Page 66 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 234
m La 20 noiembrie-
i DIN NOI
alegerile de derutaţi i NEOP
^ AUTOBUZEL<
Pregătirea producţiei viitoare are ca \ Nu credea
i tâ coloanâ c
bază îndeplinirea înainte de termen I tice va r
ţ „semnale" Ic
1 sonalului de
a sarcinilor pe acest an cursele liniile
şi 4 din De
(Urmare din pag. 1) tru alegerile de la 20 însă, că abc
noiembrie. Cu toţii ştiu nalate pînă
cooperatorilor" — ne că şi responsabilitatea Harnicul colectiv de 3,5 la sută, din care la care să asigure realizarea da de exploatare cu sub- fost sancţion
spunea tovarăşul Gheor- celui oare va întruni cele muncă de la întreprinde construcţii şi montaje cu chiar din acest an a indi etaje şi surpare, cu siib- nu s-ar rep<
ghe Crăciunescu, secreta mai multe voturi va rea minieră Barza — mi 3,8 ia sută, asigurîndu-se catorilor prevăzuţi pentru etaje şi gol abandonat, zi la alta !
rul consiliului popular creşte simţitor, pentru că neri, preparatori, electro prin aceasta realizarea pî anul viitor. Principalele precum şi metoda cu în- staţii si’nt cu
comunal. este legat trup şi suflet’ mecanici şi din alte acti nă la sfârşitul anului a u- măsuri cuprinse în pro magazinarea minereului. petă mai al
Paralel ou acţiunile în
Este uşor de înţeles de de pămîntul pe care a vităţi •— a obţinut, în mod nui volum de investiţii grame prevăd asigurarea treprinse pentru extinde orei 23,00,
suplimentare de 2,3 mili
bazei materiale de rezerve
ce cetăţenii circumscrip crescut şi s-a împlinit ca constant, rezultate tot de minereu, utilizarea in rea metodelor de mare „zboară" spr
ţiei electorale 30 din bun cetăţean. mai frumoase în realiza oane lei. tegrală a capacităţilor de productivitate' s-a acţionat sînd oamer
La obţinerea acestor re
Brad au propus drept rea şi depăşirea sarcinilor nopţii, în st
candidaţi de deputaţi pe ALEXANDRU JURCA de plan pe acest an. Sub zultate au contribuit toat^ producţie, creşterea accen şi sg acţionează intens în plex", „Micri
direcţia
mecanizării
lu
aceşti doi tovarăşi pen corespondent conducerea organizaţiilor colectivele de muncă din tuată a productivităţii cia" etc. Aş
de partid, în fiecare sec crărilor miniere — sarci plat şi săpti
tor de activitate se des nă expresă trasată de se tă, şi Juni se
făşoară o muncă susţinu În acfiunea „TRIMESTRUL IV — cretarul general al parti seara, şi mi
Profund interesaţi în tă pentru înfăptuirea ho- dului. In acest scop s-au Ieri dimineaţ
fărîrilor Congresului al LA NIVELUL ANULU11978" procurat maşini de încăr 5,45, autobu
Xl-lea şi a Programului cat cu siloz, s-a proiectat 5136 n-a op
dezvoltarea viitoare a oraşului suplimentar de dezvoltare şi se lucrează la construi din strada
economico-socială a ţării. rea prototipului pentru „Nu oprim d
In cadrul întreprinderii serie de întrebări şi fă- Pe cele 10 luni ce au Ud- tezaur 1& îndemina tuturor maşina de încărcat în aba meni în stoţ
miniere Paroşeni a avut cîndu-se multe propuneri trecut din . acest an, co colectivelor de muncă taje cu lăţime redusă; s-a plicat taxati
loc de cuiiînd, în prezenţa privind mai buna gospo lectivul nostru a realizat o adaptat un screper pentru care, cu cop
a peste 200 cetăţeni, întâl dărire şi înfrumuseţarea producţie globală supli specificul minei Barza, iar a fost obligi
nirea de lucru dintre can localităţii, participarea mai mentară de 32,9 milioane EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR pentru abatajele cu sub- meargă pe
didatul de deputat pentru activă a cetăţenilor la ac lei, materializată în pro etaje şi surpare s-a exe ploaie, drum
circumscripţia nr. 8 oră ţiunile obşteşti. Propune duse miniere şi piese de sectoare şi secţii, eviden- muncii, calitatea produc cutat prin autodotare o 4ă staţia urrr
şenească Vulcan, Aurel rile făcute au vizat măsuri schimb pentru utilaj mi- • ţiindu-se sute şi sute de ţiei, reducerea costurilor maşină de încărcat al că pre dialogul
Bîrîea, cu alegătorii, prilej de reducere a poluării at nier. -Obţinerea acestor oameni ai muncii, în spe de producţie, în special a rui prototip se află în pro
de bilanţ al realizărilor mosferei • înconjurătoare şi rezultate se datoreşte în cial din sectoarele Musa- celor materiale, aprovizio be funcţionale.
obţinute în ultimii ani- în a apelor Jiului, participa special înfăptuirii cu per riu I'I, Măgura-Brădişor şi narea tehnico-materială a Realizările obţinute în sein
oraşul Vulcan, oglindind rea cetăţenilor la o serie severenţă a măsurilor de secţia electromecanică. - - locurilor de muncă şi alte perioada care a trecut din
şi perspectivele de dezvol de lucrări din şantierul de creştere suplimentară a Paralel cu realizarea probleme care să conducă acest an constituie o bază l femeii cu p
tare pînă în 1980. Prin construcţii, realizarea unui productivităţii muncii, care sarcinilor curente de plan în mod efectiv la îmbu care ne întăreşte convin
grija partidului, personal loc de agrement pentru pe această perioadă a fost pe acest an, activitatea' nătăţirea activităţii eco gerea că, şi în anul 1978, /xatoare, nu
a secretarului general, to locuitorii oraşului, dezvol depăşită cu 12,4 la sută. organizaţiilor de partid, nomice a întreprinderii. comuniştii, toţi oamenii ) Nu putem v
varăşul Nicolae Ceauşeseu, tarea bazei sportive a lo Succesele dobîndite în consiliului oamenilor mun •Realizarea integrală şi la muncii din întreprinderea t portă Hîrtic
se vor construi aici o fa calităţii şi multe altele. acest an dau posibilitatea cii, a întregului colectiv a termen a măsurilor stabi noastră vor depune efor ^ „epitete" (L.
brică de fire neţesute şi Participanţii la întîlnire comuniştilor, colectivului fost orientată şi în direc lite a constituit una din turi la fel de rodnice
una de confecţii, ce vor au dat o înaltă preţuire de muncă de la I.M. Bar ţia aplicării programelor problemele de bază ale pentru înfăptuirea hotărî- DE CE
asimila forţa de muncă a politicii partidului, măsu za să întîmpine Conferin de măsuri stabilite pentru consiliului oamenilor mun rilor Congresului al Xl-lea INGĂD
circa 1 400 femei. Se mai rilor luate pentru creşte ţa Naţională a partidului asigurarea îndeplinirii şi cii. Astfel, din analiza fă şi a Programului supli
prevăd construirea de noi rea nivelului de trai ma şi alegerile de deputaţi cu depăşirii planului pe anul cută în luna octombrie mentar de dezvoltare eco J La o num
uzine, modernizarea spa terial şi spiritual al celor realizarea integrală, astăzi, 1978. Pentru pregătirea a.c. s-a constatat că ma nomico-socială a ţării, răs- ţ atentă s-a i
ţiilor de producţie din re ce muncesc - în Valea Ji 18 noiembrie, a planului anului viitor s-a acţionat joritatea acţiunilor stabili punzîn’d prin aceasta în i ciobanul Arc
ţeaua unităţilor economice ului, concret al minerilor la producţia globală pe chiar din luna iulie, cînd te au fost realizate, o demnurilor şi indicaţiilor .'introduse Io
şi altor obiective social- din Vulcan, oraş cu vechi 1977, ceea ce va asigura prevederile planului de parte din ele aflîndu-se în mobilizatoare date de to ţ furajare în
culturale. şi statornice obiceiuri mi obţinerea unei producţii stat pe anul 1978 — defal faza de finalizare. A re varăşul NiColae Ceauşeseu, i Răduleşti i
Intîlnirea s-a transfor nereşti. suplimentare pînă la *îr- cate pe sectoare, secţii, ra zultat, de asemenea, că în cu prilejul vizitei de lu / de 200 oi
mat într-un viu şi susţi ŞTEFAN NEMECSEX şitul anului de 40 iiu,oa- ioane şi locuri de muncă cadrul întreprinderii s-au cru în judeţul nostru. 1 personală.
nut dialog, punîndu-se o corespondent ne lei. Rezultate bune —, au fost analizate în a- creat condiţii care asigură ^ conducerea
s-au obţinut şi în activita dunările generale ale oa aplicarea unor metode de Ing. IONEL LUNG i gindea să |
1 o taxă. No
„Cînd facem propuneri înţelegem să tea de investiţii, planul menilor muncii, cu care exploatare de mare pro secretarul Consiliului oame ^tervenit con
ductivitate cum sîrit meto-
perioadei fiind depăşit cu
nilor muncii de la I.M. Barza
ocazie s-au stabilit măsuri
i stabilit măs
ne şi angajăm pentru înfăptuirea !or“ I pe rare a c<
rii,
stăpîn
ţ
O înaltă îndatorire patriofică a fiecăruia: debitat cu
(Urmare din pag. 1) tat pentru a fi trecute pe
supranorme
agenda sa de lucru şi a fi | „suprai
j Colae).
timp să participe efectiv rezolvate cu ajutorul ne
•la înfăptuirea acestora. mijlocit al alegătorilor, în Economisirea s UITAŢI-
Introducerea unui telefon, perioada următoare. Ca o s
a apei pptabile în gospo concluzie a fructuosului PEÎRI
dăriile cetăţenilor, asfal dialog de lucru dintre \
tarea drumului care duce candidat şi cetăţeni s-a energiei i La ieşi rec
la şcoală, amenajarea unui desprins înţelegerea de J Simeria spre
părculeţ, a zonelor verzi plină a adevărului că fie I re te întîmp
pe lîngă trotuare — sint care este dator să pună u- electrice ^ nu tocmai
cîteva dintre propunerile mărul şi priceperea la în i că gospot
făcute de cetăţeni, reţinu făptuirea obiectivelor pe Itează" cu ■
te de candidatul de depu care le-au propus. Mare canLSumator dc ener sumaţi în plus în cele 10 \ tă grijă şi
gie electrică, judeţul nostru luni, peste 2 600 lcWh in 15 l şi numai
este şi unul dintoe importan zile din noiembrie a.c". ’ explica de
Faţă în faţă cu aceşti slabi
ţii ei producători. La o pri-
„Stelele Hunedoarei Sa Pul mă vedere, s-ar părea deci v gospodari ai energici electri ţ rea a iot
l duuri şi gui
că am putea vorbi de o... ce se află Combinatul mi
Ansamblul- tineretului ra,; grupul vocal-instru- balanţă echilibrată. Dealtfel, nier Valea Jiului, întreprin , la voia înti
„Stelele Hunedoarei" al mental „Selena", forma la nivel de ţară, judeţul derea de lianţi Deva, „Avi 1 tind suprah
casei de cultură din ora ţia de dansuri populare Hunedoara se olasează la cola" Mintia, I.M.C. Bîrcea, ţ care sint sc
şul siderurgiştilor a par şi moderne, grupul folk limită în consumul de ener F.N.C. Orăştie, întreprinde / cuitul prodi
ticipat, deunăzi, cu un — au întregit manifestă gie electrică : nu are depă rea de reţele electrice Deva J subiect care
reuşit spectacol, la casa şiri, dar nici economii, mai — "care înregistrează econo i meditaţie. (
mii la consumul de energie
precis spus se află la limi
alegătorului din Pui. Ar rile organizate la casa a- Pricepere şi hărnicie, dăruire şi răspundere comunistă — ta consumului, cu tendinţe electrică.
tiştii amatori Zoia Gruia, legătorului cu un apre iată atributele ce-1 caracterizează in muncă pe lăcătuşul Petru spre... a-1 depăşi. Reamintim consumatorilor CUTII!
Maria Aindruţ, Geta Zbo- ciat program artistic. lovănescu, de la atelierul uzinare — secţia de mobilă Haţeg, Aceasta deoarece Combi mari de energie electrică, UN
din cadrul Fabricii de mobilă Deva.
I'oto : VIRGIL ONOIU natul siderurgic Hunedoara tuturor celor care zilnic be FĂRĂ I
îşi depăşeşte consumul, faţă neficiem de avantajele cu \
de repartiţie, cu peste 28 rentului electric, că ne revi
De cîţiya ani Hune servicii de alimentaţie ele trebuie ţinute în trarea în acel atît de milioane kWh — de la înce ne o înaltă îndatorire patrio \ In cer
doara a fost „îmbogă publică. Practic, dacă apă. . Recipienţi uni binevenit magazin u- putul anului, şi cu peste 2 tică in a o economisi, şi nu ^ nedoarei
ţită" urbanistic cu un intri în acest magazin formi ca dimensiuni şi niversal, incit pentru a milioane kWh în primele a o risipi. Comparaţi şi dum ■ multe
complex ce deserveşte de sub acoperişul ha aspect exterior, unifor intra în magazin tre 15 zile ale lui noiembrie a.c.; neavoastră : C.S. Hunedoara i derne, c
piaţa municipiului şi ri lelor pieţei, îşi poţi face mizare impusă de or buie să iei puţină apă întreprinderea „Victoria" Că- risipeşte 28 de milioane de \ taje, c
valizează cu cele mai toate cumpărăturile, te ganele locale pentru la picioare. O canaliza lan raportează economii la kWh, în timp ce, o tonă de t spaţioase
moderne şi încăpătoare poţi aproviziona chiar acest fel de comerţ, re racordată la canalul consumul de energie electri oţel electric se produce cu / Locuitori
682 kWh, o tonă de lami
că pe 10 luni, dar în 15 zile
asemenea complexe. îşi colector ar rezolva pro din noiembrie îşi depăşeşte nate cu 33 kWh ; o tonă de \ ră de c-e
desfac aici produsele blema. Lucrători de la consumul planificat cu peste sîrmă laminată cu 116 kWh ; l diţii de
unităţi ale comerţului salubritate spală, în 720 000 kWh ; Ţesătoria de o .tonă de fontă cu 18,5 kWh; / dispunîni
de stat, ale comerţului Piaţa di Hunedoara spatele halei, cu apă mătase Deva depăşeşte con o tonă de cocs cu 12 kWh. 1 soriile n
cooperatist şi producă sub presiune recipienţii sumul cu 435 000 kWh, pe 10 Este limpede, deci, ce în îgur lucri
luni, este... consecventă şi
seamnă a risipi 28 de mi
tori individuali. Griju de gunoi. Nu e locul pe cele 15 zile din noiembrie lioane de kWh. Completăm / vedere :
lii cu modul în care se poate deveni mode! cel mai potrivit, ne- — un plus de consum de prin a spune că o tonă de 1 Lipsa cu
folosesc spaţiile desti maivorbind de faptul 12 870 kWh ; întreprinderea pîine se produce cu 11 kWh, l termină
nate comerţului, cu ţi că, neavînd unde se de bere din Haţeg (măcar o tonă de făină se macină /lungi - şi
nuta lor, edilii hunedo- pentru un mare oraş scurge, apa şi reziduuri dacă ar produce, de oînd tot cu 55 kWh, că pentru a pro 1 poştaşilo
reni împreună cu or le pe care le antrenea promite) îşi depăşeşte re duce 1 kWh consumăm 1,5 ij cînd nu
ganizatorii comerţului ză curg pe străzile lă partiţia de energie electrică, kg lignit, sau 0,320 mc gaze i tu ri le —
pe 10 luni, cu 255 000 kWh,
naturale, sau 0,280 kg păcu
— în acest oraş cu turalnice. iar pe 15 zile din noiembrie ră. Să recunoaştem, sîwt a- ) rea care:
peste 89 900 de locuitori cu semipreparate „gos păstrează florile în apă Cînd te gîndeşti că ou 18 000 kWh ; întreprinde devărate momente de re ţ ziarelor.
— au realizat în acest podina" (prezente în şi v dau sectorului res fără asemenea aspecte rea de blănărie „Vidra" O- flecţie pentru fiecare dintre I tale con
complex al pieţei cîte gamă extrem de varia pectiv din piaţă un as piaţa din Hunedoara răştie se numără tot prin noi. sarju fur
va lucruri deosebite.' tă), poţi servi şi o pect ordonat şi îngrijit. ar putea fi model de tre... risipitorii de energie GH. I. NEGREA Consideri
După un studiu atent cafea filtru. Ar putea învăţa si alte organizare şi «urâţenie, electrică : 409 000 kWh con- i conside
/ de Io
al preferinţei cumpă Aici se face un intens administraţii de piaţă. nu te lasă inima să 1 popular
rătorilor şi al posibili comerţ cu flori (hune- Aceasta a fost partea treci pe lîngă ele fără Gesf colegial uman ^ să reze
tăţilor oferite de marea doreanul iuibeşte nespus bună, cum se mai spu a încerca să provoci o
24 de elevi de . la liceul
hală, ei au creat aici un de mult florile). Dar ne : una „caldă". Şi a- punere la punct a lor. mecanic şi alţi 11 cetăţeni raşului Brad, donînd peste i această
7 litri de sînge pentru co
magazin de tipul „Uni pentru ca, în aştepta cum una „rece" : se Ceea ce vrem să facem din Crişcior au răspuns zi legul lor Dorin Oprean, in 1 între ai
versal" pentru produse idu uuuipmaluijiui, iiu- s-paia mieriorui naiei halei cu rîndurile de fată. • i lele trecute cu promptitu ternat în stare gravă la o ) al mod
w
rea cumpărătorilor, flo
spală
interiorul
alimentare cu cîteva rile să nu se ofilească, dar apa bălteşte la in I. CIOCLEI j dine apelului făcut de Co clinică din Cluj-Napoca, în | lizaţiei.
cu cîteva ^ rile să nu se ofilească, dar apa bălteşte la in-
misia de cruce roşie a o-. urma unui accident.