Page 58 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nit. 6 232
Participare activă a minerilor i r
\ DE CE ARD
^ NEV
şi siderurgicilor la activitatea Le-am nui
14. Toate ar
educativă si culturai-artistică Pregătirea temeinică, din timp, lucrărilor asipră i de becurile
10.4C
orele
i doara. Oare
(Urmare din pag. 1) cîteva activităţi în care scurtarea timpului ie execuţie a reparaţiilor siderurgice ^ depozite III
figura minerului, a furna- * nu-i nevoie
dor atît din punct de ve listului, a oţelarului şi \ tuaţie pe şan
dere al calificării profesio turnătorului, a cocsarului, In recenta vizită pe care derurgice, colectivul de din dorinţa oamenilor de dc temperatură de 4-5t— l trui civic al
nale cit şi din cel al con laminatorului, constructo a efectuat-o în judeţul muncă de la cuptoare in a reduce eforturile fizice 50°C. I Duminica, la
ştiinţei lor revoluţionare. rului şi strungarului să fie nostru şi în C.S. Hunedoa dustriale şi-a înscris pe şi a spori productivitatea Beneficiind de astfel de 1 re, becurile <
O asemenea problematică nu prezenţă simbolică, ci ra, tovarăşul Nicolae agenda activităţii cotidiene muncii, în secţie s-a con posibilităţi, echipele de ( soarelui. Şi-i
este cu atît mai stringentă in proporţie de masă. Ceauşescu, secretarul ge comandamente majore: ceput şi s-a executat un zidari conduse de tovară risipă..;:•< (V.
la Hunedoara şi Călan, în Măsurile luate în ultima neral al partidului, a dat pregătirea temeinică a lu malaxor de mare randa şii Pop Francisc, Roman respondent).
unităţile prelucrătoare ale vreme pentru îmbunătăţi preţioase indicaţii şi ori crărilor prevăzute în gra ment pentru prepararea Ileş, Gaşipar Topliceanu,
metalurgiei, unde deja rea pe multiple planuri a entări de îmbunătăţire şi fice, executarea lor la mortarelor necesare lucră Gavrilă Cocoş şi altele au \ CU CA
lucrează după tehnologii condiţiilor de muncă şi perfecţionare a activităţii, rilor de reparaţii. Dar reuşit să execute zidării ÎN FAi
şi procedee avansate şi viaţă ale minerilor deter indicaţii oare se constituie înalţi parametri calitativi gîndurile şi preocupările de bună calitate şi în
care cer o bună pregătire mină creşterea numărului în'tr-un program concret şi în timp cît mai scurt. muncitorilor de aici vizea- tim,p cît mai scurt, cu e-^ i Grăbit i
profesională, culturală în celor care vin în Valea şi mobilizator de acţiune fecte pozitive pentru pro > neavînd ră
general. 'Jiului pentru a se califica pentru fiecare siderurgist HflfflHIWTF. SfOBIi a SHV51T«E £WW#M ducţia de oţel. Se urmă \ înscrie corc
In viziunea secretarului mineri. Sînt oameni care şi care se materializează reşte calitatea, dar şi eco t de circulaţie
general al partidului, or- - au trăit în alte medii, exemplar cu fiecare _ zi. «IHSi ■ »va KW SIMT nomicitatea ; într-o peri tobasculantei
ganizarea socialistă a vie mulţi dintre ei neavînd Referindu-se la rezervele im oadă scurtă, colectivul de j a executat e
ţii cuprinde o multitudine formată o disciplină a mari care mai există în la cuptoare industriale a l riginală pe...
de aspecte politice şi so muncii, o ordine a vieţii. combinatul nostru, secre Pe baza graficelor de ză îmbunătăţiri şi mai recuperat din demolări şi / faţa farmacl
ciale. In cuvântarea la Alături de minerii mai tarul general al partidu oprire a cuptoarelor ei ac substanţiale. De cîteva a refolosit la înzidirea l de pe str. L
Consfătuirea de lucru de vechi ei trebuie atraşi la lui a subliniat şi posibili ţionează conjugat pentru luni se află în studiu con cuptoarelor cărămidă mag- va, reuşind s
la C.C. al P.C.R. din 2,1— viaţa colectivului, aceasta tăţile de creştere a pro pregătirea lucrărilor. Cu struirea unei staţii cen nezită, economisind pe a- t nele avarii p
23 septembrie, tovarăşul asigurîndu-le o educaţie ductivităţii — prinlr-o două zile înainte, după o tralizate de preparare a ceastă cale 1,7 milioane lei spargă firr
'Nicolae Ceauşescu a a- de factură muncitorească, mai bună organizare a schemă deja cunoscută, mortarelor şi distribuirea la capitolul „cheltuieli \ O fi vrut,
bordat unul din cele mai solidă. In sprijinul unor muncii, prin mecanizarea transportă materialele re acestora la locurile de materiale". Zidarii şi-au
importante dintre ele, a- asemenea preocupări pot şi automatizarea procese fractare, cărămizile şi muncă iprintr-un sistem propus ea pînă la-sfârşitul
rătîn.d că „este necesar să veni iniţiativele minereşti, lor de producţie, aceasta mortarele ia locurile sta de furtunuri, folosind ca acestui an să recupereze
organizăm în aşa fel acti cum sînt „Dirigenţia mun ducînd fără îndoială şi la bilite şi le depozitează în agent aerul comprimat, cu &—10 la sută mai mul
vitatea incit cadrele noas citorească", „Brigada de îmbunătăţirea condiţiilor ordinea folosirii lor. Prin precum şi de demolare te materiale refractare.
tre de partid să se afle producţie şi educaţie so generale de lucru. In a- măsurile luate, s-a ajuns mecanizată a bolţilor cup \ Sînt fapte prin care co cumpere nişi
tot timpul în mijlocul ma cialistă", „Prietenul noului ceste direcţii se acţionează în ultima vreme ca ope toarelor Siemens Martin. lectivul de la secţia cup pentru... cai
selor de oameni ai mun încadrat" şi altele, care •cu insistenţă în fiecare u- raţiunile de aprovizionare Pentru a asigura operati toare industriale răspun struniţi ai I
cii, să participe la orga au dat 'rezultate bune în zină şi secţie din marele să se efectueze mecanizat vitate, rapiditate şi efici de comandamentelor ma Insă paguba
nizarea timpului liber al unele întreprinderi mini combinat hunedorean. în proporţie de sută la enţă lucrărilor de repara jore jalonate de secretarul teşte ? (N. C
acestora, să trăiască şi să ere.^ Activitatea colectivă în cele ce urmează ne sută. Un colectiv de mun ţii, s-a trecut la organiza general al partidului, to
petreacă împreună cu ele. de educaţie trebuie să re vom referi la activitatea citori, ingineri şi tehnici rea lor pe trei schimburi, varăşul Nicolae Ceauşescu, ORAIi
Să dezvoltăm continuu alizeze în permanenţă o şi la cîteva din realizările eni, în frunte cu Kaţra fiind conduse de maiştri în recenta vizită de lucru \ GESTIOf
spiritul de muncă şi de strânsă legătură între colectivului de muncă de Francisc, Mihai Zink şi cu experienţă îndelungată. • făcută în judeţul Hune \
viaţă colectivă". In aceas munca productivă a oa la cuptoare industriale, Ion Toma, a executat cu doara şi în combinatul si l Orele 8,(X
tă accepţiune a fost dată menilor şi cîştigurile lor, colectiv profilat pe repa forţe proprii platforme Din. iniţiativa muncitorilor derurgic—erou, fapte pe . mixt din
indicaţia de a se organiza să explice şi să convingă rarea agregatelor siderur mobile din metal pentru din schimbul ,,C“, s-a ge care le dedică apropiatei 1 30—40 de
experimental în anumite că unicul izvor al bună gice din sectoarele calde aprovizionarea containeri- neralizat metoda de de Conferinţe Naţionale a ^ teaptă să
colective întreaga viaţă şi stării materiale şi spiritu •ale combinatului. Pentru zată a punctelor de lucru molare a bolţilor de la ca partidului — eveniment i re cele tre
muncă ipe baza principiilor ale este îndeplinirea şi creşterea continuă a pro de ia reparaţiile cuptoa merele de zgură ale cup politic de mare însemnă 1 uşa e fere
şi normelor eticii şi echi depăşirea sarcinilor de ductivităţii muncii şi asi relor O.S.M. I. O singură toarelor cu .pistoale de aer tate pentru progresul con ^ cât. Se fat
tăţii socialiste. Aceasta plan, sporirea continuă a gurarea unor timpi supe platformă ridică odată 12 comprimat, care au scurtat tinuu al patriei noastre 1 Nu se dese
presupune înainte de toa productivităţii muncii, re riori de funcţionare a u- palete, evitînd spargerea cu 4 ore timpul prevăzut sociăliste. I nii îşi pieri
te ca nu numai munca, ci ducerea cheltuielilor 'mate tilajelor şi instalaţiilor şi, cărămizilor, iar timpul de pentru această operaţiune, VASILE DRAGOMIR ţ pleacă. Gest
întreaga viaţă, cu compo riale şi băneşti, efortul deci, obţinerea unor pro aprovjzionare a fost redus comparativ cu alte peri secretar adjunct cu probleme ^ ne. In loc s
nenta sa — timpul liber susţinut pentru înflorirea ducţii suplimentare de cu 30 la sută faţă de ve oade cînd demolarea se de propagandă în comitelui , caţiile oraru
—, să' aibă caracter co patriei. metal, de alte produse si chile metode folosite. Tot făcea manual, în condiţii de partid al C.S. Hunedoara V afiş : „Gest!
lectiv şj> în câre activita I lia Olaru, ca
tea educativă multilatera i blocul C 3,
lă să ocupe locul central. - ^ - ' "* U 1 39 Deva". D
In, Valea Jiului, în cele v Oameni pe eare-i recomandă faptele t se ocupă d«
lalte centre miniere din 1 re ? (I. Jui
judeţ, în Hunedoara, Că dent).
lan etc. există » bogată (Urmare din pag. 1) va încredinţa mandatul.
tradiţie în desfăşurarea Cel de al doilea can CHIAR DA<
activităţii educative. Ceea Prin modul nostru comu didat, Constantin Şt. Giu- MASCAT C
ce se pune acum cu deo nist de a gîndi şi de a roiu, lucrează la ser
sebită acuitate este parti acţiona, urmărim, aici pe viciul tehnic al şantieru i în ioc să se
ciparea efectivă a mineri şantier, creşterea răspun lui şi deţine funcţia de / gospodăreasc
lor, siderurgiştilor, a ce derii fiecărui constructor secretar al comitetului de l pregătească
lorlalte categorii reprezen pentru bunul, mers al partid pe şantier. Are 46 l tru recolta
tative din judeţ la munca activităţii. Avem un co de ani şi lucrează aici 1 C.A.P. Bre
de elevare culturală. lectiv model al cărui cu- din anul- 1958 iar de 2 J brigada Plof
Trebuie să ia amploare vînt se transformă zi de ani a absolvit cursurile ţ o metodă or
mişcarea corală bărbăteas zi în faptă. serale ale institutului de ţ ascunde lipsi
că, stimularea fanfarelor — în acest colectiv — subingineri din localitate. pare existent
şi a echipelor de teatru — m i ' ■ continuă comunistul Teo — Subinginerul Giuroiu ţ privinţă, mc
ca să ne referim doar la ORAŞTIE. Complexul de îngrăşare a taurinelor. dor Mitran, şef de echiţpă — ne spunea comunistul t coceni „obic
fparchetari, prezent la Simion Napău, şeful unei ; în suferinţă.
discuţie — se impune brigăzi de fierari-betonişti 1 să-şi mai a:
Gospodăriile populaţiei să înlăture grabnic prin dăruire tovarăşul in — dovedeşte în fiecare zi, ţ rile după ci
în fiecare acţiune, o a-
giner
i cerea C.A.P.
Malincenco.
Este
un om, un comunist care devărată conştiinţă a i Iau).
restanţele la livrarea produselor agroalsmentare I ştie să transforme propu demnităţii omului. Faptul UNDE SE
că este candidat de de
nerile noastre, ale con
structorilor, în fapte con putat pentru alegerile din DULII PENTF
în cuvîntarea ou privire la ganizaţiile de partid comuna Baia de Criş, unde sînt nu potenţiale de care dispun crete de munca, îl preo 20 noiembrie este îmbu
realizarea unei agriculturi le, de consiliile populare. Ast meroşi contractanţi care nu gospodăriile ţăranilor coope cupă mereu bunul mers curător, căci este omul ţ Adresez a
intensive, moderne, de ma fel, datorită preocupării pen au predat nici un litru de ratori şi ale ţăranilor ou al activităţii noastre, bi care ştie să fie apropiat ba re tova r
re randament şi înaltă pro tru livrarea produselor con lapte la fondul de stat. gospodărie individuală în roul lui de lucru fiind de oameni, dar şi exigent. J răspund şi s
ductivitate, la creşterea bu tractate, gospodăriile popu Există realmente con privinţa livrării unor canti El nu permite „derogări"
năstării întregii tărăndmi, laţiei din comunele -Balşa. diţii pentru ca_ restan tăţi tot mai mari de lapte şi întregul şantier. ţ comerţul hui
rostită la prinţul Congres al Ilia, Lunca Cernii, Lăpugiu ţele să fie grabnic re carne pentru îmbunătăţirea — Tovarăşe inginer, în de la ordine şi disciplină. t pun pentru
consiliilor de conducere ale de Jos, Dobra, din oraşele cuperate, fiind asigurată o continuă a aprovizionării calitate de candidat de Sînt oameni pe care-i ; multe săptăn
unităţilor agricole socialiste, Hunedoara, Călan, Si-meria bună bază materială în ca- populaţiei cu aceste produse. deputat, ce părere aveţi recomandă faptele, profi ) nu găsesc
al întregii ţărănami, secreta într-o serie de comune cum despre propunerile, făcute lul lor moral integru. ^ becuri. Daci
rul general al ^partidului, to sînt Beriu, 'Balşa, Vorţa şi de alegători, la întîlnirea Dintre ei, la 20 noiem că la noi Ic
varăşul Nicolae Ceauşescu, a altele, unde s-a acţionat cu avută cu ei ? brie, cetăţenii din circum
evidenţiat, între ailteile, nece ln spiritul Hotărîrii şi ai Chemării mai multă răspundere, re- — Au fost propuneri ce scripţia electorală muni ) mai vin, m-a
sitatea valorificării mai de partizînd sarcinile economi l răşt-ie şi apo
pline a potenţialului produc Congresului ţărănimii ce . pe deputaţi şi circum cer responsabilitate şi en cipală nr. 34 îşi vor ale / la Deva.
tiv de care dispun gospodă scripţii eleotorale, acţiunea tuziasm. Realizarea lor ge deputatul. Şi oricare i ceea : ia dc
riile populaţiei, a creşterii dc contractare a animalelor va schimba aspectul car dintre ei va fi ales, se va ^ nu-i. Şi fără
•contribuţiei lor ia constitui şi produselor animaliere tierului, dar această rea bucura de încrederea şi ' lie, care co:
rea fondului centralizat de şi altele, au onorat ia lapte drul gospodăriilor populaţiei pentru anul 1978 a demarat lizare cere ca cetăţenii sprijinul deplin ale ale J
produse agroalimentare al ' intre 80—90 la suită diin pre din comunele unde s-au a- şi se desfăşoară ou intensi să ajute pe viitorul de gătorilor. va lei, nu
statului şi a sporirii conti vederile ' contractelor pe a- cumulat minusuri la onora tate. în realizarea acestei ţ becul acolo
nue a producţiei agricole din ccst an, sau au predat mai rea contractelor. Livrarea acţiuni este necesar ca o putat în îndeplinirea I. PĂDUREANU voie. E necc
zonele neeooperativizate de mult de 75 la sută din can produselor contractate este contribuţie mai însemnată să sarcinilor pe care i le corespondent . pentru o du
deal şi dc munte. Gospodă titatea de carne. în acelaşi una din Îndatoririle cetăţe şi-o aducă şi comisiile pro 1 tot judeţul ?
riile populaţiei din judeţul timp însă cu mult sub po neşti şi. patriotice de cea mai ducătorilor agricoli din zo ^ nicek).
nostru deţin o pondere în sibilităţi se prezintă comune mare răspundere pentru fie nele neoooperativizate. Este SUSŢINUTĂ ACTIVITATE POLITICĂ
semnată în realizarea fon le Tomeşti, Baru, Hărău, care contractant şi crescător o datorie de onoare ca în
dului de stat la lapte şi car Unirea, Băcia, Riu de Mori, de animale. fiecare comună şi sat ■ din SI EDUCATIVĂ DEDICATĂ \ DAR CU
ne. Deoarece ne apropiem de MărtinCşti, Romos, Gheţar — Cunoscând însemnatele a- judeţul nostru, odată cu în CAMPANIEI ELECTORALE \ CE-AU
termenele scadente pentru de unde nu s-a preluat nici vantaje pe care le acordă deplinirea ireproşabilă a li
onorarea contractelor pe a- 50 la sută din cantitatea de statul pentru contractarea şi vrărilor la fondul de stat, \ Cetăţeanul
,
cest an se pune fireşte În carne de bovine sau ovine livrarea animalelor şi a pro să fie contractate cantităţi în comuna Crişcior ca şi genericul „Votăm pentru
treba rea : în ce stadiu se prevăzută. De asemenea, ou duselor animaliere la fondul cât mai mari de lapte şi în alte localităţi ale jude prima dată", în cadrul că 1 fa din satul
găsesc livrările din sectorul . minusuri mari (de cite 60r-85 de stat, precum şi necesita carne pentru anul viitor, ţi ^ zit intr-o bui
respectiv ? de procente) la onorarea tea de a spori aportul gos nând seama de avantajele ţului campania electorală reia tinerilor li s-a vorbit i dul la pămî
Deşi comparativ cu rezul contractelor la lapte se pre podăriilor populaţiei la în multiple ce sînt oferite cres este susţinută şi de o in despre importanţa acestui 1 gime de circ
tatele din aceeaşi perioadă a zintă gospodăriile populaţiei făptuirea programului de cătorilor şi contractanţilor de tensă activitate politico- act civic. La căminul cul ^ făcut arătur
anului trecut s-au livrat can din comunele Crişcior, O- creştere mai accentuată a animale. Fireşte, organele educativă şi artistică. Ast tural din Crişcior s-a pur meca nizato rii
tităţi de lapte şi carne cu răştioara de Sus, Răchiitova, nivelului de trai al întregu oontraotanite au' datoria de fel, întîlnirea candidaţilor tat un dialog, tot cu ti
mult mai mari, există unele Sălaşu de Sus, Veţe.l. Cîrjiţi, lui popor, este necesar ca or căpetenie să asigure prelua de deputaţi de la Zdrapţi nerii, pe tema „Omenia, > greşit „lăţirr
rămîneri în urmă care tre Bulzeşti . şi. altele. Nu poate ganizaţiile de partid de la rea în cele mai bune condi cu alegătorii a prilejuit şi dreptatea, cinstea, corecti } Organele Io
buie grabnic înlăturate. Evi fi trecut cu vederea faptul sate, consiliile populare şi ţii a surplusului de produse tudinea şi adevărul — con 1 cercat să a
dent, înfăptuirea sarcinilor că din peste 17 000 1 lapte deputaţii să desfăşoare o oferite spre' valorificare, să-şi desfăşurarea unui prografn ? flictul, cei v
economice în agricultură, in contractat de 113 gospodării susţinută muncă politică şi aducă din plin contribuţia la artistic cu tematică adec cepte noi de viaţă şi de 1 jîndu-se să
special realizarea exemplară ale populaţiei din Baru nu organizatorică pentru a fruc înfăptuirea exemplară a vată alegerilor. La punc muncă". Tot aici, prima ^ ciunea. Atur
a fondului de stat. trebuie s-a livrat nici un litru (!). tifica mai deplin — în spi prevederilor programului ju tul de documentare de la rul comunei, Ioan Başa, şi-a se ţin de
să fie uin rezultat al activi Asemenea cazuri se mai în ritul Hotărârii adoptate de deţean de dezvoltare a zoo centrul de comună a fost desfăşurat întîlnirea cu ti
tăţii^ polifioo-organiza.torice tâlnesc şi în comunale Sîntă- Conferinţa organizaţiei jude tehniei. organizată o întîlnire a ti nerii sub genericul „Votăm (N. Pîrcâlab
desfăşurate de organele şi or-. măria-OHea, Bucure,şei şi ţene de partid- — rezervele N. TÎRC03 nerilor din comună, sub pentru prosperitatea ţării".