Page 62 - Drumul_socialismului_1977_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
3-*
DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID
)
j FAPTU
Concentrare efectivă \ La intrare
^ stomatologi
asupra pregătirii producţiei 7 îţi otrage
1 nou pe ca
ţ tul zilei".
1 însă aici ?
anului vifor I xernplu,
j ziar „Drurr
Pregătirea producţiei a- rare, el asigurînd o extra­ Două unităţi vecine, cu condiţii asemănătoare, i lui" din z
nului 1978, acoperirea ei gere mai completă a meta­ ? iembrie a.c
completă cu comenzi, a lului feros din minereu. 1 cesta nu
constituit obiectul analizei Urmează ca în curînd să dar care obţin rezultate mult prea diferite. i un fapt la
a două şedinţe ale comite­ producem seria zero, pen­ / de la palie
tului de partid de la tru ca în anul viitor să-l l sînt- cumva
U.U.M.R. Crişcior, dintre introducem în fabricaţie. Cum se explică diferenţele mari de producţie ? ^ rere ?
care una comună cu consi­ Tot în cursul anului 1978 ^ MĂRĂCII
liul oamenilor muncii. vom mai introduce în pro­
Înoate că ar îi fost sufi­ ducţia curentă o altă crea­
cientă una singură, cea din ţie a ingineriei româneşti, i Nu ştim
august, dar uzina noastră anume un extractor elec­ Unde toţi pun umărul şi acţionează cu spirit gospodăresc I răcinii au
a trebuit să preia două tromagnetic de bandă. Este ţ goria ari
secţii de la industria lo­ vorba de o instalaţie care, l Cart este c
cală, ceea ce a pus date prin proprietatea sa elec­ ? ro'l de pi
noi problemei în cauză. tromagnetică, protejează •Faptul că în acest an manuală au fost simţitor cesare, precum şi o bună la sută, iar la lapte pre­ 1 tecţie sau
Oricum, în ambele au fost concasoarele din separaţii cooperativa ' agricolă din reduse datorită faptului că parte din seminţe. vederile la fondul de stat l a eroziunii
stabilite măsuri care să şi preparaţii de bucăţi de Strei reuşeşte să-şi acope­ intervenţia manuală s-a Consiliul de conducere vor fi suplimentate cu a- l cinii se si■
asigure o pregătire cores­ metale venite din exploa­ re din venituri proprii făcut numai la o singură al cooperativei (preşedin­ proape 10 la sută pînă da 1 curcă mu'lt
punzătoare a producţiei. tările miniere pe benzi. toate cheltuielile ocaziona­ praşilă de siguranţă, de­ te Gheorghe Barbu, in­ sfîrşitul anului.
încă din vară, pe baza Chiar şi numai enunţînd te de obţinerea producţiei oarece cultura S-a erbici- giner şef Nicolae Gheor- Deosebită atenţie s-a
măsurilor stabilite de co­ aceste cîteva direcţii de agricole nu este întîmplă- dat, precum şi la recoltat. ghiu, contabil şef Iudlta acordat pregătirii bazei
mitetul de partid şi consi­ acţiune se poate înţelege tor. Acesta este meritul Ca elemente cu o influ­ Prodan), care desfăşoară materiale pentru îndepli­
liul oamenilor muncii, au că anul 1978 înseamnă pen­ organizaţiei de partid şi al enţă hotărâtoare asupra o activitate colectivă pen­ nirea indicatorilor de plan
fost întreprinse studii care tru colectivul nostru sar­ consiliului de conducere, recoltei amintim: însă- tru a materializa hotărîri-' ai anului viitor. întreg 1 erorilor ag
să pună în evidenţă succe­ cini sporite atît pe plan care au ştiut ca, prin mă­ mînţarea in epoca optimă le adunării generale a co­ necesarul de furaje s-a l tează nege
siv situaţia încărcării cu cantitativ, cît şi pe cel al surile politice şi organiza­ (până la 20 aprilie acţiu­ operatorilor, are numai asigurat, unitatea avînd / cadrul coc
lucrări a capacităţilor de diversificării şi calităţii. nea' a fost încheiată — cuvinte de laudă la adresa un excedent de peste MO 1 gricole din
producţie, pregătirea teh­ Este firesc ca în aceste torice întreprinse, să mo­ n.n.), asigurarea unei den­ mecanizatorilor Cornel tone la suculente din pro­ ^ Strei ului, Bi
nică şi asigurarea aprovi­ condiţii să ne ocupăm de bilizeze şi să concentreze sităţi ridicate (de 45 OflOi— Surdu, Dumitru Uliş, Doru ducţie proprie. Un fapt i minţim doa
zionării tehnico-materiale. pregătirea temeinică a oa­ toate eforturile în scopul 50 000 plarite recoltabile Cotuţiu şi Toader Bărbu­ oare merită o subliniere > ple. Ce-ar
In aceste operaţii au fost menilor. Avem în vedere valorificării rezervelor de la ha), ogorîrea din toam­ ţă, precum şi a cooperato­ aparte este preocuparea \ ile să faci
antrenate activ serviciile atît ridicarea nivelului creştere a producţiei vege­ nă a terenului, adminis­ rilor Clara Crişan, Letiţia pentru folosirea intensivă 1 mai amănu
•funcţionale ale uzinei. Co­ profesional, cît şi stimula­ tale şi animaliere. trarea pe îptreaga supra­ Babru, Sofia Lainos, Ion a terenului destinat bazei nilor în raz
mitetul de partid a urmă­ rea efortului susţinut pen­ Realizarea unor produc­ faţă a îngrăşămintelor chi­ Crăciun, Orşa Laurean, furajere. Prin cultivarea a t vitate şi, rr
rit pas cu pas modul în tru îndeplinirea sarcinilor ţii medii la hectar, supe­ mice în doze economice. ■Ion Spineanu, Ştefan Ma­ două culturi — secară I măsuri ei
care se desfăşoară întreaga şi a angajamentelor în în­ rioare faţă de plan cu 80 De altfel, este de reţi­ \ stirpirea lai
activitate pregătitoare, pa­ trecere kg la grîu, 1 480 kg po­ nut că organizarea muncii tei, Eudita Pascu şi alţii, masă verde şi porumb si­
ralel cu preocupările pen­ In atenţia comitetului de rumb boabe şi respectiv ei situîndu-se în fruntea loz — s-a reuşit să se ob­ PANOURI
tru îndeplinirea sarcinilor partid, a consiliului oame­ 1 900 kg la cartofi, se ex­ în acord global a deter­ întrecerii pentru creşterea ţină peste ÎOOOO unităţi U
de plan şi a angajamente­ nilor muncii stă, în acelaşi plică prin spiritul gospo­ minat o bună participare producţiei agricole. nutritive la ha.
lor. timp, îmbunătăţirea activi­ dăresc dovedit pentru a- la muncă, producţiile men- O pondere însemnată în Apreciind realist rezer­ Intre ma<
O atenţie deosebită am tăţii politico-educative a plicarea măsurilor agro­ ţinindu-se la un nivel structura producţiei glo­ vele de sporire a produc­ clădirea l.l
acordat şi acordăm proble­ tuturor lucrătorilor în constant ridicat an de an. bale şi a veniturilor bă­ ţiei agricole, organizaţia au fost pl
mei asimilării în producţie scopul întăririi disciplinei tehnice înaintate, mecani­ Răspunderea faţă de neşti ale unităţii o deţine de partid şi consiliul de în urmă, i
a unor produse noi, Care, în muncă, întrucât încă zarea şi chimizarea avînd soarta recoltei viitoare şi-a sectorul zootehnic. Impor­ conducere depun în conti­ prea vizibi
se ştie, cere o preocupare mai avem absenţe nemoti­ un rol decisiv în balanţa găsit încununare in ter­ tant de remarcat este eă nuare eforturi pentru a panouri de
metodică şi sistematică. A- vate ; timpul de lucru în­ recoltei. Un aspect care minarea însămî.nţărilor pâ­ realizarea planului la vaci aplica tehnologiile înain­ mercială. F
proape în tot cursul anu­ că nu este folosit integral, merită relevat este costul nă la sfîrşitul ultimei de­ şi juninci se face numai tate şi a moderniza pro­ scris : ,,Un
lui ne-am ocupat de asi­ ceea ce diminuează efortul scăzut pe unitatea de pro­ cade a lunii septembrie din prăsilă proprie, că se ducţia în zootehnie, astfel Alimentara
milarea şi omologarea va- pentru îndeplinirea sarci­ dus. Spre exemplu, chel­ a.c. De asemenea, s-au fă­ depun eforturi pentru a- cooperatorii putînd să-şi riate produs
gonetului-navetă de 4,5 mc, nilor de plan. Vrem să in­ tuielile înregistrate pe to­ cut arături de toamnă pe meliorarea rasei prin men­ sporească avuţia obştească, iar pe of c
care la anul intră în pro­ trăm în anul 1978 pe de­ na de porumb nu depă­ toate suprafeţele care vor ţinerea în efectiv doar a să asigure acoperirea chel­ Industrial I
ducţie. De asemenea, s-a plin pregătiţi pentru a ne şesc nici jumătate din ve­ fi însămînţate în primă­ exemplarelor din Bălţata tuielilor din Venituri pro­ un sorti me
lucrat la construcţia proto­ achita corespunzător de o- niturile obţinute prin va­ vara apului 1978. Totoda­ românească. Planul anual prii şi ridicarea nivelului mărfuri",
tipului şi se află în omolo­ bligaţiile economice. lorificarea producţiei. Chel­ tă, s-au asigurat îngrăşă- de livrare a producţiei de retribuirii muncii coopera­ fiind însoţit
gare preliminară un sepa­ tuielile cu forţa de muncă mintele şi erbicidele ne­ carne a fost depăşit cu 24 torilor. sene care
rator electromagnetic în NICOLAE ANDRONE ferite prod
cîmp puternic şi mediu u- secretar adjunct C.A.P. BATIZ şi industr
med. Separatorul prezintă cu probleme economice C.A.P. STREI In prezent anii... O.C,
o mare importanţă econo­ in comitetul de partid Ea înfiinţare In prezent La înfiinţare bat denum
mică în uzinele de prepa­ al U.U.M.R. Crişcior Suprafaţa totală (ha) 1 095 1 139 Cînd au fc
Suprafaţa totală (ha) 54 S 510 Număr bovine 217 310 ceste pane
Număr bovine 25 324 Număr ovine 538 800
Venituri băneşti (mii lei) 129 1 229 Venituri băneşti (mii lei) 321 880 se vede
Valoarea normei con- Valoarea normei con- produse in
venţionaic (lei) 8,50 47,50 venţionaic (lei) 8.70 30 vindeau şi
Avuţia obştească (mii lei) 207 3 325 Avuţia obştească (mii Iei) 1 257 2 126 noi, prin n
str. Lenin.
fost odată,
spus cei c
CM te „specializezi" In solicitarea creditelor, uiţi de propriile rezerve răspur
şi
comercială

Din tabelul sintetic pre­ cum este şi firesc, ridica­ pe organizarea judicioasă înrădăcinat obiceiul, greu
zentat se desprind decala­ rea potenţialului productiv a selecţiei şi a reproduc­ de explicat dealtfel, de a
jele ce despart cooperati­ al pămîntului. Pe lingă a- ţiei în scopul creşterii şi apela cu mare uşurinţă la Ci
va agricolă din Strei de fînarea adîncă a terenului îmbunătăţirii efectivului- credite de la stat, în loc
cea din Batiz. Deşi resur­ arabil, s-a stabilit să fie din prăsilă proprie. Pjrin să fie întreprinse măsuri
sele de care dispun coope­ făcută o fertilizare raţio­ darea în folosinţă în acest energice* pentru fructifica­
ratorii din Batiz sînt mult nală a terenului, apljcînd, an a unui grajd cp o ca­ rea deplină a rezervelor Am
mai marţ decît ale celor în afară de îngrăşăminte pacitate de 200 capete bo­ interne de creştere a pro­ în prin
din Strei, realizările în chimice, gunoi de grajd pe vine, prevăzut cu instala­ ducţiei marfă la toate cul­ şi se d
producţie şi aportul la cîte 40 de ha în fiecare ţii moderne de adăpat, turile şi speciile de ani­
constituirea fondului de an. Este adevărat că s-a muls, evacuare a gunoiului male. Faptul că nici pre­ calităţi
stat, raportat la suta de realizat afînarea solului, şi preparare a furajelor, şedintele unităţii, Tiberiu tr-o zi
hectare, sînt cu mult mai însă îngrăşămintele se ad­ s-au creat condiţii de îm­ Musolini, nu stăpîneşte cu rajul a
mici. Este adevărat că o ministrează la voia întâm­ bunătăţire .simţitoare a ac­ precizie situaţia economi-
parte din recoltă a fost plării, unitatea neavînd tivităţii în sectorul zoo­ co-financiară a unităţii
calamitată în acest an, dar făcută cartarea agrochi- tehnic. Măsurile respecti­ (privind producţiile reali­ ® Si
calamităţile nu au ocolit mică. zate, cheltuielile şi venitu­ factorii
Fabrica de bunuri metalice Arad, secţia umbrele Brad. ve impun însă să fie
Echipa condusă de muncitorul specialist loan Florea confec­ nici cooperativa din Strei. Tot în scopul redresării dublate de o preocupare rile), este o dovadă că nu © D
ţionează matriţe,' scule, dispozitive, şi execută reparaţii nece­ Luînd în calcul chiar şi s-au prevăzut indicatori în se depun eforturi stărui­
sare secţiei umbrele. numai rezultatele obţinute zootehnie la un nivel care responsabilă pentru creş­ toare pentru ieşirea din 3 km,
terea producţiei de furaje,
pe suprafeţele rămase în pînă acum (deşi nu este folosind intensiv suprafe­ impas, nu se caută solu­ © L;
cultură, producţiile reali­ Imposibil — n.n.), nu a ţele afectate producerii nu­ ţii practice în vederea ren­ de ora
introducerea mai rapidâ zate la C.A.P. Batiz, cu fost nici pe departe atins. treţurilor. Exemplul ofe­ tabilizării activităţii coo­ iar dur
excepţia cartofilor, sînt Este vorba de realizarea rit de unitatea vecină — perativei agricole. Este şi
cu mult inferioare. Dife­
a mecanizării renţele mari de recolte la unei producţii de 1 800 1 C.A.P. Strei — ale cărei aceasta o explicaţie a vo­ Vulcan
lumului aproape dublu de
lapte pe cap de vacă şi a
hectar se datoresc faptului unor indiei de natalitate terenuri nu sînt cu nimic cheltuieli faţă de venituri­ FAŢĂ D
bune,
mai
ei
experienţa
(Urmare din pag. 1) ţean de partid. în al doi­ că în aplicarea tehnologii­ de 90 la sulă la bovine şi pozitivă în privinţa produ­ le băneşti obţinute în a- OAf
lea rînd, trebuie concen­ lor specifice fiecărei cul­ 95 la sută la ovine. Ingi­ cerii furajelor se cere să cest an de C.A.P.
torii de utilaj minier din trată o maximă atenţie a- turi s-au semnalat o serie nerul şef al unităţii, Ion fie cunoscută şi generali­ Fără îndoială, rezervele Ziarele
Valea Jiului sau siderur- supra intensificării meca­ de deficienţe atît în ceea Olaru, recunoştea însă că zată în toate unităţile coo­ de creştere a producţiei la din Vulc
giştii hunedoreni, ci pen­ nizării transporturilor u- ce priveşte încadrarea se­ este greu de înfăptuit a- peratiste din consiliul in- hecţar şi pe cap de ani­ ţa la 8,30,
tru toate colectivele din e- zinale, a operaţiilor de în- mănatului în epoca opti­ ceste obiective deoarece tercooperatist Călan şi mal în cadrul cooperativei chioşcuri
conomia judeţului. In pri­ cărcări-descărcări din de­ mă, cît şi întreţinerea şi pînă acum planul la efec­ chiar din întregul judeţ. agricole din Batiz nu au 11,00. In o
mul rînd, este necesar să pozite şi rampe — domenii recoltatul culturilor. Nive­ tivele de animale s-a în­ fost nici pe departe puse 227 ziare
se asigure folosirea din în care sînt serioase ră- lul scăzut al producţiilor deplinit îndeosebi pe sea­ Deficienţele de ordin în valoare. Iată de ce se liberă, cîte
.plin a dotării tehnice e- mîneri în urmă şi reclamă a determinat înregistrarea ma cumpărărilor. In acest tehnic şi organizatoric în- impun măsuri energice şi la fiecare <
xistente în întreprinderile un consum mare de mun­ unor restanţe mari la o- an s-au cumpărat 12 vaci tîlnite în activitatea coope­ susţinute pentru a funda­ oraş şi uni
judeţului, pentru procura­ că manuală. norarea obligaţiilor faţă şi 8 viţei, luîndu-se de rativei agricole din Batiz, menta temeinic indicatorii derea mină
rea căreia s-au investit Soluţionarea acestor pro­ de fondul centralizat al multe ori „ce s-a găsit slaba mobilizare şi parti­ de plan pe anul 1978, pen­ mult prea
mari fonduri şi care ns bleme de o deosebită în­ statului, a afectat negativ prin tîrguri". în ceea ce cipare a unor cooperatori tru a aplica cu rigurozita­ cerinţele or
peste tot se justifică din semnătate economică oferă veniturile unităţii, retri­ priveşte ameliorarea rase­ la efectuarea lucrărilor a- te tehnologiile înaintate,
punct de vedere al rezul­ un vast şi concret cîmp de buirea muncii, determinînd gricole s-au evidenţiat şi menite să determine o îm­ De relevi
tatelor economice obţinute. creaţie şi afirmare pentru în acelaşi timp un volum lor, ni s-a relatat că sînt în campania agricolă de bunătăţire radicală a si­ organele lo.
Să se acţioneze cu fermi­ specialiştii din domeniul sporit de cheltuieli pe uni­ create condiţii ca în ur­ toamnă, cînd recoltatul şi tuaţiei economico-financia- treprins o
tate pentru respectarea cercetării şi constructorii tatea de produs. mătorii 3—4 ani să fie în­ însămînţăriie s-au prelun­ re a unităţii, acoperirea ficientă per
de utilaje, pentru inginerii Acţiunile cuprinse în locuite toate animalele git mult peste limita epo­ din venituri proprii a în­ ţirea difuză
programelor elaborate ta şi tehnicienii din produc­ programul de redresare e- mai slab productive cu cii optime. tregului volum de chel­ tru informa
acest sens la indicaţia Bi* ţie, pentru toţi oamenii conomico-financiară a uni­ exemplare de Bălţată ro­ în concepţia conducerii tuieli afectate pentru obţi­ a miilor d(
roului Comitetului jude­ muncii hunedoreni. tăţii vizează în principal, mânească, punînd accentul cooperativei agricole s-a nerea producţiei. „ Vulcanului,