Page 63 - Drumul_socialismului_1977_11

R. 6 233 • JOI, 17 NOIEMBRIE 1977 Pag. 3

J
EI ? De ce sînt nemulţumiţi cetăţenii din
Policlinica \ Crisiur de serviciile dispensarului Sor
din Deva i
a un pa- 1 ALEGERILE DE DEPUTAŢI Gristurul e o localitate Lucrurile nu s-au îndrep­ tuturor compartimenteloi
rie „Fap- \ aparţinătoare municipiului tat, pentru că, de ce să nu sectorului pe care-1 condu­
3ţi vedea 4 Deva, dotată, cu un dispen­ le spunem pe nume, cei ce. Aşa se face că medicul
spre e- i sar încadrat cu : medic ge- ce au discutat în acea adu­ stomatolog Rodica Popa
in sinaur > Amplu program de dezvoltare neralist — pediatru, medic nare pe marginea informă­ n-a reuşit, după o lună şi
rcialismu- ) stomatolog (cu cabinet de rii privind calitatea acti­ jumătate de la începerea
e 2 no- t stomatologie), două cadre vităţii sanitare, ori s-au în­ şcolilor, să efectueze con­
lent, a- J (Urmare din pag. 1) lui. în cuvîntul lor, par- contribui la realizarea medii şi o moaşă. în total trecut în a o lăuda, ori în trolul profilactic la toţi
mai este ţ • ticipanţii la dezbateri, angajamentului de 500 5 cadre. Dispensarului îi generalităţi. N-a fost o a- copiii din clasa I, deşi
Tovarăşii ( zările dobîndite în dezvol­ între care tovarăşii Gh. milioane lei producţie mai sînt arondate locali­ naliză comunistă a lipsuri­ sîmbăta e ziua sa de te­
amintită 1 tarea economico-Socială Bele, A. Cristovici, D. suplimentară, cu care tăţile Archia şi Bîrcea Mi­ lor. Tovarăşul Nicolae Cio­ ren. (De ce ..tocmai sîmbă­
altă pă- * şi edilitar-gospodărească Găman, N. Bota, B. Pa- municipiul Deva partici­ că iar pentru stomatologie banii, secretar adjunct în ta e ziua de teren şi de
a municipiului, dezbătîn- vel şi alţii, s-au angajat pă la îndeplinirea anga­ şi Sîntuhalmul. Să rapor­ biroul organizaţiei de par­ ce Hoaţă ziua — mai com­
du-se cu înaltă respon­ să sprijine activ deputa­ jamentului de 5 miliarde tăm această arondare bu­ tid sintetiza foarte bine ce portă discuţii). în cabine­
ROTITI sabilitate civică progra­ ţii, consiliul popular, pen­ lei peste prevederile cin­ năoară la cea a unei co­ a urmat acelei dovezi de tul de stomatologie în
mul de lucrări, economi­ tru realizarea prevederi­ cinalului actual, al jude­ mune de munte, B'alşa să lipsă de atitudine a res­ schimb, am întîlnit persoa­
îd ce şi sociale ce urmează ' lor planului de dezvol­ ţului Hunedoara, înscris zicem. Aici dispensarul e pectivei adunări generale. ne care nu se tratau la
in cate- > a se înfăptui în perioa­ tare economico-socială în în hotărîrea Conferinţei încadrat cu doi medici plus .— Am crezut că dacă Cristur de vreo boală de
ocrotiţi. \ da pînă în 1980, între ca­ 'profil teritorial al muni­ extraordinare a organiza­ cadre medii şi moaşe, în vom porni de la recunoaş­ măsele. Ba, după mirosul
;i nu au i re noul grup energetic cipiului. Toţi ca unul ţiei judeţene de partid. total 7. Acesta însă deser­ terea a ceea ce era bun care ne-a întîmpinat de
rl m nrn, * de la termocentrala Min­ şi-au exprimat hotărîrea Participanţii la întîlnire veşte o comună de peste în activitatea analizată se la uşă se pare că se făeeau
tia, noile capacităţi de de a pune umărul pen­ s-au angajat, în spiritul 3 000 de locuitori — răs- va pricepe că e nevoie şi anume tratamente „la mă­
producţie ce urmează a tru a realiza în mod e- sarcinilor şi indicaţiilor pîndiţi în 14 sate dintre de multe îmbunătăţiri. A- sea . Cetăţenii ridică pro­
11
e şi in- se construi şi pune în xemplar sarcinile de pro­ date de secretarul gene­ care în unele îţi trebuie cum culegem roadele lipsei blema diversificării presta­
a rea lu- funcţiune la întreprinde­ ducţie la locurile de ral al partidului, tovară- o zi ca să te duci şi să ’te de atitudine de atunci, pen­ ţiilor la acest cabinet
rea de lianţi Chişcădaga, munca, de a îndeplini şul Nicolae Ceauşescu, cu întorci. Pentru cei ce cu­ tru că ceea ce era de aş­ „Nu-i cunoaşteţi pe cristu-
la I.M.C. Bîrcea şi altele. planul de investiţii pe prilejul . recentei vizite nosc topografia zonelor teptat să se întîmple, nu reni — are tovarăşa Popa
Se va dezvolta con­ ansamblul . municipiului, făcute în judeţul nostru, comparate, „diferenţa de s-a întîmplat. replica pregătită ,—, daca
strucţia de locuinţe, şcoli, de a spori producţia şi ca unindu-şi eforturile, confort" e mai mult decît Ce earenţează de fapt le facem servicii şi după
cămine şi grădiniţe, spa­ productivitatea muncii, de sub conducerea organ,elor evidentă. în plus, în zona activitatea sanitară la a- masă, vor avea pretenţie
ţii comerciale şi unităţi a reduce consumurile şi şi organizaţiilor de partid, arondată dispensarului din cest dispensar de circum­ să aibă şi noaptea pe ci­
prestatoare de servicii ; a economisi şi gospodări să facă totul pentru rea­ Cristur locuiesc foarte scripţie ? Am făcut aici neva la dispoziţie". în de­
se vor sistematiza şi a- cu grijă materialele, com­ lizarea Programului su­ mulţi cetăţeni încadraţi la două vizite inopinate, la finitiv, tovarăşă medic,
menaja arterele de cir­ bustibilii şi energia, de plimentar de dezvoltare, •C.S. Hunedoara, la I.M.C. ore la care medicul gene- profesia, dar şi conştiinţa,
culaţie, iar reţeaua de a- a milita pentru promova­ economico-socială a ţării, Bîrcea sau la unităţi din ralis.t Cecilia Calea, şefa trebuie să vă oblige să
'limentare cu apă şi ca­ rea şi introducerea teh­ să contribuie la mai bu­ Deva, Hunedoara, Simeria instituţiei, trebuia să se trataţi oamenii la orice
nalizare se va extinde nicii şi metodelor noi, na gospodărire şi înfru­ şi altele, care au dispensa­ afle pe teren, după pro­ oră din zi şi din noapte.
corespunzător cerinţelor. de a generaliza iniţiati­ museţare a oraşului. re proprii. Şi cu toate a- gram. Se afla însă la se- Durerile nu vin numai în
De asemenea, se va tre­ vele şi experienţa frun­ I. MUNTEANU cestea, cetăţenii din Cristur ’ diul dispensarului. Discu­ timpul programului, iar
ce la termoficarea oraşu­ taşilor. în acest fel vor corespondent nu se declară deloc mul­ tăm despre nemulţumirile dumneavoastră aţi depus
ţumiţi de serviciile dispen­ oamenilor. un jurămînt de profesie.
sarului lor. Cadrele medi­ — Să ştiţi că în anumite Aceşti' oameni care „au
Iniilnire cu tineri care votează prima oară cale de aici, dr. Cecilia Ga- privinţe, oamenii au drep­ pretenţii îşi fac datoria
11
•lea şi dr. Rodica Popa tate. Am două asistente dar la locurile lor de muncă,
CLAMĂ Ieri după amiază, sala varăşul Alexandru Voicu- baza Constituţiei Republicii nu respectă programul de fiecare merge o lună pe dau producţie peste plan,
mare a Casei de cultură lescu, prim-seeretar al Co­ Socialiste România, se vor consultaţii şi de teren. (La an la reciclare la Deva. nu-i sperie solicitările
din Deva a găzduit un e- mitetului municipal de pr. :enta duminică, pentru data anchetei noastre pro­ Moaşa merge şi ea în fie­ mari. Ar trebui să învăţaţi
Eva şi l veriiment cu semnificaţii partid, . preşedintele Comi­ prima oară la vot. gramul de lucru se împăr­ care vineri la reciclare. In din dăruirea cu care oa­
Deva ; generoase, ce exprimă deo­ tetului executiv al Consi­ Tinerilor lc-a fost adre­ ţea între teren şi consul­ plus o asistentă are un menii muncii îşi fac dato­
liului popular municipal a
sebita atenţie pe care par­
cu ani 1 tidul o acordă educării vorbit tinerilor despre rea­ sată chemarea, îndemnul taţii de la 8 la 15 — numai copil cu o evoluţie dificilă ria, răspund sarcinilor pe
loc nu | sub toate aspectele a ti­ lizările obţinute în giuni-, ca, votînd pentru prima dimineaţa 1 — iar trata­ şi îşi ia mereu concedii care le au de îndeplinit.
pentru
oară
candidaţii
nerei generaţii. In cadrul cipiul Deva prin munca Frontului Unităţii Socia­ mentele se făceau zilnic medicale pentru îngrijirea Este obligaţia Direcţiei
campaniei electorale, Se­ susţinută a cetăţenilor şi liste, să susţină .acest vot între orele 8—10). Adesea lui. In aceste condiţii e" sanitare judeţene, a orga­
cretariatul Comitetului mu­ deputaţilor săi în decurs printr-o participare spori­ nu avea cine să facă normal că nu se poate a- nelor municipale de partid
nicipal de partid Deva s-a de doi ani şi jumătate al tă la realizarea sarcinilor tratamente pentru că nu sigura tratament după a- şi de stat Deva să anali­
întîlnit cu tineri din mu­ actualei legislaturi, despre economice în întreprinderi­ era nimeni la dispensar, miază. zeze starea de lucruri de
nicipiu care vor vota, ia noile semnificaţii ale ac­ le unde-şi desfăşoară acti­ eu cetăţenii se vorbea Pe acest fond obiectiv, la dispensând din Cristur
20 noiembrie, pentru pri­ tului votării, despre drep­ vitatea, la continua înfru­ răstit, intr-un euvînt nu aparţinînd unui mod de­ şi să ia măsurile ce se
ma dată. turile şi îndatoririle ti­ museţare a oraşului în ca­ exista atmosferă de res­ fectuos în care a fost or­ impun pentru ca întregul
In cadrul întâlnirii, to­ nerilor cetăţeni, care in re trăiesc şi muncesc. ponsabilitate necesară pen­ ganizată, la nivelul muni­ personal medical să respec­
tru ocrotirea sănătăţii ce­ cipiului, perfecţionarea ca­ te programul îmbunătăţit
tăţenilor. drelor medicale nu se poate de lucru, pentru ca toţi
Cum era firesc, în cer­ trece cu vederea slabul con­ să-şi facă pe deplin dato­
cetarea ..acestor nemulţu­ tact al medicului cu terenul,, ria.
miri ale sătenilor am cău­ lipsa sa de preocupare
tat sprijin la organizaţia pentru bunul mers al ION CiOCLEI
de partid_ din sat. I>in
capul locului, tovarăşul
Zasloţi Frnncisc, secretarul
organizaţiei de partid ne-a Ritmuri alerte pe
spus :
— O mare parte din ne­
mulţumirile exprimate ele plaiuri feaţegaue
oameni sînt adevărate.
Cunoaştem situaţia, ea a
plătiţi fost analizată şi în aduna­ (Urmare din pag. 1) început de drum pregăteş­
te o parte din cadrele ne­
tclama rea generală a organizaţi­ lioane lei la producţia glo­ cesare ridicării continue a
amfir). ei de partid,' dar lucrurile bală pe zece luni, se pre­ nivelului producţiei agri­
Aspect din secţia ţesătorie de la fabrica de mătase Deva. Foto : V1RGIL ONOIU nu s-au îndreptat. zintă şi întreprinderea de cole în cadnd unităţilor
! producţie şi industrializa- din zonă şi din judeţ. O-
! re a legumelor şi fructelor, raşul cilnoaşte şi o bogată
de unde se livrează anual viaţă culturat-artistică, a-
ajunge ziarul, dimineaţa, la cititori ? peste 11000 tone conserve, vind formaţii de tradiţie
cum este' şi corul care de
precum şi abatorul.
Nu mai puţin important
curînd a sărbătorit 90 de
in balanţa economică este ani de exişţenţă. Fie şi
şi aportul celorlalte uni­ numai în treacăt, amintim
în ziua de marţi, 15 noiembrie, ra, cu peste 80 000 de lo­ abia 210. abonaţi. Nu-i bine tun al I.C.S.M., maşina cu tăţi, cum sint cooperative­ şi despre posibilităţile de
ale dimineţii,modul cum ajunge cuitori. Semnalăm cu pă­ reglementată nici vînzarea ziare a plecat la ora 6,55, le „llaţeganafj şi' „Reteza­ recreere oferite de fru­
rere de rău că mai sînt
liberă a ziarului judeţean.
iar ziarele' repartizate pen­
moasa rezervaţie naturală
tul", secţia ’. de mobilă,
i ziarul nostru în mai multe lo- locuitori ai oraşului, chiar Deşi ziarul soseşte în Că- tru cele două chioşcuri ale C.L.F-ul, autobaza sau sec­ in suprafaţă de 500 ha,
ieţului. Raidul s-a efectuat în- oameni cu funcţii de răs­ lan înainte de ora .5,00 di­ oficiului aşteptau ora des­ torul forestier de exploata­ care este parcul Sliviiţ.
re, ca să amintim doar o
Pe seama însemnatului
’iţie normală a ziarului, cînd ti- pundere în unele între­ mineaţă, chioşcurile se chiderii acestora, 7,30. a- parte dintre ele. O bună volum de investiţii ce se
dis de.dimineaţă către cititori. prinderi şi instituţii care deschid abia la... 7,00, iar dică exact după o oră de parte din produsele reali­ vor materializa in acest
duminica la orele 8,00. Or,
nu ştiu încă, nici acum,
la Sosirea ziarelor în Brad.
cincinal — ne spunea pri­
; scurt, constatările : după mai bine de o lună este ştiut că schimbul de Factorii poştali au plecat zate de unităţile respecti­ marul oraşului, Ion Rob —
ve sint destinate exportu­
:ocupare şi interes din partea şi jumătate, că ziarul ju­ muncă la întreprinderea pe teren, spre abonaţi, la lui, personalul muncitor pină in 1980 producţia in­
deţean reapare zilnic. Ce „Victoria începe la 6,00 8,15, conform graficului făcindu-şi un adevărat ti­ dustrială a oraşului va
11
>etenţi din Hunedoara,
s-ar putea spune despre dimineaţa, deci cei care orar întocmit de conduce­ tlu de mindrie din ono­ spori de aproape trei ori.
ad la chioşcul din Gurabarza, rarea exemplară a acestor Numărul apartamentelor se
un colectiv ca al C.S. Hu- merg la muncă ar cumpă­ rea oficiului. Cît priveş­
va dubla, iar pentru o-
,fac“ două ore ! doara, bare are pe luna ra ziarul înainte de G,0'0. te plecarea presei de la sarcini. crotirea sănătăţii va fi pus
Cele două cooperative a-
cititorii ar vrea ziarul înainte noiembrie doar 130 de a- N-au însă această posibi­ centrul de tranzit spre ce­ gricole de producţie — din în funcţiune un nou spital
să chioşcurile se deschid la 7,00, bonamente la ziarul jude­ litate. lelalte oficii, îndeosebi Haţeg şi Silvaş — se re­ cu 200 locuri, a cărui con­
ţean ? Sau despre colecti­ găsesc şi ele la loc de strucţie a şi început. De
i 8,00. vul vecin, cel al I.C.S. Hu­ Brad ; DIFUZAREA SE fcACE spre Crişcior, aceasta se cinste in efortul spre in­ asemenea, se vor mai con­
strui o şcoală, creşă, un ci­
nedoara, cu mai puţin de ANEVOIOS face exact cu o oră şi ju­ tensificarea şi moderniza­ nematograf, noi magazine
mătate după sosirea ziare­
JS riţia cotidiană a ziarului 50 de abonamente la zia­ lor în Brad, deci la 8,06. rea producţiei, pentru în­ a şi alte obiective.
făptuirea
ireproşabilă
1LE nostru rul judeţean ? Situaţia Difuzarea presei la Brad Cititorii din Gurabarza au programelor judeţene de Chiar şi numai din a-
de la poşta municipiului şi în comuna Crişcior se dezvoltare a agriculturii. ceastă prezentare succintă
Hunedoara : MULT PREA este şi ea edificatoare: face anevoios, la aceasta putut intra în poş^sîa zia­ Unităţile respective au su­ se poate prefigura imagi­
rului doar la 8,30, cînd
PUŢIN PENTRU UN ORAŞ cam 900 de abonamente pe „concurind toţi factorii plimentat in acest an li­ nea unui oraş aflat intr-un
11
poşta AŞA DE MARE... întregul oraş. Puţin, mult vînzătoarea de la chioşc vrările la cereale, legume,' continuu proces de înnoi­
ni n ca­ prea puţin... responsabili. Sosirea presei le-a adus de la oficiu. fructe şi lapte de vacă. re, in care atributele mo­
ii ci în Asemenea tuturor oame­ i dimineaţa cît şi împărţirea Construcţia de locuinţe dernului şi utilului coexis­
0 şi nilor muncii din judeţ, şi Colan : NUMĂRUL acesteia în centrul de Raid realizat de : a cunoscut un ritm impre­ tă intr-o armonie desăvir-
şită. Avîndu-i în frunte pe
•imesc hunedorenii au fost ne­ ABONAŢILOR NU CREŞTE tranzit Brad se face cu o- DUMITRU GHEONEA, sionant, in ultimii ani comunişti ca Traian Pârău,
înzare spus de bucuroşi atunci perativitate, dar din ofi­ DOINA COJOCARU, GH. I. dîndu-se in folosinţă nu Ion Florea, Constantin Pe-
bucăţi cînd s-a trecut la apariţia DE LA SiNE... ciu nu pleacă -în acelaşi NEGREA, N. BORDEANU, mai puţin de 1 000 aparta­ trescu sau Ion Murgoi, pe
mente. De asemenea, s-au
uă în eotidiană a ziarului „Dru­ ■La întreprinderea „Vic- timp spre toate chioşcurile corespondenţii voluntari : extins la 3 000 mp spaţiile deputaţi, gospodari price­
s.prin- mul socialismului Numai toria“ Călan, 24i2 de side- şi debitele de difuzare a ALEXANDRU JURCA comerciale. Un indicator puţi ca Florica Barbu,
11
ce e că ziarul nu ajunge în rurgişti sînt abonaţi per­ presei. La debitul de tu­ şi ŞTEFAN NEMECSEK care „vorbeşte“ expresiv Victor Alic, Vidrei lezan
;ă de mîinile prea multor citi­ manent la „Drumul socia­ despre ridicarea nivelului sau Ladislau Moghioroşi,
oamenii Haţegului mun­
tori, deoarece mulţi cetă­ lismului . Puţin faţă de N.R. Supunem constatările noastre analizei Direc­ de trai este desfacerea de cesc cu abnegaţie şi dăru­
11
populaţie,
către
mărfuri
ul că ţeni nu se abonează şi nu posibilităţi, faţă de numă­ ţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii din partea care depăşeşte 130 milioa­ ire pentru a face oraşul
u în- se asigură să-l primească rul muncitorilor între­ căreia aşteptăm măsuri energice pentru îmbunătăţi­ ne anual. tot mai puternic. .pentru
ai e- zilnic, operativ, la între­ prinderii. La comitetul de rea difuzării ziarului şi a creşterii numărului de abo­ Semnificativ in privinţa a-şi făuri o viaţă tot mai
îmbelşugată, aşa cum a
înă-tă- prindere, Ia instituţie sau partid al întreprinderii ni namente, cît şi atenţiei organelor locale de partid şi procesului instructiv-edu- jalonat-o Congresul al
cativ este faptul că unul
pen- acasă. Doar 900 de abona­ s-au dat asigurări, că „nu­ de stat, organizaţiilor de partid din întreprinderi şi din patru locuitori ai ora­ Xl-lea al partidului,
nilor, mente la ziarul judeţean, mărul abonaţilor va creş­ şului învaţă în şcoli. Lice­
ai este mult prea puţin pen­ te la 300—350“. Rău este instituţii care au datoria şi ele să sprijine difuzarea ul agroindustrial aflat la N. TiRCOB
eapa- tru un oraş ca Hunedoa­ că în restul oraşului sînt ziarului şi creşterea numărului de abonamente.