  mai  imiportarote,   (84—106 e.n.).
        „In  cadrul  acestor  preocu­  şi  în  acest  domeniu  să  o-   realizate  în  acest  an,  se   Ca  urmare  a  politicii  de  expansiune   Idealurile  de  unitate  naţională  şi  drep­
        pări  trebuie  să  se  aibă  în   cupe   un   loc   fruntaş   în   numără  cele  2  instalaţii   duse  de  împăraţii  de  la  Borna,  între  sta­  tate  socială  ale  înaintaşilor  au  găsit  în   \ \
                                   marea  întrecere  ce  se  des­  de  monorai  montate  în                                      clasa  noastră  .muncitoare,  în  partidul  ei
        vedere  şi  asigurarea  con­                          abatajele   minei,   unele   tul  dac  şi  imperiul  roman  au  apărut  con­  politic,  creat  în  urmă  cu  peste  opt  de­  VJ
        diţiilor  pentru  o  mai  bu­  făşoară în întreaga ţară".  confecţii  pentru  puţul  de   flicte,  au  izbucnit  războaie.  După  cuce­  cenii,  cel  mai  demn,  consecvent  şi  lucid
        nă   activitate   culturală   Din  indicaţiile  tovarăşu­  extracţie   şi   instalaţia   rirea  Daciei  de  către  romani  —  care,  oa   apărător  şi  promotor  al  progresului.  Pre­
        proprie,   pentru   participa­  lui  Nicolae  Ceauşescu  se   pentru   alegerea   şistului   orice  cucerire  a  avut  şi  urmări  tragice   ţuind  şi  diucînd  mai  departe  cele  mai
        rea  mai  activă  a  tineretu­  desprinde  cu  claritate  ide-   vizibil  —  montată  la  I.M.   pentru  poporul  dac  —  pe  baza  împletirii   bune  tradiţii  ale  poporului  român,  Parti­
        lui,   a oamenilor   muncii  ea   dominantă   după   care   Lupeni.  în  rîndul  celor   strînse  a  celor  două  civilizaţii  ce  au  con­
        din  Valea  Jiului  la  festi­  activitatea   de   producţie   mai   destoinici   lucrători   vieţuit  vreme  îndelungată,  viaţa  econo­  dul  Comunist  Român  a  organizat  şi  con­
                                                                                                                                 dus  lupta  maselor  largi  populare  pentru
        valul   „Cîntarea   Români­  pentru   producerea   bunu­  ai  atelierului  se  numără   mică,  socială  şi  culturală  din  aceste  ţi­  înlăturarea  exploatării  şi  asupririi  sociale,
        ei",   la organizarea   unei  rilor  materiale  trebuie  îm­  maistrul  Traian  Nan,  lă­  nuturi  a  cunoscut  un  nou  şi  puternic   împotriva  fascismului  şi  războiului.  Insu­
        vieţi   cultural-poiilice   tot   binată  cu'cea  de  educare   cătuşul  Gheorghe  Balea,   progres.  Moştenitor  al  fnarilor  virtuţi  şi
        mai   intense".   Dezvoltlnd   multilaterală   a   minerilor,   forjorul  Ion  Iacob,  sudo­  tradiţii  ale  glorioşilor  săi  înaintaşi,  .po­  recţia   naţională   armată   antifascistă   şi
        ■pe  nn plan mai   amplu,  siderurgiştiior,  a  construc­  rul  Ion  Popescu,  strun­  porul  român  avea  să  împlinească,  într-o   antiimperialistă  din  august  *1944,  act  ener­
        mai  bogat  problematica  e-   torilor,  a  tuturor  oameni­  garul   Aurel   Cristea   şi   existenţă  de  aproape  două  milenii,  un   gic  de  voinţă  al  întregii  naţiuni  române,
        ducativă,   secretarul   gene­  lor  muncii.  In  perspectiva   alţii.  (ILSE  COANBBĂŞ,   eroic,  zbuciumat  şi  măreţ  destin  istoric,   realizat  sub  conducerea  partidului  comu­
        ral   al partidului sublinia,  introducerii  pe  scară  lar­  corespondent).     dezvoltîndu-se   continuu   şi   afirmîndu-se   nist,  a  deschis  calea  unei  dezvoltări  noi,
        la  Hunedoara  :  „Intr-ade­  gă  a  progresului  telinic  în                    cu  putere  în  rîndul  popoarelor  şi  naţiu­  democratice  şi  progresiste  a  societăţii  ro­
        văr,  să  ne  ocupăm  nu  nu­  minerit,  a  unor  agregate   Creşte, lună de kmă,   nilor lumii.-                        mâneşti,  precum  şi  a  lichidării  definiti­
        mai  de  calitatea  oţelului   complexe,  de  înaltă  pro­                                                               ve  a  oricărei  dependenţe  a  poporului  nos­
        şi  a  laminatelor  —  deşi   ductivitate,   minerul   tre­  productivitatea      Timp  de  secole,  poporul  român  a  tre­  tru  faţă  de  monopolurile  străine,  de  cer­
        aceasta  e  una  din  sarcini­  buie  să  deţină  o  calificare   muncii         buit  să  ducă  o  luptă  îndîrjită'  şi  necurma­  curile imperialiste internaţionale.
                                                                                         tă  pentru  a-şi  păstra  fiinţa,  graiul  şi  glia
        le  noastre  principale  —  ci   complexă,  să  fie  un  bun                     strămoşească.  Muncind  şi  creînd,  păşind   în  cele  peste  trei  decenii  care  au  trecut
        şi  de  calitatea  vieţii,  de   tehnician,  lăcătuş,  electri­  în   perioada   care   a   mereu  înainte  pe  calea  progresului  şi  ci­  de  la  eliberarea  ţării,  poporul  nostru  a
        calitatea  omului,  de  ridi­  cian,  capabil  să  stăpîneas-   trecut  de   la  majorarea   vilizaţiei,  poporul  român  .  a  rezistat  valu­  parcurs  mai  multe  etape  ale  dezvoltării
        carea  continuă  a  califică­  că   maşinile,   utilajele   şi   retribuţiei  minerilor,  pro­  lui  popoarelor  migratoare,  iar  mai  tîrziu   sale  istorice.  A  fost  instaurată  puterea
        rii  sale  profesionale,  pre­  instalaţiile.  Aceasta  va  ri­  ductivitatea  fizică  în  a-   cotropitorilor  şi  agresorilor  de  tot  felul,   revoluţionar-democratică   a   muncitorimii
        cum  şi  a  pregătirii  politi­  dica mult nivelul mineri-  batajele  minei  Deva  a  cu­  dominaţiei  străine.  Lupta  necurmată  pen­  şi  ţărănimii  şi  înlăturate  clasele  exploa­
        ce,  a  dezvoltării  conştiin­                         noscut  lună  de  lună  o   tru   dezvoltare   de-sine-stătătoare,   pentru   tatoare  ;  a  triumfat  revoluţia  socialistă,
        ţei socialiste... să dezvol­  (Continuare în pag. a 2-a)  creştere   continuă,   fiind                                   s-a  trecut  la  construirea  cu  succes  a  orân­
                                                               în  prezent  cu  0,5  tone   afirmarea  fiinţei  sale  naţionale  constituie
                                                               minereu  pe  post  mai  ma­  o  trăsătură  caracteristică  'a  întregii  istorii   duirii  socialiste  ;  în  prezent  ne  aflăm  în­
                                                               re  decît  în  luna  august   a poporului român.                  tr-o  etapă  istorică  nouă  —  etapa  făuririi
                                                               şi  cu  1,5  tone  peste  sar­  Această  luptă  s-a  îmbinat  strîns  cu  bă­  societăţii  socialiste  multilateral  dezvolta­
                                                               cina  de  plan.  Pe  această   tăliile  de  clasă  purtate  de  masele  popu­  te.  Politica  partidului  de  dezvoltare  a
                                                               bază,   în   întâmpinarea   lare  pentru  dreptate  socială  şi  naţională,   forţelor  de  producţie  a  dus  la  sporirea
                                                               Conferinţei   Naţionale   a   împotriva  exploatării  şi  asupririi  feudale   potenţialului  economic  al  ţării,  a  asigu­
                                                              .partidului  şi  a  alegerilor   şi  capitaliste.  Marile  mişcări  sociale  ce   rat  consolidarea  tot  mai  puternică  a  in­
                                                               de  'la  20  noiembrie  co­  jalonează  ca  un  fir  roşu  întreaga  istorie   dependenţei  şi  suveranităţii  României.  O
                                                               lectivul  minei  Deva  a  de­  a  patriei  au  constituit  o  expresie  a  ce­  puternică  înflorire  au  cunoscut  învăţă­
                                                               păşit,  în  primele  13  zile   rinţelor  obiective  ale  evoluţiei  societăţii   mântul,  ştiinţa#  cultura,  s^au  obţinut  pro­
                                                               din   noiembrie,   prevede­  româneşti,   a   necesităţii   realizării   unor   grese  de  seamă  în  ridicarea  nivelului  de
                                                               rile-  la  extracţia  de  mine­  schimbări  care  să  deschidă  drum  liber   trai  material  şl  spiritual  al  întregului
                                                               reu  cu  770  tone.  iar  la   dezvoltării  forţelor  de  producţie,  progre­  nostru popor.
                                                               cupru  în  'concentrate  cil   sului   general   eeonormeo-social   al  ţării,   Au   avut   loc   profunde   schimbări   în
                                                               10   tone.   Introducerea   să  asigure  condiţii  de  viaţă  mai  bune   structura  socială  a  ţării.  Societatea  noas­
                                                               personalului   electromeca­  pentru masele largi populare.        tră  este  astăzi  alcătuită  din  clase  şi  ca­
                                                               nic  în  brigăzile  de  mineri   î-i  .aceste  bătălii,  alături  de  români  s-au   tegorii  sociale  prietene,  stă.pîne  ,pe  mij­
                                                               are  ca  rezultat  o  mai  bu­  aflat  maghiari,  secui,  germani,  sîrbi  şi   loacele  de  producţie  şi  pe  munca  lor,  ca­
                                                               nă  .  întreţinere  a  utilaje­  alte  -  populaţii  aşezate  în  decursul  ultimu­  re  .produc  valorile  materiale  şi  spirituale
                                                               lor  şi  prelungirea  dura­  lui  mileniu  pe  teritoriul  ţării  noastre.  în   şi care asigură înaintarea accelerată a
                                                               tei funcţionării lor.    munca  şi  lupta  comună  s-au  făurit  le­
                                                                                        găturile de frăţie şi solidaritate dintre      (Continuare in pag. a 4-a)
           In  atelierul  tle  lăcătuse-
          rie  al  Grupului  şcolar  mi­
          nier  Deva,  elevii  clasei  a
          IX-a   mecanică   deprind,                                                                        L>a 20 noiem brie —
          practic, tainele muncii.
                                          Tovarăşi  si tovarăşe
                Foto: VIRGIL ONOIU
                                                           -> _>                                 ALEGEBDLS DE D13FUTATI

                                                                                                                                               Ing.  V.  Malincenco  este
            ÎN INTERIORUL                 Eetă ten i şicetăţene !                             Oameni pe eara-i recomandă                     de  aproape  un  an  de  zile
               ZIARULUI :                                                                   faptele, profilul tor moral superior             şeful  Şantierului  nr.  4,
                                                                                                                                             şantier  care,  de  la  înce­
                                            Votînd  candidaţii  Frontului  Unităţii                                                          putul  anului,  a  construit
                                                                                           Se  lăsase  întunericul.  In   crobaze  sportive,  a  unui
            ®   Pregătirea   te­      Socialiste,  votaţi  pentru  adîncirea  continuă   microraionul   nr.   5   din   club  şi  a  unor  spaţii  co­  aproape  45G  ele  aparta­
                                                                                                                                             mente,  depăşind  cu  mult
          meinică.   din   timp,                                                         Hunedoara  era  linişte.  în   merciale.   Discuţiile   au   sarcinile de plan.
          a  lucrărilor  asigură      a  democraţiei  noastre  socialiste,  pentru  par­  una  din  sălile  şcolii  ge­  prilejuit  un  dialog  viu,   L-am  găsit  pe  platfor­
                                                                                         nerale  nr.  11  însă  nume­  fertil.  Aici  s-a  dezbătut
          scurtarea  timpului  de                                                        roşi  alegători,  în  cadrul   şl  îmbogăţit  planul  con­  ma  de  construcţii  a  blo­
          execuţie  a  reparaţii­     ticiparea  efectivă  a  fiecărui  cetăţean,  fără   întîlnirii  cu  candidaţii  de   cret pentru viitor.  cului  22  A.  Stătea  de  vor­
          lor siderurgice             deosebire  de  naţionalitate,  la  conducerea      deputaţi  ai  F.U.S.  —  ing.   în  ziua  următoare,  am   bă   cu   constructorii   de
                                                                                         Vas-ile  P.  Malincenco  şi   căutat  pe  cei  doi  candi­  aici   privind   devansarea
            ®  Cum  aplicăm  în       societăţii,  pentru  exercitarea  deplină,  neîn­  subinginerul   Constantin   daţi  de  'deputaţi  la  locu­  termenului  de  predare  a
          relaţiile   dintre   noi                                                       Şt.  Giuroiu  —  discutau   rile  lor  de  muncă  cu  gîn-   blocului.
                                                                                                                                               Intrăm în vorbă.
          normele  legale  de  a-     grădită,  de  către  fiecare  om  al  muncii  a    aprins   despre   obiective   dul  de  a  evidenţia  câteva   —   Uitaţi,   la   toate
          dresare                                                                        concrete,  mobilizatoare  şi   aspecte  din  biografia  lor.   punctele  de  lucru  există
                                      drepturilor  sale  cetăţeneşti,  pentru  afirmarea   care  vizau  dezvoltarea  e-   biografie  care  se  confun­  •o  amplă  concentrare  de
            ® „Cîntarea Roma- j                                                          conomieo-socială   a   cir­  dă  pe  alocuri  cu  cea  a   forţe  :•  ştiu  să  se  mobili­
          niei"                       plenară a personalităţii umane !                   cumscripţiei  nr.  34.  S-au   colectivului  de  muncă  al   zeze constructorii noştri.
                                                                                         propus  printre  altele  a-   Şantierului  nr.  4  .construc­
               Sport                                                                     menajarea  de  spaţii  pen­  ţii  al  I.C.S.H.,  din  care
                                                                                         tru joaca copiilor, de mi-  fac parte.             (Continuare In pag. a 2-sr)
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62