Page 6 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6220
Plenara cu activul a Comitetului
r ŞANTIER
Oamenii muncii hunedoreni au primit cu vibrantă municipal de partid Hunedoara DAR UNI
In gara
put de m
şi deplină aprobare noul Imn de Stat al ţării, in conducerea activităţii cona'ucteloi
lucrări de
1 centrală c
noile norme de adresare Intre cetăţeni \
1 aici. A fo:
economice-perseverenţă ) s-a ' mo
1
l conductele
' acoperirea
In întregul judeţ, oamenii muncii — mineri, siderur imn care a fost dat ţării, oamenilor muncii, prin recen stadiu, de
gici, constructori, membri ai cooperativelor agricole de tul act legislativ al Marii Adunări Naţionale. • şi spirit exigent l peri rea", s
producţie, intelectuali — au primit cu deosebită emoţie Totodată, oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă sa 1 de mult
şi vibraţie patriotică noul Imn de Stat al Republicii So tisfacţia deplină pentru legiferarea normelor de adresare , cuţă ave
cialiste România. Prin declaraţii, telegrame, în adunări, între cetăţenii patriei, norme care reflectă profundele facţie că rezultatele bune ^ dar: „Şan
Plenara Comitetului mu
prin numeroase scrisori adresate redacţiei, ei îşi exprimă schimbări intervenite în societatea noastră socialistă. nicipal de partid Hune dobîndite de colectivele hu- i intr-adevăr
adeziunea totală la Legea privind noul Imn de Stat al doara cu activul său a în nedorene sint puternic in 1 ste de şa:
ţării şi aduc, din -inimă, cele mai fierbinţi mulţumiri con Publicăm în continuare cîteva opinii ale oamenilor treprins o - largă investiga fluenţate de jmăsurile luate \ pietre, nisi
ducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae muncii în legătură cu cele două acte legislative de în ţie in stilul şi metodele de de conducerea partidului cu ^ lucrul?! (G
Ceauşescu, pentru neasemuit de frumosul şi înălţătorul semnătate deosebită. muncă ale organelor şi or privire la creşterea venitu
ganizaţiilor de partid în rilor oamenilor muncii. De i CINE SI
conducerea principalelor do aceste măsuri beneficiază ţ NE>
menii de activitate. întrea peste 29 000 de mineri, si-
UN IMN AL IUBIRII STRĂMOSEST! Şl AL CUVÎNTUL „TOVARĂŞ" NE UNEŞTE Şl ga analiză a fost străbătută derurgişti şi constructori , S-ar păi
DRAGOSTEI FATĂ DE PATRIA SOCIALISTĂ ÎNSUFLEŢEŞTE ÎN MUNCĂ de un înalt spirit de răs din municipiu. problematica \ — două
Abordind
pundere, de maturitate şi
exigenţă, de grijă pentru conducerii economiei de ■ pe 1 arde nopţi
Muzica^ marelui nostru Imnului nostru de Stat es Legea privind modul de Noi,' minerii din Apuseni, modul în care vor acţiona poziţii exigente, de înaltă 1 consumă f
compozitor Ciprian Porum- te chintesenţa realităţilor adresare 4n relaţiile dintre ne exprimăm deplina apro în viilor organele şi orga răspundere, plenara a pus ţ rent elect
bescu, pe care o Îmbracă, de azi şi cele pe care sub cetăţenii ţării noastre, oare bare pentru legiferarea de nizaţiile de partid, comu în evidenţă existenţa unor i falsă. Un
în mod firesc aş zicq, noul conducerea partidului, le consfinţeşte termenul „to către Marea Adunare Na niştii, întregul personal neajunsuri şi lipsuri. Mai 1 sumă, înt
Imn de Stat al ţării noas vom înfăptui. Dăm cea mai varăş", exprimă, în esenţă, ţională, din iniţiativa mult muncitor. Raportul, ca şi mulţi vorbitori, printre care
tre, are o mare încărcătură înaltă preţuire iniţiativei relaţiile noi, socialiste, sta stimatului nostru secretar dezbaterile au examinat ac Ionel Cindea, Ionel Dobrin, ^ Dar un tu
de fior patriotic. Nn pu secretarului general al tornicite în patria noastră, general, tovarăşul Nicolae tivitatea depusă şi cea vii Vasile Andraş de la C. S. i magazir
Ceauşescu, a noilor norme
teau exista ritmuri muzica partidului nostru, tovarăşul avînd adinei semnificaţii de adresare. Cit de vibrant toare în lumina cerinţelor Hunedoara, Constantin Ma- pe strada
le mai potrivite pentru Im Nicolae' Ceauşescu, pentru politice şi educative. As răsună, la noi în adîncurd, formulate de secretarul ge lea şi Marin Bină de la ţ va, altele
nul de Stat decît acestea,. acest nou Imn de Stat, pe tăzi, cînd am lichidat pen salutul mineresc „Noroc neral al partidului, tovarăşul I.M. Hunedoara, Victor Za-
care îl cunoaştem şi-l iu
tru totdeauna exploatarea
Iar textul — textul adap bim. omului de către om, cînd bun, tovarăşi" ! Cuvîntul Nicolae Ceauşescu, la con harco de ia E.G.C.L., A-
tat — este istoria noastră. Noi, colectivul de la ter am înlăturat diferenţierile „tovarăş" are pentru noi a- sfătuirile de lucru de la lexandru Ciorogaru de la k
Istoria care ne aminteşte sociale şi am creat rapor C.C. al P.C.R. din luna sep I.C.S.H. şi alţii au arătat că
de un popor viteaz, cu mocentrala Mintia, am tră turi de deplină egalitate dînci semnificaţii, ne este tembrie, precum şi a hotă- deşi unele organe coîşetive l
it simbătă un moment e-
vechi renume, biruitor in moţionant. Corul bărbătesc, între oameni, la baza că drag. el ne uneşte şi ne rîrilor plenarei Comitetului de conducere adoptă hotă- ţ pe strada
marile bătălii, este istoria înfiinţat- recent în unitatea rora stă poziţia noastră de însufleţeşte în muncă. Central al partidului din rîri cuprinzătoare. vizînd i Petroşani,
26—27 octombrie.
bine fenomenele şi cauzele
prezentă pe care o zidim noastră, a datat " primul proprietari ai mijloacelor, GHEORGHE IGA, Din ansamblul bogat de lor, desfăşoară încă o slabă ' te alte locu,
umăr la umăr, liberi, cute lui cîntec : Imnul de Stat de producţie, producători şi maistru miner la I.M. probleme abordate vom re activitate pentru transpune ] ca re a rd
zători, uniţi sub stindardul al Republicii Socialiste beneficiari, este firesc ca Barza, Erou al Muncii leva doar cîteva aspecte, rea lor în viaţă, ceea ce le i rind — c
şi modul de adresare să fie
purpuriu şi tricolor, este România. cel mai adecvat. Socialiste aflate în strînsă legătură diminuează eficienţa. Mun curent ele<
cu
conducerea
economiei,
istoria viitorului pe care îl DOREL MALEA, problematică ce a reţinut ca de organizare a Înfăptu ) putea fi i f.
I în scopur
pregătim şi spre care aspi secretarul comitetului de „TOVARĂŞE" - UN CUVÎNT CU O MARE în cea mai mare măsură a- irii hotărîrilor, controlul şi } Multe alte
îndrumarea, revenirea sis
răm — comunismul. Textul partid de la I.E.C. Mintia ÎNCĂRCĂTURĂ DE UMANISM tenţia plenarei. In lumina tematică pină la soluţiona I on, cum e
orientărilor date de Con rea problemelor se desfă ţ chioşcul
TE EMOŢIONEAZĂ SI ÎTS DĂ ÎNCREDERE Legea privind normele pe carc-1 tratează prin gresul al Xl-lea, a indica şoară sub nivelul posibilită » din gara
IN VIITOR de adresare intre cetăţenii multiple fire. Intre -el şi ţiilor secretarului general al ţilor şi al cerinţelor. De , fără rost ş
aceea, activitatea pe unele
partidului, comitetul muni
Republicii Socialiste Româ cel pe care trebuie să-l re
nia, elaborată din ini dea vieţii se stabilesc a- cipal de partid a concentrat şantiere, în unităţile coo
Am ascultat în prima daptat pentru noul Imn ţiativa tovarăşului Nicolae devărate legături sufle eforturile colectivelor de peraţiei meşteşugăreşti, ră- PROBLEfc
seară, şi încă de cîteva de Stat reflectă trecutul Ceauşescu, secretarul gene teşti. Medicul şi pacientul muncă în direcţia realiză mînerile în urmă de la fa
ori de-atunci, cu multă glorios, prezentul socia ral al Partidului Comunist simt tovarăşi, cel de-al doi rii ritmice a sarcinilor de brica dc încălţăminte, nu STUDIAT
emoţie şi căldură în su list şi viitorul comunist Român, reflectă cu putere lea încrezîndu-se total in plan, creşterii productivită mărul încă mare de între REZf
flet, noul Imn de Stat al poporului nostru. El de simbol transformările primul, aşa cum numai ţii muncii, îmbunătăţirii ca ruperi şi staţionări în une
al Republicii Socialiste îţi dă o mai mare în uriaşe, profund revoluţio într-un tovarăş te poţi în lităţii producţiei, utilizării le secţii şi uzine ale C. S. ^ Muncitori
rămin pentru
România. Melodia pe ca credere în viitor, în vii nare ce au avut loc în pa crede. Un alt apelativ de- mai bune a maşinilor şi a- Hunedoara viitoare proble l pe ruta B;
încadrării
cit acesta mi se pare de-a
gregatelor,
în
activitatea
re a fost compus este torul pe care noi, „stă tria noastră atît sub raport dreptul un atentat la no costurile de producţie şi re me ce-şi aşteaptă soluţiona .' crează la
economic,
social,
politic,
cea a „Tricolorului", cîn- pâni în ţară", cum spune cultural cit şi sub raportul bleţea acestei relaţii. De a- alizarea obiectivelor de in rea. In toate aceste uni ) sint lăsaţi
tec atît de drag şi apro Imnul, singuri îl con relaţiilor sociale de tip nou ceea aprob deplin Legea vestiţii. Pentru aceasta s-a tăţi, în privinţa acestor l I.T.A. la Br
piat nouă, al marelui struim pentru noi şi co statornicite între oameni. care consfinţeşte un mod pus un accent mai mare pe probleme, există hotărâri i ajung la f
compozitor — patriot ro piii noştri. în sectorul sanitar, ape de adresare uman, cald, pregătirea şi desfăşurarea şi măsuri stabilite pentru \ sau cu •
mân Ciprian Porumbes- lativul „tovarăşe" are o bo aşa cum de fapt sint reali temeinică a analizelor eco înfăptuirea cărora trebuie I că şi linia
cu, care totdeauna cînd MARIA LULA lui gată semnificaţie. Aici se tăţile statornicite în patria nomice, pe fundamentarea acţionat cu mai multă fer ( I.J.G.C.L. D
noastră socialistă.
îl ascultai te înfiora. VIOREL relevă mai mult ca oriun hotărîrilor şi deciziilor, pe mitate. ) tot la Bei
de încărcătura do umanism
Dar nu numai melodia cooperatoare, C.A.P. a societăţii noastre. Medi dr. MIRCEA I. C. GIURGIU atragerea masei largi de Un loc important iar ana ^ zic cei de
oameni ai muncii la infăp-
te pătrunde. Textul a- Turdaş cul este legat de pacientul medic primar Deva tuirea lor. Ca urmare, pe liza activităţii de conducere i a mai i
9 luni din acest an, pe în a economiei l-a ocupat, în ' poate'’se o
mod firesc, problematica in
tregul municipiu s-a obţi V ten ţie, dar
(Urmare din pag. 1) ducţiei anului viitor. Este nut o producţie globală in vestiţiilor. Plenara a apre ^ vată într-
„Planul este cu 10 la sută mai vorba de urgentarea atinge dustrială suplimentară în ciat că în acest domeniu e- I corespunzăt
pentru vagoane şi reparaţii rii parametrilor -la noile uti valoare de 190 milioane lei, xistă o serioasă rămînere în \ venirea ier
la vagoanele marfă. Privind laje intrate in dotarea între concretizată în peste 19 000 urmă. Sint vizate aici C. S.
acoperirea producţiei pentru mare, dar sîntem hotărîţi să-l prinderii în acest an (altele tone de cocs, 96 000 tone Hunedoara, I.C.S.H.. consi \
anul viitor ia reparaţiile de urmînd a fi primite în fontă, 49 000 tone otel, 37 000 liul popular municipal şi CEASUL
vagoane, ea este integral a- cursul anului viitor), de asi tone laminate, 10 000 tone alte unităţi importante Pla s
sigurată. Pină acum avem îndeplinim, să-l depăşim" gurarea forţei de muncă — de fier în minereu marfă, nul de măsuri adoptat de \ După q<
deja un număr de comenzi pregătită în şcoala profesio plenară conţine sarcini pre l două luni
mult mai' mare decît capa către colectivul I.O.B. Baiş pacităţilor de producţie ne nală a întreprinderii —, de 3 500 tone talc şi alte pro cise a căror îndeplinire are pare ceasi
duse. Sarcinile la export au
citatea noastră de produc (judeţul Dolj), pentru a ne cesare, pentru punerea la pregătirile specifice de iar fost depăşite cu 26,8 mili menirea să asigure înfăptu \ ma de 69
ţie. De asemenea, o parte livra, conform contractelor punct a celor existente. La nă, care se efectuează la ni oane lei valută. Rezultate irea programului de investi
a contractelor producţiei de încheiate, osiile brute nece 30 septembrie a.c. a fost velul fiecărei secţii. după ţii. i ţa nr. 718
osii şi vagoane C.F.R. a sare confecţionării osiilor pusă in funcţiune — ou trei programe speciale de mă bune au fost obţinute şi la Supunînd unei analize a- tom brie
fost încheiată prin centrata montate. Planul întreprinde luni mai devreme decît ter suri. Prin toate eforturile alţi indicatori de plan : pro profundate activitatea do 1 n-a mers
noastră de resort. In aceste rii noastre pentru anul vii menul planificat — o capa şi măsurile întreprinse, prin ductivitatea muncii, reduce pină acum, plenara .a con ţ s-a defect<
rea costului producţiei, creş
zile, definitivăm contractele tor este mal mare cu 10 la citate de producţie de R.P.E. priceperea şi- hărnicia între terea indicilor de utilizare a i Am mers i
pentru aprovizionarea teh- prin . care vom spori sensibil gului personal muncitor, capacităţilor productive, de turat, în acelaşi timp. sar > de 31
nico-materială. Pentru ca sută decît planul din acest volumul reparaţiilor de va I.M.M.R. Simeria vizează ca cinile ce stau în faţa colec ţ la ceasorn
activitatea întreprinderii să an, dar' sîntem hotărîţi să-l goane. deja. din această lună să lu păşirea cu peste 32 milioa tivelor din municipiul Hu
ne a planului de beneficii.
nu mai aibă perioade de îndeplinim exemplar, să-l creze la parametrii produc nedoara în anul 1978 şi în complexul
„flux şi reflux", cum se în- La I.M.M.R. Simeria exis ţiei anului viitor. Raportul ca şi o bună perspectiva întregului cin Kogălnicea
tîmplă cam des, facem un depăşim. Totodată, se acţio tă şi alte preocupări vizînd parte dintre vorbitori au I dar l-am <
apel călduros, tovărăşesc, nează pentru asigurarea ca pregătirea temeinică a pro DUMITRU GHEONEA subliniat cu deplină satis cinal. In acest scop plena nic, timp
ra a adoptat un bogat pro pe ceasori
gram de activitate. Todosin. P
cele două
CORNEL ARMEANU
Efectuarea arăturilor de toamnă Oricum, a
fie cred e
faţă de c
ţelor cl ie
însemnătatea şi necesi jul „Zilei recoltei" şi la pundere faţă de calitatea de cooperative agricole aparte prezintă şi efectua A N U N Ţ : Varga).
tatea efectuării arăturilor recenta plenară a C.C. al lucrărilor revine mecani cum sint cele dim Rapol- rea arăturilor în livezi,
adinei de toamnă sint P.C.R. — rezolvarea co zatorilor şi specialiştilor tu Mare, Strei, Pricaz, O- de acestea depinzînd deci I.J.G.C.L. informea MAI II
binecunoscute de către toţi respunzătoare a probleme din unităţi. Aceştia sint răştie, Şoimuş, Ostrov şi siv soarta viitoarei recolte DEC
lucrătorii ogoarelor — ţă lor de producţie, de cali datori să nu admită gre- altele, se datorese în mare de fructe. Concomitent eu ză abonaţii de apă
rani cooperatori, mecani tate şi de eficienţă econo măsură grijii ce s-a acor arăturile de toamnă se ţ E toamr
zatori şi cadre tehnice. mică cu care sint con dat efectuării la timp şi cere să fie acordată o de din Deva, zona Micro i pădure sc
Iată de ce subliniem fap fruntaţi lucrătorii ogoare în condiţii agrotehnice osebită grijă fertilizării te 15, că începînd cu 1 „dezbracă
tul că în această perioadă lor, impune ca maximă superioare a ogoarelor în renului, aplicării îngrăşă data de 2.11.1977, o- \ In oraşe
eforturile trebuie concen atenţie să fie acordată e- O aefiune de toamna anului trecut. Asi mintelor cu prioritate pe L obiceiul c
trate la realizarea arătu fectuării arăturilor de gurarea succesului deplin suprafeţele destinate cul rele 21 şi pină în / geta le să
rilor pe toate terenurile toamnă pe toate suprafe maximă în pregătirea recoltei vii turilor de cartofi,, legume j madă şi
care urmează să fie însă ţele planificate. toare depinde hotărîtor de şi sfeclă. Există realmente 3.11.1977, orele 14, l nemulţumi
mânţate în primăvară, ex Principalele obiective ce însemnătate eliberarea cu maximă o- create condiţii pentru ca se va sista furnizarea } nevoiţi a
ceptând suprafeţele situate Se urmăresc prin această perativitate a tuturor su în fiecare unitate agricolă i mnecăoios
în pantă. lucrare sint: încorporarea pentru pregătirea prafeţelor care trebuie a- şi consiliu Lntercoopera- apei. ^ parte, cur
Arăturile ce se fac în a- în sol a resturilor vegetale nate, de organizarea te tist, prin mobilizarea tu i de pe st
ceastă toamnă constituie recoltei viitoare meinică a activităţii în turor forţelor, să fie supe 1 frunzele că
acţiunea de bază, care stă şi îngrăşămintelor, creşte cadrul formaţiilor de me rior valorificate? resursele ţ tul lor cu
•la temelia recoltei celui rea capacităţii de acumu canizatori (lucrind în de sporire a recoltelor, ţ to ale I.J.
de-al treilea an al actua lare a apei în sol, distru schimburi prelungite şi în susţinînd astfel înfăptui / risipă, tra
lului cincinal. Sporirea gerea buruienilor şi a u- două schimburi unde este rea programului de ridi \ micos. Ati
recoltelor de cereale (ne nor dăunători, precum şi şuri sau alte abateri de posibil), de folosirea cu care mai accentuată a ni l se gîndeş
referim îndeosebi la cul nivelare® terenului. ia normele stabilite, care randament ridicat a velului de trai al întregu i sistem sim|
tura porumbului) şi a ce Experienţa unităţilor a- să influenţeze negativ re timpului bun de lucru în lui nostru popor. 1 tare. Aşa
lorlalte culturi pentru a gricole din judeţul nostru colta. cîmp. Din cele peste ^ E doar
asigura — aşa cum a ce a demonstrat că cele mai Producţiile sporite de 12 000 ha prevăzute a fi dr. ing. MIHAI GUTĂ i pentru ce
rut secretarul general al bune rezultate se obţin arate în această toamnă director general adjunct la / cu cură
partidului, t o v a r ă ş u l cînd arătura de toamnă porumb, cartofi, sfeclă de în C.A.P. şi I.A.S. s-au a- Direcţia generală judeţeană \ O- C.).
'Nicolae Ceauşescu, în cu se face 1® adâncimea de zahăr sau legume realiza rat pină în prezent peste pentru agricultură şi indus
vântările rostite cu prile 2j8—30 cm. O mare răs te în acest an de o serie 4 500 ha. O însemnătate trie alimentară L_________