Page 59 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 59
RCURI, 16 NOIEMBRIE 1977 Pag. 3
învăţul are şi dezvăţ; el se D£ la comitelui de
J-M partid» consiliul oameni
lor muncii, comitetul sin
\ dicalului şi al U.T.C. de
au \ numeşte muncă educativă intensă I la I.M. Dilja pleacă zil M A R G I N A L I I
ia 1 nic scrisori spre familiile
ba / Primul lucru 'care atrage educaţie. In timp ce noi e cunoscut în denumirea a- celor mai destoinici mi @ Dincolo de insuccesul reprezentativei — racile vechi în
rul atenţia la gazeta de perete disoulăim despre acţiuni pri breviată — dialogul între neri. In aceste scrisori fotbalul nostru. © Mureşul — pentru a 6^a oară neînvinsă.
se spune : „Stimată fa-
te- a Uniunii judeţene a coope vind educaţia juridică a a- persoane’ de-ale casei mai
câ rativelor meşteşugăreşti este cestor cadre, cineva vorbeş lasă lo.c şi termenilor peri O Uimirea şi incapacita cilele vechi ale fotbalului
11
si- .. I Legea privind normele de te (La telefon cu o „doamnă , maţi. Discutăm cu secreta tea de a crede ceea ce am nostru, care, acum, eu accşt
adresare între cetăţenii din care devine apoi subit „to- rul de partid pe instituţie văzut cu toţii — înfringerea nefericit prilej, doar şi-au
în - \ Republica Socialistă Româ varăkşă". Să începem deci e- despre măsuri şi acţiuni e- „Stimată echipei noastre reprezenta manifestat efectele. Este re
ei. nia. Coleotivuil de redacţie ducaţia privind modul socia diucative, care , ar duce la tive pe teren propriu, cele gretabil că sportul românesc
,C " a decupat-o frumos din ziar list de a ne adresa unii al pătrunderea în conştiinţa oa 6 goluri primite acolo, pe n.u va fi reprezentat şi de
Jia j şi a aşezat-o intr-un loc tora, chiar de acolo de unde menilor a profundelor sem familie 6( stadionul „Steaua" — depă fotbal, că prestigiul mişcării
de ^ foarte căutat : gazeta de ne desfăşurăm fiecare acti nificaţii ale termenului do şesc cu muilt proporţiile u- noastre sportive câştigat prin
perete, cu adevărat activă vitatea. tovarăş, cu care trebuie să nei... surprize, termen mai performanţele şi 'rezultatele
şi căutată în această insti no adresăm unii altora. A- acceptat în calificarea unor altor disci,pline este ştirbit
tuţie. Aşteptăm cu treburi filăm că „şefii de colective milie. Cu deosebită plă rezultate fotbalistice nescon- de insuccesele repetate ale
câteva minute ân anticamera a,u primit sarcină să prelu cere şi satisfacţie vă în tatc. Pentru că, absolut fi fotbalului, atît de popular şi
tovarăşului preşedinte. Prim creze legea şi să impună ştiinţăm că soţul (fiul, resc, prin tot ce reprezenta iubit, dar poate că de-,acum
secretariat, cu treburi de Cum aplicăm în noii termeni". Cam puţin. tatăl) dumneavoastră se acest meci cu echipa Iugo se va reclădi, din temelii,
\ serviciu, se perindă personal Munca de educaţie nu se numără printre cei mai slaviei, era scontată doar dc ia bază şi fotbalul. O Si-
re, ţ de toate gradele — şi cu relafiile dinfre noi poate realiza doar pri.n dis buni mineri, este fruntaş victoria formaţiei tricolore. . gur, î,n acest context defini
funcţii de răspundere şi poziţie. Ne gindim că aici în. producţie, om cu care Echipa noastră, cu cele mai toriu pentru starea fotbalu-,
da ţ simpli ooopora.tori. Cuvinte normele legale gazeta de perete ar putea colectivul nostru pe bună mari şanse, cucerite in pri lui nostru, este greu să maij
le „tovarăşul cutare, tova fi folosită mai bine spre a dreptate se mindreşle. măvară, a fost stopată din evidenţiem unde rezultate,
iu- [ 11 satiriza obişnuinţe învechite. cursă de echipa c.u cele mai bune ale echipelor noastre!
396 ; răşa cutare simt plasate ou de adresare Parcă pentru a ne da drep Depune eforturi şi dăru reduse şanse, care a cucerit Totuşi, nu putem trece cui
ire pentru ca sarcinile ce
O- J naturaleţe, dezvăluind o mai tate, chiar în biroul unde ne revin, izvorite din astfel serioase opţiuni de a vederea noul succes al Mu-I
veche deprindere a oameni
1
din i lor de aici pentru a folosi purtăm discuţia respectivă, hotăririle de partid şi pleca in Argentina (cu o vic roşului Deva — egal la
3 re i acest termen afit de' pro un cadru al institutului de stat, să fie realizate torie ou 2—0 asupra Spaniei, U.M.T. ! —, ca Singură sa
)e- \ priu noilor raporturi dintre La Uniunea judeţeană a poartă o altă discuţie cu in mod exemplar, pentru lucru cu totul realizabil du tisfacţie pe fondul celorlalte
pă forţa arăitată la Bucu
slabe rezultate ale divizio
persoane din instituit. O par
oameni. cooperativelor de consum, înflorirea patriei noastre reşti, Iugoslavia poate de-i
sa Ne-am deplasat şi ia In de obicei termenul de „to te adresîndu-se' în termeni socialiste. Mulţumim şi veni câştigătoarea grupei !). narelor huinedorene, eg.ail ce
confirmă forma constant bu
care încep deja să intre în
M
iei. spectoratul şcolar judeţean. varăş" era la ei acasă şi rindul arhaismelor. familiei care contribuia Cuim au pierdut reprezen nă pc parcursul ultimelor 6
sa Aici, învechitele şi anacroni înainte de apariţia legii a- învăţul e prea vechi, sus prin starea de spirit să tanţii noştri am văzut, şi etape a echipei antrenate
cele ,.domn“, „doamnă" n-au minitite. Surprinde deci dia ţin unii tovarăşi care au răs nătoasă şi armonia exis faptul înglobează în sine de Teodor Pop, evoluţie ca
ieşit definitiv din vocabular. logul nostru cu ofiţerul de punderi privind înrădăcina tentă la crearea urnii toate „bolile" fotbalului nos re va trebui consolidată du-'
Discutăm cu jurisconsultul serviciu de la poartă, o to rea în conştiinţă a termeni climat bun de muncă la tru, dar cel mai mult ne-a mimică, în dificilul meci ou
inspectoratului despre ac varăşă : „vă rog, tovarăşul lor oficiali de adresare. în mina noastră. Urăm în surprins că echipa n-a ară liderul seriei. C.F.R. Cluj-
ţiuni întreprinse pentru popu- cutare este în sediu ?“. „Nu văţul are şi dezvăţ. El se tregii familii sănătate, tat nimic din ceea ce pro Napoca. © Cu aceleaşi re
birizare.a legii privind nor este". „Dar tovarăşul cuta numeşte : .o susţinută mun multă fericire". Spre cin miteau tehnicienii noştri. zerve ne permitem să rea-ţ
nte male de adresare, avînd in re ?“. „Domnul" cutare este. că educativă, prin toate mij stea lor, minerii care în Antrenorul echipelor repre mimtim că azi se va desfă
ne- vedere că acestei Instituţii De .ce alteraţi un fond bun loacele, m.ai cu seamă prin dreptăţesc trimiterea u- zentative. vicepreşedintele şura o nouă etapă în DlvW
? ! îi sânt subordonate o mulţi tovarăşe ofiţer -de serviciu ? munca politică de ia om la nor asemenea scrisori F.R.F.. Ştefan Covaci, a dat zia A, a 12-a, în care Cor*
iila- me de cadre didactice che Chiar dc la poartă ? om. sint tot mai mulţi. Mi mereu vina pe slaba pregă vinul va întilmi, de ia ord®
mate la rindul lor să facă Pe coridoarele Institutului nunat prilej de bucurie tire fizică a jucătorilor ia 14, pe Steaua, cu internaţio
tinerei generaţii o anume dc proiectări — I.P.H., c.um ION CIOCLEI pentru ei şi familiile lor ! dluburi, dar în „campania nalii săi. care ne-a.u supărat
de toamnă" tricolorii au fost duminică, iar Jiul va juca
pregătiţi în „laboratorul" în la Sportul studenţesc, unde
delungatelor stagii dc pregă anul trecut, cam pe vremea
tire specială .ale lotului. a®ta (în etapa a 10-a). obţi
F.R.F. a trasat ca sarcină nuse un egal, iar în etapa a
tuturor antrenorilor divizio 12-a. corespunzătoare celei
I ; _ « «igg, nari A şi B să pregătească 2 puncte, faţă de posibilul
de azi. cumula un plus de
echipele după o schemă tac
1 8 W tică în 5 puncte, intre caro pe teren propriu, din numai
r aş r Ife şi obligativitatea jocului cu 5 meciuri „acasă", totalizând
■ «i »» ■* „libero", dar echipa naţio 12 nuncte, nu ca acum. oînd
m
** rirft # nală a .jucat duminică fără realizează un minus de 3,
Iîisai ____ aşa ceva o bună parte din din 6 jocuri pc teren pro
priu...
joc. Dincolo, insă. de o se
rie de greşeli tactice şi per
Vedere din oraşul nou Câlan. Foto; VIRGIL ONOIU sonale, transpar lipsurile, ra NICOLAE STANCIU
Din etapa de masă — o artă înnoită, militantă S
Respectul faţă de muncă
Prin bogatul 'fond de ocupare susţinută pentru răspund.ă exigentelor ce totodată, şi un centru me
idei, prin amploarea sa ca etapa de masă a festi rinţe ale educării oameni todic. Din acest punct de
începe în deosebită, prin interferen valului să contribuie, prin lor muncii. A pornit ia vedere, ce v-aţi propus ?
ţa artiştilor amatori cu toate genurile şi formele, drum prin înfiinţarea unor Vă întreb, tovarăşe Gheor-
profesioniştii, prin armonia ei, la ridicarea nivelului noi formaţii — pentru că, ghe Negraru, pentru că, . în
Pentru formarea şi edu Spectacolul „Din inimă, tuturor genurilor de artă, de conştiinţă al oamenilor- din analiza primei ediţii, calitate de director, răspun
carea copiilor in spiritul un cint pentru popor", Festivalul naţional „Cînla- muncii din acest important s-a constatat, ca un aspect deţi de activitatea acesteia.
dragostei de muncă, al prezentat de şoimi în sala rea României" se situează bazin carbonifer. Aceasta — Să ridicăm ştacheta
respectului faţă de oame de festivităţi a secţiei negativ, lipsa unor noi for
nii muncii, Consiliul mu gazdă, a ■ întregit deosebit net deasupra manifestări cu atît mai mult cu cit în maţii. calităţii. Aşa cum am gîn-
sta nicipal Hunedoara al Or de plăcut intilnirea. lor culturale cu care ne-am prima ediţie s-a constatat — Am pus accent, în dit întotdeauna, dar cum
ganizaţiei pionierilor a Lăudabilă a fost şi acţi obişnuit. Etapa de masă a o îndrumare timidă şi o primul rîiid, pe brigăzile n-am reuşit întotdeauna.
sprijinit grădiniţa nr. 3 a unea . detaşamentului de celei de-a Il-a ediţii, care, Nu vrem să raportăm can
C.S.H. (director Livia Bor- pionieri al clasei a lV-a G avînd o durată mai mare titate, ci calitate ! Aceasta
şan) să organizeze o suită de la Şcoala generală nr. de” desfăşurare (octombrie să se releve prin conţinu
de activităţi a căror reu 11 Hunedoara (comandant- 1977 — decembrie 1976), îşi tul politico-educativ şi ni
şită merită evidenţiată. inslructor, învăţător Geor- poate manifesta din plin velul artistic al manifestă
In cadrul acţiunii ..Azi geta Cismaş) denumită : valorile, este chemată să rilor — exigenţe sub sem
şoim, miine constructor“ „In vizită la constructori". facă mult mai mult pen nul cărora vom desfăşura
— copiii au vizitat şantie Pe platforma da lucru a cazională a muncii cultu- artistice, pentru că eficien
rul de construcţii al nou lotului nr. 1 din cadrul tru înnnoirea artei, pentru ral-artistice din partea u- ţa lor e de acum verifica toate întrecerile formaţiilor
II ? lui centru civic din muni şantierului nr. 4 construc a da actului cultural un nor consilii de educaţie po tă. Am reuşit să înfiinţăm casei noastre de cultură. Nu
cipiu, ocazie cu care s-au ţii I.C.S. Hunedoara, acest profund conţinut educativ, litică şi cultură socialistă noi brigăzi artistice 1« în vom admite, sub nici o
inlilnit cu fostul brigadier detaşament a primit în în cuvîntarea rostită la din unităţile economice — treprinderea minieră Live- formă, ca unele formaţii
Cornel Covaliov — azi organizaţia şoimilor elevii marea adunare populară organisme create tocmai zeni, I.U.M. -Petroşani şi la să facă doar act de pre
preşedintele comitetului din clasa I E a aceleiaşi din Petroşani, cu prilejul pentru a întări activitatea E.G.C. Petroşani. Ajutorul zenţă. Prezenţa lor pe sce
sindicatului de la I.C.S.II. şcoli. Cu această ocazie, recentei vizite de lucru în de formare a omului nou. nostru constă în realizarea nă sau în sala de apel a
Intilnirea s-a transformat cei prezenţi s-au inlilnit judeţul nostru, tovarăşul La Casa de cultură a minei, în, atelierul de
intr-un viu dialog pe te cu constructori fruntaşi textelor şi instruirea for producţie, sau pe şantierul
ma muncii de constructor. care le-au vorbit despre Nicolae Ceauşescu a atras sindicatelor din Petroşani, maţiilor. De asemenea, am de construcţii trebuie să
„Flori pentru oţeluri" a „Ce înseamnă cuvîntul atenţia asupra conţinutului etapa a Il-a a debutat cu pus pe picioare un ansam însemne act de cultură.
fost o altă acţiune cu şoi muncă". Dintre constructo politico-educativ pe care succes. Aici — unde briga blu folcloric al Văii Jiu Strădania noastră spre a-
mii de la această grădini rii invitaţi am reţinut pe trebuie să-l aibă manifes da artistică a adus, din fi lui, alcătuit din taraf, for
ţă. Ei au vizitat secţia şeful brigăzii de zidari tările din cadrul noii etape nala primei ediţii a festi maţii de dansuri, solişti ceastă latură a muncii cul
O.S.M. II din C.S. Hune Vasilc Faur, maistrul Ioan a festivalului. Acum, mai valului, marele trofeu, vocali şi instrumentişti, de turale se îndreaptă — pen
doara şi au oferit flori o- Timpurel şi Petru Maxim, mult ca oricînd, se cere premiul 1 şi titlul de lau numit „Mîndra" şi o or tru a înnoi arta, a o lega
ţelarilor dc aici. Pe plat secretarul comitetului consiliilor de educaţie po reat pe ţară — colectivul chestră simfonică. Preco de viaţă, a-i da un mai
forma oţelăriei s-au in- U.T.C. din l.C.S.H. In fi litică şi cultură socialistă şi-a luat în serios sarcini nizăm şi o formaţie bună trainic conţinut militant,
tilnit cu maistrul principal nal, pionierii clasei a IV-a din întreprinderile şi in le ce-i revin pentru ca, de dans tematic. educativ.
Ştefan Tripşa, Erou al G au prezentat spectacolul stituţiile Văii Jiului o pre prin mijloacele artei, să — Casa de cultură este, LUCIA LICIU
Muncii Socialiste şi cu ing. „Ţării — inima şi gindul".
Mihai Cheţan care le-au
vorbit despre frumuseţea Foto-text : !OAN VLAD „EROISMUL
ind muncii da siderurgist. corespondent CONFERINŢELE ASOCIAŢIILOR
COMUNIŞTILOR —
STUDENŢILOR COMUNIST! - PRILEJ
PILDA SI ÎNDEMN
DE ANALIZĂ SI ANGAJARE PENTRU
La Facultatea de mine la Petroşani — activitatea i GENERAŢIA
şi la Facultatea de maşini politico-educalivă şi cultu- „CINSTIRE TÎNĂRĂ”
şi instalaţii miniere dc la ral-artistieă de formare a I
I.M. Petroşani s-au desfă viitoarelor cadre dc spe- i OMULUI” Pe marginea filmelor
şurat lucrările conferinţe cialişti. ,,Ceaţa", „Trei zile şi trei
nopţi", „Oaspeţi de seară",
lor de dare dc seamă şi a- Programele de măsuri a- | Sub genericul „Cinstire cinematograful „Patria"
legeri ale asociaţiilor stu doptate pentru noul man- omului" a avut loc la că din Orăştie a organizat o
denţilor comunişti. dat al asociaţiilor pune ac- ‘ minul cultural din Densuş educativă seară pentru ti
Moment de analiză a cent pe activitatea produc- | o caldă manifestare artis
muncii desfăşurate de aso tivă a studenţilor, în spri tică închinată oamenilor neret. Avînd ca temă „E-
ciaţiile studenţeşti în ulti jinul muncii minerilor, pe I satului, hărniciei lor. Al roismul comuniştilor —
mii doi ani, conferinţele folosirea unor forme vii cătuită din montaj literar pildă şi îndemn în viaţa
au dezbătut, cu maturita în. munca politico-educati- muzical, cîntece corale şi şi ni unea tinerelului ele
azi al patriei", acţiunea de
te politică, modul în care vă, pe conţinutul manifes- | de grup vocal, dansul că-
au acţionat pentru spriji ţărilor din cadrul celei luşerilor şi un recital da la Orăştie s-a transformat
într-un viu dialog între
nirea acţiunii dp integrare de-a doua ediţii a Festiva- I poezie patriotică — mani generaţii, din care au avut
a învăţământului cu cer lului naţional „Cîntarea | festarea de la Densuş s-a ciştig de cauză şi tinerii şi
cetarea şi producţia — României" şi mai ales pe înscris printre acţiunile vîrstnicii, ciştigul repre-
„Flori pentru oţelari". Alături de Ştefan Tripşa, sarcină prioritară a insti elementul actual din viaţa i cultural-educative cu larg zentindu-l valoarea educa
pe platforma oţelăriei. tutului tehnic superior de culturală.
ecou in rindul cetăţenilor. tivă.
