Page 7 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 7
MIERCURI, 2 NOIEMBRIE 1977 Pag. 3
■-—rn Incepînd cu 1 noiembrie
LUCRU! \ agendă electorală m agendă electorală
LUCRUL? ţ ^ . . . . . . . .... «s .. .... *. ...
Noi categorii de oameni ai muncii
i au înce- \
iltă vreme ţ
cui re a 1 beneficiază de majorarea retribuţiei Consultarea permanentă a maselor—cadru larg
încălzire '
dirilor de ţ
>at şanţul, 1
şi- izolat ’ democratic, de perfecţionare continuă
3 început Ţ Cîfeva calcule concrete
In acest l Consecvenţa cu ca
eput aco- / re sînt transpuse în
i lucrarea i fapt măsurile iniţiate între categoriile de oa MAIORARE DE 20,3 LA a activităţii consiliilor populare
O plă- i de secretarul general meni ai muncii care de la SUTĂ.
zâ la pi- ! al partidului, tovarăşul 1 noiembrie vor beneficia Majorarea de care se bu în scopul afirmării tot
n lucru"! 1 Nicolae Ceauşescu, pri de majorarea retribuţiei se cură subinginerul Viorel To- mai puternice a rolului Tor nilor — adunări . cetăţe lor în toate problemele oa
Pvctul e- \ vind majorarea retribu numără şi lucrătorii din do dea şi categoria sa profesio în viaţa economică şi so neşti în care să prezen re privesc gospodărirea şi
Cu gropi, i ţiei personalului mun meniul ingineriei tehnologi nală are şi alte repercusiuni. cială a ţării, al creşterii e- tăm problemele pe care înfrumuseţarea oraşului,
realizarea de obiective e-
ar unde-i ' citor a căpătat, înce- ce, cercetării şi proiectării De pildă, tehnicianul prin urmează să le analizăm şt
IU) \ pînd de la 1 noiembrie, cipal Alexandru Stanciu, ca ficienţei întregii lor acti hotărârile, măsurile pe ca dilitar-gospodăreşti, baze
o nouă confirmare. In- din judeţul nostru, lată cî- vităţi, consiliile populare re ne gîndirn să le adop de agrement şi sportive,
> STINGE ) cepînd cu această dată, teva exemple concrete : re a avut iniţial o încadrare trebuie să-şi întărească tăm. Aşa de exemplu terenuri de joacă pentru
retribuţiei
corespunzătoare
permanent
legăturile
cif
? ! \ se majorează retribuţia Subinginerul VIOREL TO- înaintea sesiunii din luna copii şi alte lucrări ~ de
oamenilor muncii ce ac DEA de la Institutul de cer de 2 389 lei şi un spor de masele populare, să-şi spo mai â.c. în care am dezbă-. larg interes obştesc.
3 un tub tivează în domeniile cetări în metalurgie de la continuitate în aceeaşi în rească capacitatea lor de • tut probleme legate de îm Alegerile de deputaţi de
treprindere de 239 lei, va
:on pot 1 cercetării ştiihţifice, in Hunedoara declară : „Soco avea de la 1 noiembrie O a mobiliza energia oame bunătăţirea activităţii co ia 20 noiembrie'prilejuiesc
nilor muncii, de a stimula
nd că nu l gineriei tehnologice, in tesc că nivelul retribuţiei RETRIBUŢIE MAJORATĂ DE merciale şi de deservire a perfecţionarea în continua
mult cu- i dustriei chimice, pro mele exprimă un raport e- 2 760 LEI, ceea ce înseamnă iniţiativa lor creatoare. populaţiei, am organizat o re a activităţii consiliilor
leea e ) iectării şi informaticii. chitabil între munca depusă o majorare superioară pro Actuala campanie electo dezbatere largă cu cetăţe populare, adin-irea şi lăr
nu con- ţ O parte însemnată şi remunerarea ei, precum centual mediei categoriei rală pentru alegerile de nii-, şefii de unităţi şi lu girea schimbului de opinii
ăr, mult. t a oamenilor muncii şi grija egală a partidului sale pofesionale, dar şi un deputaţi în consiliile popu crătorii din'comerţ, cadre între consiliile populare şi
plus la I din judeţul Hunedoara spor de vechime în aceeaşi lare municipale, orăşeneşti de conducere din unităţile cetăţeni, în scopul găsirii
lentar de | — mineri, siderurgişti, pentru toate categoriile de şi comunale se desfăşoară economice' şi instituţiile o- de noi căi şi soluţii pen
proces
fondul
pe
unui
din De- 1 constructori, alte cate oameni ai muncii". unitate superior celui de mai complex şi profund de raşului. La fel am proce tru iniţierea unor acţiuni
comune care să ducă la
plus) gorii — au beneficiat Subinginerul Viorel To- înainte : 276 lei, faţă de 239 dat şi înaintea sesiunii din
deja substanţial de ma lei. El va beneficia, deci, lărgire şi adîncire a de dulie cînd am analizat’ realizarea şi depăşirea
jorarea retribuţiei în dea beneficiază, ca şi în în sumă absolută, de o ÎM mocratismului orînduirii probleme privind asigura sarcinilor privind dezvol
prima etapă. Cifra ce treaga categorie profesiona BUNĂTĂŢIRE A VENITURI noastre socialiste — pro rea stării de sănătate a tarea econom ico-socială a
lor ce se bucură de o lă din care face parte, de ces iniţiat şi condus de populaţiei, realizarea indi localităţilor, la îmbunătă
retribuţie majorată — LOR SALE OBŢINUTE CA Partidul Comunist Român. catorilor demografici şi re ţirea condiţiilor de muncă
blicii din / inclusiv categoriile care o majorare medie a retribu RETRIBUŢIE A MUNCII, ÎN Acest proces se defineşte ducerea accidentelor de şi viaţă ale cetăţenilor, la
■ în mul- 1 intră incepînd din luna ţiei în prima etapă de apro VALOARE DE 408 LEI. şi se conturează efectiv în muncă. în sesiunea din înfăptuirea Programului
judeţ — \ noiembrie — se ridică ximativ 16 la sută. In plus lată şi un alt exemplu : creşterea şi aplicarea par septembrie am dezbătut' partidului de făurire a so
nopţi la l Ia peste 90 000. de aceasta, subinginerii d-in subinginerul Nicolae Dub- ticipării tot mai active şi măsurile ce se impun pen cietăţii socialiste multila
ă mult ? Grijii manifestate de ramura care beneficiază de efective .a maselor largi de tru îmbunătăţirea admi teral dezvoltate
:are ar ) partidul şi statul nos ceanu a fost încadrat pînă cetăţeni la conducerea nistrării, întreţinerii şi
raţional ^ tru, personal de secre la 1 noiembrie de majorare la 1 noiembrie în clasa 19 treburilor de stat şi ob exploatării fondului loca PETRU VERDEŞ
:onomice. t tarul general al parti se bucură de ridicarea ni bază, cu o retribuţie de şteşti. Toţi cetăţenii sînt tiv de stat. Măsurile adop secretarul Biroului executiv
i de ne- ] dului, pentru creşterea velurilor maxim şi minim de 1839 lei. Aplicîndu-i-se mă implicaţi tot mai adine în tate, ca şi în celelalte se al Consiliului popular
cel din 1 continuă a nivelului de încadrare. Astfel, Viorel To- actul deciziei, al conduce siuni, au fost rodul con al oraşului Vulcan
ooritoare ' trai, oamenii muncii surile amintite, el va fi în rii şi înfăptuirii obiective sultării maselor de cetă
a, ard ţ din judeţul Hunedoara dea, care a avut pînă în pre cadrat de la 1 noiembrie lor propuse. ţeni, a locatarilor care au
ii răspund printr-o mo zent încadrarea 20/1, cu o în clasa 20 bază, cu o re în activităţile Consiliului locuinţe de la stat. De
bilizare deosebită în retribuţie de 1920 lei, va a- tribuţie de 2 220 lei. popular al oraşului Vul asemenea, „Sfatul gospo-
realizarea sarcinilor de can a devenit mod de lu darilor“ a devenit o for
îEBUIE 1 vea, ca urmare a aplicării
plan şi a angajamente Numărul celor care bene cru curent practica de a mă cu caracter permanent
iR Si \ lor pe acest an şi pen majorării retribuţiei, ÎNCA ficiază, în institutul hunedo- organiza — înaintea sesiu de consultare a cetăţeni-
tru pregătirea temeini DRAREA 21/1, CU O RETRI „SUB FLAMURI DE
*■ \ rean, de majorarea retribu PARTID BIRUITOR"
că a producţiei anului BUŢIE DE 2 310 LEI, CEEA ţiei în etapa I este de
etişt-i de | viitor. CE ÎNSEAMNĂ, PRACTIC, O
□ re Iu- \ peste 200 oameni ai muncii. La „Casa alegătorului" din Locuitorii din multe
sate au ţinut să fie pre-
şcădaga, l I zenţi, duminică, la inau-
(tobuzele ? Uteeiştii de la Secţia de j gurarea căminului cultu-
de aici i stilpi hidraulici Vulcan au Hunedoara j ral din Sălaşu de Sus.
pe jos \ efectuat de la începutul a- 4 < ; Momentul a fost marcat
cestui an peste 10 000 de
pentru r ore muncă patriotică în „Casa alegătorului" din răspunsuri la întrebările de un amplu şi reuşit
[obuzelor 1 sprijinul producţiei. După Hunedoara, instalată la cetăţenilor. Tot aici este spectacol tematic, desfă
cum ne-a mărturisit tova
s opreşte \ răşul Ovidiu Bărbulescu, se Casa de cultură a munici deschisă expoziţia de gra şurat sub genericul „Sub
flamuri de partid biru
roblema, l cretarul comitetului U.T.C. piului, cunoaşte zilnic o fică â .pictorului Czeller itorAlcătuit din mon
şcădaga, ^ din secţie, uteeiştii au re mare afluenţă de cetăţeni Dezideriu cuprinzînd piese taj muzical-literar, bri
studiată, \ parat două strunguri ca ce caută aici răspunsuri !a ce reflectă noile realităţi gada ' artistică „Pastile,
re trebuiau trecute în re
ă in a- l paraţie capitală, au ame întrebări legate de actuala ale municipiului. pastile", grup folk (Mi-
e rezp' , najat două depozite de în perspectiva imediată hai Meliţa, Aneta Bur-
odalitb tfe ! materiale laminate, au să campanie electorală, de a activităţii „Casei alegă sescu), dans mixt din
dit flori şi au plantat pu-
JÎnă la ţ ieţi. Legea electorală, se infor torului" vor fi organizate satul Mălăeşti, solişti
vocali, grup vocal din
Dintre uteeiştii care răs mează cu ceea, ce-i intere dezbateri pe, teme pa: par
pund mereu chemărilor or Riu Alb, căluşarii din
ganizaţiei se remarcă A- sează în privinţa dezvoltă ticiparea maselor la activi Nucşoara şi ansamblul
IECAZ \ drian Vilceanu, Andron rii localităţii în care tră pionierilor şcolii genera
Codoreanu, Petru Pîntea, tatea de educaţie, de în le din localitate, specta
aşteptat j Fodor Zoltan, Emilia Ur iesc şi muncesc. făptuire a justiţiei socia colul tematic a fost în
Achim,
Valeria
sa,
Dora
se re- ) Diaconescu, Dumitru Cor- Permanent, la „Casa a- liste, acţiune organizată în tregit, in final, de pro
gramul oferit de tafa-
tind su- ţ cheş, Elena Cornea. legătorului" se află repre colaborare cu filiala muni ful, soliştii şi dansatorii
chitan- i Text : IULIAN NUTAŞ, zentanţi ai Consiliului mu cipală a' asociaţiei jurişti Casei de cultură din
Foto : ŞTEFAN
29 oc- i NEMECSEK nicipal al F.U.S. care dau lor. Haţeg.
acesta \
zi si i BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ
nou (!). ;
ziua ) i La Ciungani şi Prăvă-
rie a.c. ( OPINIA PUBLICA este invitată să dezbată cazul Corcheş leni (Va ţa) brigada şti
de la inţifică a Comitetului
strada ^ In noaptea de 18 spre 19 altul acasă. Nu .ştii şi nici judeţean de cultură şi
educaţie socialistă a a-
Deva, i octombrie, în autogara De „Fatnilia — se anală în Codul prin ca şi cinstea, gata oricînd să dea to nu încerci să te apropii cu vut, duminică, un fruc
zadar- J va puteau fi văzute o feme cipiilor şi normelor muncii şi vieţii co tul pentru înflorirea patriei socialiste. căldură ' de. sufletul . fetiţei., tuos dialog ca oamenii
Jâ ore, ) ie abătută şi o fetiţă som Claudia are note rele la satelor. Profesorii Rădi
Şi totuşi, deşi tot mai rare, se mai
Viore noroasă şi plînsă. Aşteptau muniştilor, ale eticii şi echităţii socia ivesc cazuri cînd, datorită unuia sau şcoală, din cauza modului că Avram. Sorina Beu-
liste — trebuie sa fie cea dinţii şcoală
fost ca autobuzul ce pleacă în în care copiii să înveţe, odată cu regu altuia dintre soţi, familia se destramă de viaţă pe care-1 impui în şan, Rodica Cirţină, Ro-
■ j
rele. J jurul orei 24 spre Hărău să lile de comportare în viaţă şi societate, (uneori chiar înainte de a se întemeia), casă. Nu poate învăţa. Ai dica Manigutin. Sever
făcut promisiuni ferme con
Mateucă, Viorel Arimes-
mia le ducă la' tatăl femeii. De preţuirea muncii, devotamentul faţă iar copiîi care au nevoie de creştere' şi ducerii şcolii şi ce. s-a ales cii, medicii Petru Zamji-
ce ? Pentru că, pur şi sim
Jnderea “! plu fuseseră' izgonite din de ele ? Fetiţa a trebuit să roiu, Aurel Cioflica şi
ceri n- l casă de cel care ar fi tre de partid şi cauza socialismului". educaţie suferă consecinţele irespon fugă din nou de acasă cu juristul Octavian Mun-
(Ştefan ^ buit ca, la acea oră, să îm Aşa trebuie să fie şi aşa sînt majori sabilităţii părinţilor. Un astfel de caz mama ei, de teamă. teanu au relevai semni
partă cu fetiţa lui căldura tatea covîrşitoare a familiilor societă — în care tatăl unei fetiţe, alunecat pe Soluţia adoptată in acest ficaţiile majore ale A-
totală
comportă
ţii noastre socialiste, familii întemeiate
t casei. Un epilog nedorit, pe dragostea şi afecţiunea dintre soţi, panta beţiei, cu se principiile şi în normele caz atît de ilustrativ pentru pelului Frontului Unităţii
contradicţie
iNT trist pentru un copil, la un familiile alcătuite fără ma Socialiste, au vorbit des
\ şir de fapte şi greşeli în pe stimă, cinste şi respect reciproc. In eticii şi echităţii socialiste şi pe care tură responsabilitate a fost pre prestigiul României
\ care ea, fetiţa respectivă, nu ambianţa sănătoasă a familiilor noas colectivul în oare munceşte a încercat aceasta : Ioan Corcheş să se î.n lume şi au dat răs
are nici o vină. tre — care se bucură de grija deose să-l îndrepte să devină om, — dorim mute la cămin, să lc lase punsuri multor întrebări
acii, în ţ In urmă cu 9 ani, Lucre- bită a partidului şi , statului — cresc să-l supunem atenţiei cititorilor noştri, liniştite pe mamă şi fetiţă din domeniile fizicii, chi
□ ş, se l ţia Leşac din Hărău îşi pă copii viguroşi, tineri deprinşi cu mun dezbaterii opiniei publice. în apartament. O soluţie o- miei, astronomiei, me-
idoabă. ; răsea familia pentru a-1 ur menească, cu care se de dicinei, legislaţiei şi zoo
clară de acord. „Dar eu
itornicit 1 ma în viaţă pe Ioan Corcheş. unde o să-mi duc mobila ? tehniei.
ile ve- ^ Numele său nu l-a purtat Mie să-mi daţi garsonieră !“
>e gră- < niciodată. In schimb, i-1 tului ce le e cămin, de disculpe decît aruneînd vina venit Ia dumneata acasă să — izbucneşte el. Despărţirea ŞEZĂTOARE LITERARĂ
>tiv de ' poartă Claudia, fetiţa rezul groaza de a da ochi cu el pe mama fetiţei, cu care văd de ce nu vii la serviciu, de copil nu-1 doare. O ac
de ce terorizezi fetiţa şi pe
i cei Ţ tată din convieţuirea lor. intr-o stare care-1 scoate pe trăieşte nelegitim de 9 ani mama ei, ?“ — îl întreabă ceptă ca pe ceva aşteptat. Casa de cultură din O-
om din rîndul semenilor lui.
şi de care ar fi bucuros să
fumul l Ceea ce a urmat în viaţa Ceea ce spun vecinii despre scape, dacă s-ar putea, fără inspectorul de personal Au De fapt ea s-a petrecut mai răştie a găzduit, dumi
Lucreţiei L. alături de Ioan
-'altă / Corcheş s-ar putea numi comportarea sa în bloc nu să-i fie cu nimic prejudici rel Ciuceanu. Din nou tace demult, de cînd, la intrarea nică, o şezătoare literară
lui în casă, copila începea
/acuezi j răsplata vieţii pentru gre poate fi reprodus. La ser ate interesele materiale. vinovat. „Am încercat să-l să caute speriată refugiu la care a reunit membri
parcuri 1 şeala de a-1 fi urmat pe a- viciu, atunci cînd „o ia pe „Vreau să-mi refac viaţa" aducem pe calea cea bună, mamă. Ce să facă el cu mo ai cercurilor literare din
ins por- i cesta, deşi avea o familie. ulei“, două — trei zile nu e — susţine sus şi tare. Dar pentru că, atunci cînd nu bila ! Care mobilă, omule, oraş. Au citit din lucră
>le au- 1 Ioan Corcheş a alunecat re apt de nimic. cum, chinuind-o pe a alto bea, e un muncitor destoi ai de gînd să-i iei copilului rile lor — în faţa unui
eamnă pede pe panta unui viciu în Ne aflăm la Comitetul de ra ? N-a dat în casă nici nic şi săritor — spune to dumitale patul pe care public iubitor al litera
econo- stare să distrugă multe căs partid al staţiei de utilaje măcar alocaţia pe care sta varăşul Petru Barna, secre doarme, masa la care mănân turii — Eugen Munteanu
şi transporturi a T.C.H. îm
tarul comitetului de partid.
tul i-o dă fetiţei. „De ce
Poate nicii, să contorsioneze multe preună, activişti de partid, că ? Ce fel de om eşti, ce şi Sidonia Mihu, de la
fel de tată ? Şi tot nu pri
la un destine : beţia. I-a adus cadre cu funcţii de răspun crezi că fuge fetiţa de dum N-a fost chip. Nu se ţine cepe că ar mai fi. şanse să liceul „Aurel Vlaicu
de cuvânt, nu face ceea ce
neata cînd te vede ?“ — este
>mpac- i multe necazuri viciul aces dere la S.U.T. şi „împrici- întrebat „Ea e de vină" — promite. Şi i-am dat credit se apropie sufleteşte de co Marinela Avram, de la
ta. Cea mai mare pierdere
merge. > pe care i-a adus-o însă e naţii“, în încercarea de a şi arată spre mamă. „A fă destul". pila lui, să vegheze chiar şi liceul industrial nr. 1,
punere \ pierderea dragostei propriu găsi o soluţie pentru a pro cut-o să-i fie frică de mine". Poate prea mult zicem mai de departe ia evoluţia Maria Diaconu, Ioan Po-
pa-Stănileşti şi Ioan Va-
ocupă ( lui copil. Pentru că, siste teja fetiţa de consecinţele „Cînd i-ai adus ultima dată noi. Ce-ai făcut. Ioan Cor ei sănătoasă : aceasta cu siu de la Casa de cul
aselor. / matic, a făcut din fiica sa modului de viaţă al tatălui. ciocolată fetiţei, cînd ai cheş, cu creditul acordat răbdare, cu dragoste, cu spi tură Orăştie. (V. I. co-
rit de sacrificiu, ca un a-
şi din mama acesteia două Ne e dat urechilor să au mîngiiat-o ultima oară ?“ de oameni ? Ce fel de om devărat tată. respondeni).
fiinţe speriaţe, care de multe zim acuzaţii de care Ioan Tace vinovat. „In ce stare eşti ? Unul în producţie, in
ori ocolesc uşa apartamen- Corcheş nu are cum să se te-am găsit de cîte ori am zilele de viaţă echilibrată şi ION CIOCLEI
