Page 57 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 57
Proletari din toafe |ările, unifi-vă !
ANUL XXIX
IN LUMINA SARCINILOR ŞI INDICAŢIILOR
ÎN ÎNTÎMP5NAREA H O T Â R I R E A
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
CONFERINŢEI
CU PRILEJUL VIZITEI DE LUCRU
NAŢIONALE Plenarei Comitetului Centrai al Partidului Comunist
ÎN JUDEŢUL NOSTRU A PARTIDULUI
Şl A ALEGERILOR Român cu privire la aniversarea a 2050 de ani de la
Participare activă a DE LA
20 NOIEMBRIE crearea primului stat dac centralizat şi independent
minerilor şi siderurgiştiior în anul 1980 se împlinesc 2050. de ani poporul român şi naţionalităţile conlocui
Cu planul anual de la crearea primului stat dac centra toare.
la activitatea educativă îndeplinit — moment de cea mai mare însemnătate Animat de conştiinţa originii comune
lizat şi independent, condus de Burebista
şi a unităţii de neam, poporul român a
Colectivul de muncă al în istoria poporului român. purtat de-a lungul veacurilor lupte grele,
si culfaral-artistieă atelierului mecanic de la Constituirea statului centralizat de sub pline de sacrificii, pentru unitate naţio
I.M. Uricani a raportat
îndeplinirea sarcinilor de conducerea lui Burebista, în jurul anu nală şi neatîmare, pentru a fi liber şi
lui 70 î.e.n., a fost rezultatul dezvoltării
stăpîn în propria-i ţară. Unirea Moldovei
In Cuvîntarea la marea tăm activitatea politico- plan anuale. Pe lingă re vieţii materiale şi spirituale pe teritoriile şi Munteniei, cucerirea, independenţe^ de
adunare populară din mu educativă, munca cultura paraţiile curente pe care locuite de' geto-daoi, care . făceau parte stat a României şi făurirea în 1918 a sta
nicipiul Petroşani, secre lă de masă. Sidemrgiştii le efectuează la agrega din riumeroasa populaţie a tracilor, cu tului naţional unitar român au exercitat
tarul general al parti trebuie să participe activ tele şi instalaţiile miniere, adînci rădăcini în întreg spaţiul carpato- o profundă înrâurire asupra evoluţiei ţării
dului, tovarăşul NICOLAE la festivalul „Cîntarea personalul muncitor al a- danubian-pontic. Statul dac a cunoscut o pe drumul progresului social, au permis
CEAUŞESCU, relerindu-se României", să dezvolte o telierului efectuează o puternică înflorire economico-socială în afirmarea tot mai viguroasă a poporului
la organizarea vieţii oa largă activitate cullural- serie de alte lucrări. în secolul I e.n., sub conducerea lui Decebal nostru ca naţiune de-sine-stătătoare.
menilor muncii spunea: artistică, strădiimdu-se ca tre cele mai imiportarote, (84—106 e.n.).
„In cadrul acestor preocu şi în acest domeniu să o- realizate în acest an, se Ca urmare a politicii de expansiune Idealurile de unitate naţională şi drep
pări trebuie să se aibă în cupe un loc fruntaş în numără cele 2 instalaţii duse de împăraţii de la Borna, între sta tate socială ale înaintaşilor au găsit în \ \
marea întrecere ce se des de monorai montate în clasa noastră .muncitoare, în partidul ei
vedere şi asigurarea con abatajele minei, unele tul dac şi imperiul roman au apărut con politic, creat în urmă cu peste opt de VJ
diţiilor pentru o mai bu făşoară în întreaga ţară". confecţii pentru puţul de flicte, au izbucnit războaie. După cuce cenii, cel mai demn, consecvent şi lucid
nă activitate culturală Din indicaţiile tovarăşu extracţie şi instalaţia rirea Daciei de către romani — care, oa apărător şi promotor al progresului. Pre
proprie, pentru participa lui Nicolae Ceauşescu se pentru alegerea şistului orice cucerire a avut şi urmări tragice ţuind şi diucînd mai departe cele mai
rea mai activă a tineretu desprinde cu claritate ide- vizibil — montată la I.M. pentru poporul dac — pe baza împletirii bune tradiţii ale poporului român, Parti
lui, a oamenilor muncii ea dominantă după care Lupeni. în rîndul celor strînse a celor două civilizaţii ce au con
din Valea Jiului la festi activitatea de producţie mai destoinici lucrători vieţuit vreme îndelungată, viaţa econo dul Comunist Român a organizat şi con
dus lupta maselor largi populare pentru
valul „Cîntarea Români pentru producerea bunu ai atelierului se numără mică, socială şi culturală din aceste ţi înlăturarea exploatării şi asupririi sociale,
ei", la organizarea unei rilor materiale trebuie îm maistrul Traian Nan, lă nuturi a cunoscut un nou şi puternic împotriva fascismului şi războiului. Insu
vieţi cultural-poiilice tot binată cu'cea de educare cătuşul Gheorghe Balea, progres. Moştenitor al fnarilor virtuţi şi
mai intense". Dezvoltlnd multilaterală a minerilor, forjorul Ion Iacob, sudo tradiţii ale glorioşilor săi înaintaşi, .po recţia naţională armată antifascistă şi
■pe nn plan mai amplu, siderurgiştiior, a construc rul Ion Popescu, strun porul român avea să împlinească, într-o antiimperialistă din august *1944, act ener
mai bogat problematica e- torilor, a tuturor oameni garul Aurel Cristea şi existenţă de aproape două milenii, un gic de voinţă al întregii naţiuni române,
ducativă, secretarul gene lor muncii. In perspectiva alţii. (ILSE COANBBĂŞ, eroic, zbuciumat şi măreţ destin istoric, realizat sub conducerea partidului comu
ral al partidului sublinia, introducerii pe scară lar corespondent). dezvoltîndu-se continuu şi afirmîndu-se nist, a deschis calea unei dezvoltări noi,
la Hunedoara : „Intr-ade gă a progresului telinic în cu putere în rîndul popoarelor şi naţiu democratice şi progresiste a societăţii ro
văr, să ne ocupăm nu nu minerit, a unor agregate Creşte, lună de kmă, nilor lumii.- mâneşti, precum şi a lichidării definiti
mai de calitatea oţelului complexe, de înaltă pro ve a oricărei dependenţe a poporului nos
şi a laminatelor — deşi ductivitate, minerul tre productivitatea Timp de secole, poporul român a tre tru faţă de monopolurile străine, de cer
aceasta e una din sarcini buie să deţină o calificare muncii buit să ducă o luptă îndîrjită' şi necurma curile imperialiste internaţionale.
tă pentru a-şi păstra fiinţa, graiul şi glia
le noastre principale — ci complexă, să fie un bun strămoşească. Muncind şi creînd, păşind în cele peste trei decenii care au trecut
şi de calitatea vieţii, de tehnician, lăcătuş, electri în perioada care a mereu înainte pe calea progresului şi ci de la eliberarea ţării, poporul nostru a
calitatea omului, de ridi cian, capabil să stăpîneas- trecut de la majorarea vilizaţiei, poporul român . a rezistat valu parcurs mai multe etape ale dezvoltării
carea continuă a califică că maşinile, utilajele şi retribuţiei minerilor, pro lui popoarelor migratoare, iar mai tîrziu sale istorice. A fost instaurată puterea
rii sale profesionale, pre instalaţiile. Aceasta va ri ductivitatea fizică în a- cotropitorilor şi agresorilor de tot felul, revoluţionar-democratică a muncitorimii
cum şi a pregătirii politi dica mult nivelul mineri- batajele minei Deva a cu dominaţiei străine. Lupta necurmată pen şi ţărănimii şi înlăturate clasele exploa
ce, a dezvoltării conştiin noscut lună de lună o tru dezvoltare de-sine-stătătoare, pentru tatoare ; a triumfat revoluţia socialistă,
ţei socialiste... să dezvol (Continuare în pag. a 2-a) creştere continuă, fiind s-a trecut la construirea cu succes a orân
în prezent cu 0,5 tone afirmarea fiinţei sale naţionale constituie
minereu pe post mai ma o trăsătură caracteristică 'a întregii istorii duirii socialiste ; în prezent ne aflăm în
re decît în luna august a poporului român. tr-o etapă istorică nouă — etapa făuririi
şi cu 1,5 tone peste sar Această luptă s-a îmbinat strîns cu bă societăţii socialiste multilateral dezvolta
cina de plan. Pe această tăliile de clasă purtate de masele popu te. Politica partidului de dezvoltare a
bază, în întâmpinarea lare pentru dreptate socială şi naţională, forţelor de producţie a dus la sporirea
Conferinţei Naţionale a împotriva exploatării şi asupririi feudale potenţialului economic al ţării, a asigu
.partidului şi a alegerilor şi capitaliste. Marile mişcări sociale ce rat consolidarea tot mai puternică a in
de 'la 20 noiembrie co jalonează ca un fir roşu întreaga istorie dependenţei şi suveranităţii României. O
lectivul minei Deva a de a patriei au constituit o expresie a ce puternică înflorire au cunoscut învăţă
păşit, în primele 13 zile rinţelor obiective ale evoluţiei societăţii mântul, ştiinţa# cultura, s^au obţinut pro
din noiembrie, prevede româneşti, a necesităţii realizării unor grese de seamă în ridicarea nivelului de
rile- la extracţia de mine schimbări care să deschidă drum liber trai material şl spiritual al întregului
reu cu 770 tone. iar la dezvoltării forţelor de producţie, progre nostru popor.
cupru în 'concentrate cil sului general eeonormeo-social al ţării, Au avut loc profunde schimbări în
10 tone. Introducerea să asigure condiţii de viaţă mai bune structura socială a ţării. Societatea noas
personalului electromeca pentru masele largi populare. tră este astăzi alcătuită din clase şi ca
nic în brigăzile de mineri î-i .aceste bătălii, alături de români s-au tegorii sociale prietene, stă.pîne ,pe mij
are ca rezultat o mai bu aflat maghiari, secui, germani, sîrbi şi loacele de producţie şi pe munca lor, ca
nă . întreţinere a utilaje alte - populaţii aşezate în decursul ultimu re .produc valorile materiale şi spirituale
lor şi prelungirea dura lui mileniu pe teritoriul ţării noastre. în şi care asigură înaintarea accelerată a
tei funcţionării lor. munca şi lupta comună s-au făurit le
găturile de frăţie şi solidaritate dintre (Continuare in pag. a 4-a)
In atelierul tle lăcătuse-
rie al Grupului şcolar mi
nier Deva, elevii clasei a
IX-a mecanică deprind, L>a 20 noiem brie —
practic, tainele muncii.
Tovarăşi si tovarăşe
Foto: VIRGIL ONOIU
-> _> ALEGEBDLS DE D13FUTATI
Ing. V. Malincenco este
ÎN INTERIORUL Eetă ten i şicetăţene ! Oameni pe eara-i recomandă de aproape un an de zile
ZIARULUI : faptele, profilul tor moral superior şeful Şantierului nr. 4,
şantier care, de la înce
Votînd candidaţii Frontului Unităţii putul anului, a construit
Se lăsase întunericul. In crobaze sportive, a unui
® Pregătirea te Socialiste, votaţi pentru adîncirea continuă microraionul nr. 5 din club şi a unor spaţii co aproape 45G ele aparta
mente, depăşind cu mult
meinică. din timp, Hunedoara era linişte. în merciale. Discuţiile au sarcinile de plan.
a lucrărilor asigură a democraţiei noastre socialiste, pentru par una din sălile şcolii ge prilejuit un dialog viu, L-am găsit pe platfor
nerale nr. 11 însă nume fertil. Aici s-a dezbătut
scurtarea timpului de roşi alegători, în cadrul şl îmbogăţit planul con ma de construcţii a blo
execuţie a reparaţii ticiparea efectivă a fiecărui cetăţean, fără întîlnirii cu candidaţii de cret pentru viitor. cului 22 A. Stătea de vor
lor siderurgice deosebire de naţionalitate, la conducerea deputaţi ai F.U.S. — ing. în ziua următoare, am bă cu constructorii de
Vas-ile P. Malincenco şi căutat pe cei doi candi aici privind devansarea
® Cum aplicăm în societăţii, pentru exercitarea deplină, neîn subinginerul Constantin daţi de 'deputaţi la locu termenului de predare a
relaţiile dintre noi Şt. Giuroiu — discutau rile lor de muncă cu gîn- blocului.
Intrăm în vorbă.
normele legale de a- grădită, de către fiecare om al muncii a aprins despre obiective dul de a evidenţia câteva — Uitaţi, la toate
dresare concrete, mobilizatoare şi aspecte din biografia lor. punctele de lucru există
drepturilor sale cetăţeneşti, pentru afirmarea care vizau dezvoltarea e- biografie care se confun •o amplă concentrare de
® „Cîntarea Roma- j conomieo-socială a cir dă pe alocuri cu cea a forţe :• ştiu să se mobili
niei" plenară a personalităţii umane ! cumscripţiei nr. 34. S-au colectivului de muncă al zeze constructorii noştri.
propus printre altele a- Şantierului nr. 4 .construc
Sport menajarea de spaţii pen ţii al I.C.S.H., din care
tru joaca copiilor, de mi- fac parte. (Continuare In pag. a 2-sr)