Page 67 - Drumul_socialismului_1977_11

GINERI, 18 NOIEMBRIE 1977 Pag. 3

-------- ^
SPRE \ LITERATURA' ARTA” C î n © c a sa bă ar ©
I STAŢII \
\ Anotimpul îşi urmează drumul Adunăm incandescente ceasuri,
aceas-1 ţinînd treji toţi pomii roditori ni le rotunjim pe cît se pot
îlor cri-1 vine cu ulcioare de-mplinire şi topind caratele-n privire
suporta 1 şi aşterne pretutindeni flori. ne-ndreptăm cu-ncredere la vot.
isa per-\ Ne alegem gospodari în fruntea
de pe/ Zodia ce singuri ne-o durarăm aşezărilor durate — şi votăm
e încinsă ca oţelu-n foc
Q barat J rrontul Unităţii Socialiste •
e vede, ţ creşte-n spice, cum esenţa vieţii nou mandat de-ncredere îi dăm.
sem- ne uneşte-n muncă la un loc.
ll-uu ţ Cum acelaşi ideal transformă Toţi la urne, să ne spunem vrerea
n-au
Altfel, V despre azi şi miine, bucuroşi ;
e la oi visul îndrăzneţ în plan lucid, mai bogată şi mai luminoasă
ririle !în?l Elementul actual să predomine făurim Comuna românească să ne fie vatra din strămoşi !
Se re-ilj sub stindard de-nflăcărat partid. AUREL D. CÎMPEANU
jurul y
şoferii i*
raj, lă- /
toiul (j in viata cuitural-educativă si artistică Un nou cenaclu literar i |
„Cqjn-ţ
~qjn
', „Da Imnul de Stat—J
i intim-\ în Valea fiului
trecu-1 Prima ediţie a Festiva­ Acest important număr ţiile corale, m-uzicale — -i
şi marţi ? lului naţional „Cântarea de formaţii are menirea se va adăuga strădania La Casa de cultură a sin­ Valea Jiului şi vor fi pu­
seara. 1 României" a generat în de a valorifica în mai creatorilor literari, plasti- dicatelor din Petroşani s-a blicate, în funcţie de ne­ • mesaj peste !
orei e l judeţ o amplă manifestare mare măsură versul patri­ cienilor amatori şi profesi­ constituit un nou cenaclu cesităţile redacţionale, în
31-HD-/ a creaţiei şi hărniciei, re­ otic, cântecul şi dansul ce onişti, care au datoria să -literar. El răspunde cerin­ ziarele „Steagul roşu",
staţia i unind peste 80 000 inter­ exiprimă realităţile zilelor cunoască şi să oglindească ţelor spirituale mereu „Drumul socialismului", în veacuri
iarpaţi". ^ preţi şi creatori din rîn- noastre, munca avîntată a în mai mare măsură mun- crescânde din această zonă suplimentul trimestrial
iu e ni-1 dul minerilor, siderurgişti- oamenilor din mijlocul că­ .ca şi viaţa celor ce mun­ şi poartă denumirea : ce-, „Ritmuri hunedorene" şi
- a re-J lor, constructorilor, ener- rora interpreţii şi creato­ cesc, cu gîndurile şi aspi­ naclu-1 literar „Valea Jiu­ în culegerile anuale edi­
femeii \ geticienilor, ţăranilor co­ rii se ridică. Şi judeţul raţiile lor, cu faptele de lui — Panait Istrati" al tate de Comitetul judeţean \ Noul Imn al ţării m-a |
n braţe, 1 operatori, elevilor. Experi­ nostru oferă numeroase eroism cotidian. municipiului Petroşani. de cultură şi educaţie so­ i făcut să retrăiesc emoţii- :
ipoi, să K enţa dobândită de factorii -asemenea elemente de re­ Cenaclul municipal s-a cialistă. 1 le dintotdeauna ale ce- \
>. prinţ educaţionali,. de conduce­ per. Ele sînt generate de Elementul actualitate în­ constituit la sugestia par­ ''Prin cenaclul „Valea l lui ce ascultă in premie- i
, ră o operă muzicală de 1
1
apoi de , rile instituţiilor culturale cuvintele înflăcărate ale seamnă, de asemenea, de­ ticipanţilor la consfătuirea Jiului — Panait Istrati" ) maximă valoare ariis- l
e. Des- ‘ jxţ această mare întrecere secretarului general -al păşirea unei viziuni exclu­ cu membrii cenaclurilor creatorii sînt chemaţi să 1 tică, cu un text de înalt )
re soţul / a evidenţiat necesitatea a- partidului, t o v a r ă ş u l siviste în virtutea căreia literare existente în oraşe­ promoveze o literatură mi- < conţiput, in perfectă ar- ţ
cordării unei atenţii spo­ Nicolae Ceauşescu, rostite le Văii Jiului, organizată litânt-revoluţionară, să o- \ monie cu linia melodică. i
rite calităţii evolutive şi, cu prilejul vizitelor de lu­ se acordă cu preponde­ de Comitetul municipal glindească veridic chipul o- / Emoţia m-a copleşit cu '
mai cu seamă, promovării cru efectuate în mijlocul renţă atenţie creaţiei ar- Petroşani al P.C.R. şi de mului nou, al minerilor Văii 1 atit mai mult cu cit, de j
t astă dată, melodia imnu- j
curajoase şi responsabile a minerilor Văii Jiului şi al Jiului, precum şi aspecte din I lui aparţine compozitorii- '
elementului actualitate în siderurgiştilor hunedoreni. lupta poporului nostru ^ lui Ciprian Porumbescu, 1
şi ta- /
vorbim. 1 viaţa cuitural-educativă şi Conţinutul repertoriului, pentru libertate socială şi / acel romantic şi mare '
i patriot ce ne-a lăsat (
Nu su-l artistică. evoluţiile formaţiilor tre­ naţională. Scrisul lor este l drept moştenire şi cin- (
îemenea . In perspectiva actualită­ buie să dinamizeze, să chemat să contribuie la tecul „Pe-al nostru '
ţii, ediţia a doua a festiva­ impulsionarea şi perfecţio­ ţ steag", şi opereta „Crai (
)■ l lului se impune ca un ca­ mobilizeze colectivele de tistice. Pe zi ce trece se Comitetul municipal de narea activităţii formaţi­ / nou", şi nemuritoarea .
oameni ai muncii la reali­
TA S dru de promovare a cre­ zarea sarcinilor de plan, conturează, ca o consecin­ cultură şi educaţie .socia­ ilor artistice de amatori * „Baladă", şi... 1
aţiei fruntaşilor în muncă, a angajamentului de a ob­ ţă a politicii educative şi listă. din Valea Jiului prin cre­ \ Despre valoarea com- I
(Noul forum -al scriitori­
a celor ce se disting prin ţine pe întregul cincinal o culturale a partidului lor care trăiesc în Valea area unui număr sporit şi / poziţională a melodiei
nostru, o adevărată miş­
a re mai, realizări în producţie, în producţie suplimentară de care de invenţii şi inovaţii Jiului este o reuniune lu­ calitativ superior de texte. ] imnului au vorbit elogi- I
itat că ) viaţa economică şi socia­ peste 5 miliarde lei. Ele nară (în prima duminică Prezenţa în acest cena­ i aliv, la timpul potrivit, i
/ marii noştri muzicologi, '
ija avea l lă, restabileşte echilibrul vor trebui să reflecte eve­ în domeniul ştiinţei şi a fiecărei luni) a cenaclu­ clu a doi membri ai Uni­ ţ Ceea ce capătă o sem- |
;unat şi i firesc între producţie şi nimentele acestui an — a- tehnicii, corelată cu miş­ unii Scriitorilor — Dumi­ / nificaţie deosebită este
a C.A.P.V cultură, pe uriaşa scenă a legerile de deputaţi de la carea sportivă de masă, rilor „Venus" din Petrila, tru Dem Ionaşcu, secreta­ i textul adaptat. Pentru că
„Or-
Lu-peni,
din
„Lira"
ai puţin ^ muncii pasionante. 20 noiembrie, Conferinţa în strînsă legătură cu ac­ feu“ din Vulcan, „Orizont" rul responsabil al cena­ [ nu este vorba de o adap-
oprietate / Etapa de masă a festi­ Naţională a partidului. tivitatea culturală, indiso­ al Institutului de mine clului şi Corneli u Rădu- l tare oarecare, ci de una
culmea, * valului, programată pe o lubil legată de dezvoltarea Petroşani şi „Ana Colda" lescu, conducătorul cena­ \ care reflectă pregnant
?• vitejia poporului nostru |
’. nu se\ perioadă de un an (octom­ Dar să nu -uităm nici fi­ (cenaclul dramaturgilor clului „Lira" Luipeni şi ţ în lupta sa seculară pen-
apă nici l brie 1977 — decembrie lonul de. aur al folclorului liberă şi armonioasă a o- hunedoreni) ce funcţionea­ membru în colectivul de i iru libertatea, indepen- <
ă a in- / 1978) a demarat în jude­ hunedorean, păstrător al mului, de idealurile uma­ ză pe lingă Teatrul de stat conducere al cenaclului 1 denţa şi suveranitatea
şi s-auţ ţul nostru cu un potenţial obiceiurilor şi datinilor nismului socialist. Toate „Valea Jiului". De aseme­ municipal — precum şi a i patriei; prezentul nostru
le recu-l de aproximativ 3 OOO for­ strămoşeşti, inestimabila acestea fac din ediţia a nea, în cenaclul nou în­ unui număr mare de scri­ , socialist făurit sub con- ,
1 furajă-? maţii, 5-00 cercuri de cre­ itori talentaţi care bat la ţ ducerea Partidului Comu-
artă a pă-durenilor şi mo­ doua a Festivalului- naţio­ fiinţat se integrează cei i nist Român, viitorul stră-
lor fiind ] aţie ştiinţifică, tehnică, ar­ porţile afirmării, constitu-'
ţilor, din zonele Orăştiei mai buni creatori de' li­ de o garanţie că, în actu­ > lucit prefigurat in Pro-
-a găs-iti tistică, cuprinzînd peste nal „Cântarea României" teratură, existenţi în cer­ \ gramul, partidului, gindu-
(T. Ni- , J10O 900 de oameni ai mun- şi Văii Jiului, dubaşii Văii o mişeare de masă de cea curile literare ale ‘ şcolilor ala ediţie a Festivalului' l rile cele mai alese ale
„Cîntarea
Româ­
cţî -din unităţile economi­ Mureşului. mai vastă complexitate. de pe raza municipiului. naţional creaţia literară a ' omului de azi, construc-
niei",
ce, instituţiile hunedorene Actului educaţional — Creaţiile, care întru­ \ tor al unei societăţi
LA Văii Jiului va atinge cote i prospere şi drepte. Un
.,1 elevi. Cifrele depăşesc întreprins de formaţiile de MINEL BODEA nesc calităţile necesare' calitative superioare ţ text care înflăcărează, ne
cu mult ceea ce s-a reali­ recitatori, brigăzile artisti­ instructor la Comitetul jude­ valorificării lor publice, l mobilizează, ne indeam-
zat în prima ediţie a fes­ vor fi citite iubitorilor de PETRIŞOR CIOROBEA ,' nă să privim cu încrede-
n oraşul \ tivalului, exprimând reale­ ce, teatru politic, dans te­ ţean de cultură şi educaţie literatură în cadrul şeză­ instructor cu probleme de \ re spre viitorul comunist
al tu Ma-l le rezerve existente. matic şi popular, forma­ socialistă torilor literare ce se vor literatură la Centrul jude­ i al patriei. Am ascultat a-
n peisaj ţ organiza în întreprinderi­ ţean de îndrumare a crea­ ) seară, la Televiziune, De-
)s, semn \ le, instituţiile, căminele de ţiei populare şi a mişcării l creţul privind completa-
nu „tra-1 nefamilişti şi şcolile din artistîce de masă rea legii de aprobare a
şi spori-/ \ Imnului de Stat. Mi-au
ria. Aşa ) C î n t a r e a R o m â n i e i produs o mare bucurie
1 completările făcute, prin
e poate i i care se includ in text do- i
lepozita-? ' Ceea ce e dimineaţă aprinsă pe munte. . Spre care de pe cer priveşte-o lună plină ? uă idei de excepţională ,
de *iezi- * Ce-şi lasă în porumbişti voalul de mireasă. ) însemnătate privind apăr
se faceţ Legănînd în grai lumina pămîntului pe rod t rarea patriei şi politica i
ii, afec-i Cu sarica şi diadema grea pe frunte Ciocanul greu pe fiare e tot un cîrilec sacru externă de pace şi prie-
e teren i Ţara în toamnă vine cu versu-i voievod. ) tenie a poporului român.
din cir-- De care ne legară părinţii noştri blînzi i Am deplina convingere
lată un, Cum arborele poartă o vară fructul acru i că noul Imn de Stat va
imnâ la] Un tînăr cînt ce bate la tîmpla ei asprită Şi-l face-n toamnă mare şi roşu de izbînzi. ) purta peste veacuri me-
călab). |j De vîntul şi de marea încinsă în cristale, ţ sajul poporului' român, \
In bătătura casei amiaza e zorită Cîntarea României — Pecetea tinereţii ' destinat — sub conduce-
LE — \ ^ rea partidului — gloriei I
Din cronici să ne poarte spre marile furnale. In aer şi pe rîuri — pe chipuri în sudoare ^ şi marilor împliniri.
JIU ^ Se-aude urcînd plămada mare a vieţii
J ŢA ? ! \ Şi cîntecul să umple pe-ogor şi în uzină Luînd deasupra gliei chipul măreţ de floare. ţ Prof TIBER1U BĂRDAN i
Deva
i
al H u - ’ In salopeta largă să-ncapă ca-ntr-o casă VALER1U BÂRGĂU
lonstruii ţ IQSIF IELLMAN : „Dorobanţi eroi“
ai, mo-1
i 10 e-/ » Consecvent cu sine, pro- rajul să cadă la examen
a mente 1 “ zator de o impresionantă ve sora lui Rovinaru pen­
>rtabile. ^ 2 vigoare creatoare, Radu Un roman ai maturităţii si reswnsahilitătii tru răspunsul celebru 3
i bucu-I j Ciobanu, ajuns la maturi- „sustantivu malgăr e a - ,
ie con- 1 " tate artistică de la a doua prozatorul fiind preocupat mului. Părinţii Patriciei Sergiu. Tinerii se dovedesc sînt străina de motivele jectiv sau _ acuzativ". Nici
locurile ţ S carte '(„Crepuscul"), se în- in egală măsură de epi­ sînt încă tineri şi aminti­ a fi intransigenţi inamici şi problematica romanelor. asupra lui 'Rovinaru nu se
stăruie. L-am fi vrut mai
s acce-1 “ făţişează in librării cu un cul intimplărilor in sine şi rile lor sînt nespus de ai prejudecăţilor şi acţio­ Ne punem întrebarea dacă mult ancorat în acţiune
In sin-.’ ■ nou roman, „Ultima va- de reflexul lor in psiholo­ proaspete, dar Patricia nează în virtutea unei lu­ jiu cumva scriitorul dorea tocmai ca fiind individ „de
avut în \ Z canţă", apărut la Editura gia personajelor. Expoziţi- „simte" distanţa care-i cidităţi cîştigală nu din- să realizeze un ciclu na­ insectar", „omul reculului,
Z Albatros. Fragmentele pu-
tr-o experienţă adincă de
loştale. I " blicate in presă — inclusiv unea nu lasă să se între­ separă de ea. La fel simte viaţă, ci dintr-o mentalita­ rativ amplu prin romane­ profitorul abject al revo­
„Crepuscul",
„Zilele",
le
şi Sergiu, iubitul ei, care
de de-? j; în paginile „Ritmurilor vadă conflictul, deloc lim­ îşi manifestă chiar un a- te nealterată de incidente „Treptele Diotimei". luţiei, mai rău chiar decit
pede între părinţi şi copii,
multe, ■ » hunedorene" — deşi au dar acest conflict nu este numit dispreţ faţă de ta­ sociale, ca cele din gene­ Maniera analitică,, sim­ duşmanul revoluţiei pentru
ale \ ■ stirnit interes, n-au putut generat de condiţia deli­ tăl său, om cu funcţie de raţia părinţilor. ţul narator, echilibrul com­ că ăla măcar crede în ceva,
pe cind ăsta nu crede în
qles / J convinge asupra ceea ce cată a părinţilor despărţiţi. răspundere într-o perioadă Purtindu-ne prin acest poziţiei se menţin in în­ jnirnic", cum bme il creio­
ză iif.J 2 urma să fie romanul in Paula şi Emil, mama şi cind abuzul de putere era subiect epic, autorul face treaga proză a lui Radu nează Emil. E, insă foarte
ntîrzie- \ ■ totalitatea lui. Un roman tatăl Patriciei, deşi divor­ ,,o boală" cu efecte socia­ multe „paranteze", care, Ciobanu. Romanul „Ulti­ posibil ca multe alte per­
Z ca „Ultima vacanţă" nu
ma vacanţă" nu este cel
sau a t 2 poate fi apreciat la ade- ţaţi, îşi găsesc un punct le nocive. Faptele acestui fapt curios pentru cititor mai valoros din creaţia sonaje, lăsate ' pe planul
şi meritoriu pentru scrii­
e poş-1 2 vărata lui valoare pe di- comun în a nu accepta ca personaj sînt reprobabile, tor, nu sînt digresiuni ce scriitorului, dar reţine doi în romanele de pină
dar de ele nu poate fi vi­
acce-) ■ viziuni, ci in ansamblu. fiica lor- să se căsătorească novat şi Sergiu. Părinţii scapă de sub condei, ci toate ciştigurile ariei sale. acum, să le reintîlnim,
m
lanţă?' 2 .începutul romanului e, cu Sergiu. Romanul nu Patriciei, care au avut de piloni de susţinere a con­ Nu este abandonată nici poate, sub alt nume, in
prezintă însă un conflict
Şi mai « poate voit, de un scăzut banal familial, ci, mai de­ suferit de pe urma potlo­ flictului. Chiar riiai mult, ingeniozitatea aducerii „în cărţile viitoare ale lui
Radu Ciobanu pe care le
ciaţiile h interes dramatic, dar, grabă, unul între generaţii. găriilor lui Rovinaru, de­ aceste paranteze, care scenă“ a personajelor, dar, aşteptăm cu mare încrede­
insiliui Z treptat, autorul, cu o artă Ar fi fost poate simplu de plorabilul tată al băiatului, menţin omogenitatea com­ din păcate, nici graba a- re.
poziţională, prezintă aspec­
bandonării unora. In ro­
rebuie ; compoziţională echilibrată rezolvat epic şi, desigur doreau ca răfuiala lor cu te ce leagă „Ultima va­ manele sale Radu Ciobanu De înalta ţinută artistică
acest individ să se trans­
2 şi sigură, ne pune in faţa
rapid ■ unor conflicte complexe simplist, ca ackşte genera­ forme într-o adevărată canţă" de romanele ante­ are unele personaje pe o romanelor lui Radu Cio­
Este, 2 şi dificile. Atracţia lecturii ţii să fie plasate în două Vendetă. Acest fapt o a- rioare ale lui Radu Cio- gare cititorul „le regretă". banu sintem de jnult si­
atribut Z provine atit din evenimen- lumi diferite, una înainte duce pe Patricia intr-o si­ . banu. Nici nuvelele şi po­ In „Ultima vacanţă" un a- guri. Romanul „Ultima va­
această
întregeşte
canţă"
i civi- 2 tele prezentate cit şi din şi alta după Eliberare, dar tuaţie limită, mai ales că vestirii# din volumul de semanea personaj este siguranţă.
« stările sufleteşti ce le pro- cele două generaţii sînt aştepta un copil şi, poate debut „După-amiaza bă- Voica, mătuşa Patriciei,
2 voacă aceste evenimente, formate în anii socialis­ în primul rînd, îl iubea pe triniilui domn" (1970) nu profesoara care a avut cu­ Prof. SILVIU GUGA
—4 .................................................................................................... .