Page 70 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 70

Pag. 2                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI >


            DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID
                                                                         cadran economic                       o. ■        cadran economic                     IA            \
                Acordăm grijă deosebită                                                                                                                                      l    s , Şl
                                                                                                                                                                             \
                                                                                                                                                                             I fnt-rep
                    pregătirii şi desfăşurării                    Punerea  în  valoare  a  resurselor  minerale  utile-  i le elec
                                                                                                                                                                              obligaţii
                                                                  sarcină majoră, cu multiple implicaţii şl răspunderi                                                        le de
                       adunărilor generale                                                                                                                                    lucrările
                                                                                                                                                                              şi 47, s
                                                                   Specialiştii   semnalează   sarcinile  la  vitezele  de  a-   noastre.  Şi  se  ştie  că  geo­  grese   vizibile.   în   acest   intre al
                  ale organizaţiilor- de bază                     cu  tot  miai  mare  insisten­  viansare  în  galerii  şi  la  fo­  logia  nu  mai  este  de  mult   domeniu,   însă,   cerinţele   Aîun şi
                                                                                                                       o  simplă  ştiinţă,  ci  o  acti­
                                                                                             raje,  precum  şi  la  suitori,
                                                                                                                                                   sînt  mai  mari.  Şi  posibili­
                                                                  ţă  că,  pe  plan  mondial,
                                                                                                                                                                              Dar cu
                                                                  rezervele  de  materii  pri­  şi-au  depăşit  productivita­  vitate  practică  de  cea  mai   tăţile  sînt  mai  mari.  Prin   ile fă
              în   activitatea   organiza­  de  partid  aleşi  în  condu­  me,  de  energie  şi  combus­  tea   muncii,   care,   pe   mare   importanţă,   cu   un   extinderea  unor  metode  a-   popular
            ţiilor  de  partid  pentru  în­  cerea   organizaţiei   U.T.C.   tibil  sînt  în  continuă  scă­  ansamblul   întreprinderii,   caracter   productiv   dintre   vansate  de  lucru  vitezele   către s<
            făptuirea  exemplară  a  sar­  şi  a  grupei  sindicale  nu   dere  şi  avertizează  pen­  marchează  o  creştere  faţă   cele  mai  necesare  şi  mai   de   foraj   au   crescut,   în   investiţii
            cinilor  reieşite  din  hotărî-   sprijină  şi  nu  influenţează   tru  luarea  măsurilor  ce  se   de  plan  de  aproape  6"  la   eficiente   pentru   economia   medie  pe  întreprindere,  eu   popular
            rile  Congresului  al  Xl-lea,   îndeajuns  de  eficient  acti­  impun.  Se  ştie,  de  aseme­  sută.  O  serie  de  măsuri   naţională.  17i4  ml,  dar  ele  pot  fi  mult   nu şi-a
            ale  *  plenarelor  C.C.  al   vitatea  acestor  organizaţii,   nea,  că  preţurile  materii­  tehnice   şi   organizatorice,   —  Să concretizăm.  mai  bune.  De  asemenea,   bligaţii
            IPjC.R., un 'loc . important îl   chiar   biroul   organizaţiei   lor   prime,   îndeosebi   ale   promovarea  unor  noi  teh­  —  In  activitatea  noastră   prin   mecanizarea   lucrări­  contract
            ocupă   adunarea   generală,   de  bază  neglijând  îndru­  petrolului,  cresc  vertiginos,   nologii  de  lucru  şi  o  mai   de  prospectare  şi  punere   lor  miniere,  a  îmbunătăţi­  nu s-
            forum  în  care  comuniştii   marea  lor  sistematică.  Am   ceea  ce  reclamă  gospodă­  temeinică   organizare   a   în  valoare  a  unor  zăcă­  rii  transportului  prin  in­  tehnico-
            dezbat  probleme  ce-i  fră-   observat,  de  asemenea,  că   rirea  lor  cu  maximă  aten­  muncii,  coroborate  cu  pri­  minte  minerale  utile,  chiar   troducerea   locomotivelor,   derea
            mîntă,   caută   şi   hotă­  la  unele  loturi  fondul  de   ţie  şi  răspundere,  folosirea   ceperea  şi  hărnicia  oame­  dacă  sînt  mai  sărace  în   au  crescut  sensibil  randa­  Jor de
            răsc   căile   şi   mijloacele   timp  nu  este  folosit  în   lor  cît  mai  chibzuită  în  e-   nilor,  au  determinat  creş­  conţinut,  creşterea  produc­  mentele  în  galerii.  Se  ac­  anu-l 1<
            prin  care  îşi  pot  îndeplini   mod  judicios,  că  uneori  se   conomie,  ca  şi  în  activită­  terea  sensibilă  a  randa­  tivităţii   constituie   proble­  ţionează   în   Continuare   zent nu
            sarcinile.  Iată  de  ce,  în   mai   încalcă   disciplina   ţile  individuale  ale  oame­  mentelor   şi,   implicit,   a   ma  numărul  unu,  iar  a-   pentru   extinderea   forării   un proi
            lumina   indicaţiilor   secre­  muncii.  Adunările  genera­  nilor.  Asemenea  stări  de   producţiei materiale.  ceasta reclamă, în primul  cu  diamante,  pentru  redu­  satele
            tarului  general  al  partidu­  le  ţinute  au  avut  ca  temă   lucruri  nu  ocolesc  nici  ţa­                                      cerea  diametrelor  şi  mări­  lectrificc
            lui  la  Consfătuirea  de  'lu­  tocVnai   aceste   probleme.   ra   noastră.   'Conducerea                                           rea  paşilor,  pentru  meca­  Legea
                                                                                                                                   2® fUKR !fl
             cru  de  la  C.C.  al  P.C.R.   Comuniştii,  adoptînd  o  a-   partidului  şi  statului,  per­  PROBSOTTATi: 3?« « DEZVOLTARE nizarea  lucrărilor  de  să­      este ob
            din  2'1—23  septembrie  a.c.,   titudine  critică  şi  autocri­  sonal   tovarăşul   Nicolae                                         pare  a  puţurilor  şi  suito­  i.R.E.
            comitetul  nostru  de  partid   tică,  au  scos  la  iveală  că   Ceauşescu,  a  atras  atenţia   te  ■ w,mi e* irm rar       glllll  rilor  şi  realizarea  de  foraje   Mitar,
            a  acordat  o  atenţie  mai   nu  s-a  acţionat  '  suficient   specialiştilor,  tuturor  celor                                       prin   utilaje   autopropulsa­  pal la
            mare  pregătirii  şi  desfăşu­  pentru   ridicarea   nivelului   care  lucrează  în  domeniul   —  Cifrele  nu  sînt  rele,   rînd,  existenţa  unei  dotaţii   te,  realiza'te  prin  autodo-   a Cons
            rării   adunărilor   generale   de  conştiinţă  al  personalu­  prospectării   şi   explorării   dar  ele  ascund  o  serie  de   tehnice  la  nivelul  cerinţe­  tare  în  atelierul  mecanic   d-eţean)
             ale  organizaţiilor  de  bază.   lui   muncitor   din   cadrul   geologice,  de  a-şi  intensi­  greutăţi  şi  neajunsuri  cu   lor  şi  al  posibilităţilor  mari   al întreprinderii.
            în  această  muncă  am  a-   şantierului,  că  nu  s-au  fo­  fica  eforturile  şi  căutările   care  ne  confruntăm  —  a   de  la  noi  din  ţară.  între­  La  nivelul  I.P.E.G.  Deya
            vut  îndreptar  hotărârea  pe   losit  în  mai  mare  măsură   pentru  a  atrage  în  circui­  ţinut  să-şi  manifeste  ne­  prinderea  noastră  duce,  în­  există  şi  alte  preocupări 1
            care  am  adaptat-o  în  con­  mijloacele   muncii   politice   tul  economic  al  ţării  noi   mulţumirea   directorul   în­  să,  o  lipsă  acută  de  prăjini   pentru  creşterea  producti­
            ferinţa  de  dare  de  seamă   de  masă  ce  stau  la  înde­  resurse  minerale  utile.  A-   treprinderii,   ing.   Cornel   de  foraj,  de  o  serie  de  u-   vităţii  muncii  şi  a  eficien­
             şi  alegeri,  în  care  erau  sta­  mâna  organizaţiei  de  bază.   sigurarea  bazei  de  materii   Arsin.  Noi  nu  putem,  nu   tilaje  mici  de  rezervă.  Mi­  ţei  economice  a  activităţii.   UN
             bilite  sarcini  concrete.  Nu   Măsurile  stabilite  au  deter­  prime  este  azi  o  condiţie            nerii,   sondorii,   geologii,   Principal,  însă,  este  ca  şi  s  A
             trebuie,  de  fapt,  decît  să   minat  îmbunătăţirea  acti­  vitală  a  oricărei  economii   avem  dreptul  să  ne  decla­  specialiştii  noştri  sînt  oa­  centrala  şi  ministerul  de
             le  respectăm.  în  acest  sens,   vităţii,  au  dus  la  elimina­  naţionale.  Ca  urmare,  în   răm  satisfăcuţi  de  rezul­  meni  harnici  şi  pricepuţi,   resort  să  ajute  mai  mult   J   Deva
             comitetul  de  partid  a  re­  rea   multora   din   cauzele   acest  domeniu  principal  al   tatele  din  registre.  Şi  a-   dar  munca  lor  trebuie  în­  întreprinderea  prin  asigu­  ^ peste
             partizat  membrii  săi  pe  ce­  semnalate.   Toate   acestea,   dezvoltării  noastre  se  ac­  ceasta  pentru  că  avem  ca­         rarea   dotaţiilor   tehnice   cultural
             le  3  organizaţii  de  bază,   conjugate  cu  munca  plină   ţionează   cu   perseverenţă   pacitatea  umană,  organiza­  soţită  azi  la  tot  pasul  de   necesara,  ca  şi  a  unor  con­  buz  es
                                                                                                                        instalaţii  şi  utilaje  moder­
             pe  loturi,  care  au  ca  sar­  de  responsabilitate  a  ma­  şi hotărîre.     torică   şi   de   inteligenţă   ne,  fără  de  care  producti­  diţii  de  muncă  şi  de  viaţă   nu  mc
             cină  nu  numaj  îndrumarea   jorităţii  constructorilor,  au                   tehnică  de  a  lucra  mult   vitatea  şi  eficienţa  nu  pot   optime   pentru   cei   care   geam  ,
             şi  ajutorarea  acestora  dar   făcut  posibil  ca  şantierul   La  I.PJE.G.  Deva,  tova­  mai  mult  şi  mult  mai  bine.   creşte,   dezvoltarea   eco­  caută,  găsesc  şi  aduc  la   de  plo
             şi  orientarea  tematicii  şi   nostru  să  obţină  rezultate   răşul  Iulru  Marian,  şeful   Numai  că  acest  lucru  nu   nomică   nu   poate   atinge   ziuă  însemnate  bogăţii  mi­  7 tuaţii
             pregătirii  adunărilor  gene­  bune  în  activitatea  de  pro­  biroului   plan-dezvoltare,   depinde  numai  de  noi.  EI   nivelurile   superioare   ce­  nerale,  prin  care  economia  )  pe  tra
             rale.  Am  reuşit  astfel  ca   ducţie  ;  pînă  în  prezent,   nera  prezentat,  de  curînd,   are  ,  implicaţii  şi  răspun­  rute.  noastră   naţională   poate  ^în  corr
             în  această  perioadă  adu­  faţă  de  sarcinile  aferente   realizările  întreprinderii  pe   deri  mult  mai  largi.  •  Ne         face  paşi  siguri  spre  dez­  / Sîntuhc
             nările  generale  să  fie  mai   anului,,  am  realizat  în  plus   cele   10  luni  ale  anului.   confruntăm   cu   probleme   Ca  şi  în  alte  domenii  de   voltare   continuă,   multila­  1  seele (
             bine  pregătite,  să  crească   60   de   apartamente,   iar   Planul  înregistrează  depă­  deosebit  de  mari  privind   activitate,  şi  în  munca  de   terală.  \  spre  b
             nivelul   şi   conţinutul   lor   calitatea  lucrărilor  s-a  îm­  şiri  la  toţi  indicatorii.  Toa­  dotaţiile  tehnice  —  latură   prospectare   şi   explorare   l   Vine
             prin  abordarea  în  dezba­  bunătăţit   considerabil,   si-   te secţiile şi-au îndeplinit  determinantă ' a muncii  geologică s-au făcut pro­  DUMITRU GHEONEA  I  menea
             teri  a  unor  probleme  ma­  tuîndu-me  pe  un  loc  frun­                                                                                                     \ greu ^
             jore  ale  vieţii  economice,   taş  în  pa  cirul  întreprinde­                                    m                                                           ^ zul. I
             politice şi sociale.       rii.                               Î K V S S      T I   T I   Î L ®    .  m
               Cum  procedăm,  de  fapt,   Sîntem  conştienţi  însă  că       In termen, economice, de calitate                                                              \ i.UIJZ
             la   stabilirea   ondinei   de,  în  stilul  nostru  de  muncă,                                                    Noul destin ai unor
             zi  ?  în  primul  rînd,  mem­  mai  avem  încă  unele  de­                                                                                                     \  Mari
             brii  comitetului  de  partid   ficienţe,  reieşite  cu  prilejul   Pe şarriierul de construcţii                                                                l  vardul
                                                                                                                                                                             i  Maria
             ajută  birourile  organizaţii­  analizei   făcute   în   lumi­                                                foste                    aşezări                  \ Mureş
             lor  de  bază  să  cunoas­  na   cuvîntării   tovarăşului         de locuinfe din Deva                                                                          t  rol  I
             că   situaţia   concretă   de   Nicolae  Ceauşescu  la  Con­                                                                                                     Mureş
             la  fiecare  loc  de  muncă   sfătuirea  de  lucru  de  la'                                                    (Urmare din pag. 1)   22 000 hectare, din care
             din  şantierul  nostru.  în  al   C.C.  al  P.C.R.  Măsurile  pe                                                                     fondul forestier ocupă mai   I  din  I
             doilea  rînd,  avem  în  ve­  care  le-am  stabilit  cu  aju­  Eforturi mi intense pentru                     Deşi pînă acum aici nu  mult de 9 500 ha, iar pă-.   \  în  ap
             dere  sarcinile  ce  ne  revin   torul  comitetului  de  partid                                              s-au construit, aşa cum şunile şi   •fineţele deţin  /  bile,
                                                                                                                          ne-am obişnuit să vedem 7 200 hectare. De aici se
             din-   hotărîriie   Organelor   pe  întreprindere  vor  con­                                                 la  oraşe,  obiective  indus­  desprinde  şi  orientarea,  o-   l rece,
             superioare,   din   care   ne   duce,  fireşte,  la  îmbunătă­  realizarea pianului anual                    triale  cu  turnuri  înalte,  se  glindită  dealtfel  şi  in  pre­  ^ peste
                                                                                                                                                                              temat
             extragem   tematica   unor   ţirea  activităţii  noastre,  ne                                                regăsesc suficiente elemen-  vederile cuprinse in pro-
             ordini  de  zi.  In  mod  deo­  vor  ajuta  să  transformăm                                                  te  specifice  vieţii  urbane,  gramele  judeţene  de  dez-   s asocic
             sebit  atragem  'un  larg  ac­  adunările  generale  în  ade­  Constructorii   din   Deva   călu,  Szabo  Sigismund,  ce­  Apa  care  curge  la  robinet  voltare  a  agriculturii,  spre   )  achite
             tiv  cu  care  ne  consultăm   vărate  şcoli  ale  educaţiei   mai   au   de   predat,   din   le  de  zugravi  ale  lui  Ko-   nu  numai  la  blocuri  sau  la  producţia  zootehnică.  Sec-   l  partal
             privind   problematica ce  comuniste,   în   foruri   de   planul  pe  acest  an,  409  a-   vacs  Nicolae  şi  Victor  Ru-   şcoală,  ci  în  tot  mai  multe  torul  zootehnic  al  comunei   ’ coresj
                                                                                                                          locuinţe  individuale  con-  este  reprezentat  in  special
             preocupă   colectivul   de   dezbatere,  de  analiză  şi  de   pârtamente.   Angajamentul   su,  dulgherii  lui  Klass  An­  struite  după  rigorile  siste-  prin  efectivele  de  bovine   MITIC
             muncă  respectiv.  Procedând  •conducere  a  întregii  acti­  lor  ferm,  transmis  comi­  drei,  muncesc  -cu  însufle­  mattzării,  cu  o  un  etaj,  in-  —  peste  6  200  capete  şi  de   l
             astfel,  am  reuşit  în  mare   vităţi  a  organizaţiilor  noas­  tetului  municipal  de  par­  ţire,  îşi  depăşesc  sarcini­  călzirea  centrală,  canaliza-  ovine  —  mai  mult  de  15  000   l   Lui
             măsură   să îmbunătăţim    tre de bază.              tid,  -este  că  această  sarci­  le.                   rea,  sînt  numai  o  parte  din  capete.  Gospodăriile  popu-   l dir>
             jonţinutul   adunărilor   ge­                        nă se va realiza integral.   Lotul   este   într-adevăr   atributele  ce  definesc  noua  laţiei  îşi  aduc  o  însemnată   1 Deva,
             nerale,   să determinăm       CONSTANTIN GIUROIU       In  aceste  zile,  care  .sînt   mobilizat foarte intens.  calitate  a  vieţii  locuitorilor  contribuţie  la  obţinerea  şi   ţ  ne.  Z
                                                                                                                               satele
                                                                                                                                         aparţinătoare livrarea a peste 1 000 tone
                                                                                                                          din
             creşterea  nivelului comba­      secretar adjunct    încă  bune  pentru  activita­  O  mobilizare  la  fel  se   comunei.              carne şi 15 000 hl lapte (la   1 ajung
             tiv  şi  analitic  al  dezbate­  cu probleme organizatorice  tea  de  construcţii,  se  lu­  întîlneşte  şi  la  blocul  din   Producţia industrială re- acest produs^ se prevede o  I tîrzii,
             rilor.  Aşa,  de  exemplu,  la   al comitetului de partid   crează   intens   Ia   marea   Gojdu,  înălţat  şi  cu  spri­  alizată  anual  are  deja  o   dublare  pînă  in  anul  1980   )  bate
             un  moment  dat  am  obser­     din şantierul IV —   majoritate  a  punctelor  de   jinul  elevilor  de  la  liceul   pondere  însemnată  in  pla­  — n.n.).    t  se  cu
             vat că la lotul V membrii        I.C.S. Hunedoara    lucru  ale  şantierului.  La   industrial   de   construcţii,   nul economic în profil te-  Cu ajutorul statului şi  /  om,  i
                                                                  lotul  de  pe  strada  V.I.  Le-   căra  şi  el  se  află  în  stadiu   ritorial  al  comunei,  urmind   a P° rt; ul  propriu  _  s-a  reali-   )  lingă
                                                                                                                          ca  pînă  în  anul  1980  ea  să
                                                                                                                                                                înfăptui  m
                                                                                                                                                           se  va
                                                                                                                                                         p
                                                                                                                                                     zat
                          Bilanţ bogat                            nin,  condus  de  tehnicianul   avansat de execuţie.    fie  dublată.  Evident,  acesta  continuare  un  amplu  vo-   i  Toată
                                                                  Avram  Tomuş,  se  lucrea­
                                                                                               —  A  început  să  se  pună   este un motiv temeinic ‘■uni de lucrări de imbuna-  ' tofoni
               Bilanţul  activităţii  desfă­  mii  lei.  Un  însemnat  Vo­  ză  alert,  la  toate  operaţi­  la   punct   şi   aproviziona­  pentru  ca  o  parte  din  for­  tăţiri  funciare  pentru  pu­  ţ  tică  c
             şurate  de  elevii  Liceului   lum  de  muncă  patriotică   ile.                rea  cu  panouri  mari  pen­  ţa  de  muncă  locală  să  re­  nerea  deplină  in  valoare  a   1 di-min
             agroindustrial  din  Geoagiu   au  depus  elevii  şi  la  con­  —  Vom  preda,  în  pe­  tru  blocurile  din  cartierul   nunţe la navetism, în pre-  potenţialului productiv al  l spre
                                                                                                                                                                             )  care
             în   perioada   de   practică   strucţia  noului  internat  cu   rioada  care  Sa  mai  rămas   Bejan  —  arată,  la  faţa   z?nt fiind circa i 000 de păminiului, vizind comba-  1  cit  ui
                                                                                                                                                  terea  excesului  de  umidi­
                                                                  pînă  la  sfârşitul  anului  —
             este  cît  se  poate  de  fruc­  214  locuri,  care  va  fi  dat   asigură   tovarăşul   Tomuş   locului,   inginerul   şef   al   oameni  care  zilnic  pleacă   tate,  a  eroziunii  solului,  a-   1 oprec
                                                                                                                          şi  vin  spre  şi  dinspre  Că-
             tuos.  El  se  concretizează,   curînd în folosinţă.  —  blocul  B  cu  88  aparta­  şantierului,  tovarăşul  Ioan   km;  Haţeg  sau  Petroşani.   fînarea  şi  corectarea  acidi­  1 fonul.
             între  altele,  în  strîngerea   Printre  ultimele  acţiuni   mente,   blocul   eu   spaţii   Pîrvu.  La  blocul  A  3,  care   Dacă  in  prezent  centrul  de   tăţii terenului.  ^ Roibi
             a  circa  2  000  tone  fructe   se  înscrie  şi  ajutorul  dat                 n-a  fost  prins  iniţial  în   greutate în economia in-  In pas cu noile exigenţe
                                                                                                                          dustrialâ  îl  deţine  secţia  se  desfăşoară  şi  procesul
             din  livezile  Staţiunii  pen­  la  pregătirea  (desfrunzirea)   comerciale  şi  de  prestaţii   plan,  se  montează  cîte  un   forestieră  de  exploatare,  in  de  invăţămint,  in  care  sînt   1
                                                                   de  servicii  şi  46  aparta­
                                        în  vederea  scoaterii  _  din
                                                                                             apartament în 24 de ore.
             tru  cercetări  şi  producţie   pepinieră  a  circa  500  mii   mente,   unde.   de   luni   La  blocurile  din  panouri   viitor  pe  primul  loc  va  tre-  cuprinşi  peste  700  de  elevi,   i   De
             pomicolă   Geoagiu,   valoa­  pomi.  Merită  să  fie  evi­  vom   trece   la   recepţie   mari   din   acest   cartier,   ce  exploatarea  bogăţiilor  precum  şi  activitatea  cultu-   i întâlni
             rea  lucrărilor  efectuate  în-   denţiaţi   elevii   anului   II   parţială,  precum  şi  blocul   I.M.-C.  BîrCea  şi  S.U.T.  li­  subsolului,  la  Ohaba-  ral-artistică.  Pe  lingă  for-   l  du  c
             sumînd  peste  170  mii  lei.   agricol  şi  IV  zootehnie,  în   CI,   .cu   40   apartamente.   vrează   masiv   prefabrica­  Potior   aflindu-se   in-   maţiile   deja   chnoscute   în   lru-l  V
             De  asemenea,  pe  lotul  di­  frunte  cu  cadrele  didactice   Formaţiile  de  zidari  con­  te,  care  încep  să  se  cam   trr-un  stadiu  avansat  lu-  judeţ,  ni  s-a  relatat  şi  cţ   ţ  creta
                                                                                                                          crările  de  deschideri  mi-  noutate  de  ultimă!  oră.  Este
             dactic  al  şcolii  s-a  realizat   Victor  Glava,  Ana  Băciţă,   duse  de  Ion  Haţegan.  Ti-   îngrămădească  •  la  aceste   niere.  De  aici  rezultă  fi-  vorba  despre  înfiinţarea  u-   t  partit
             o producţie de aproape ISO  ■Stelian Moga şi alţii.  beriu Negru, Ioan Adas-    puncte  de  lucru.  Trebuie,   reşte  şi  o  serie  de  mutaţii  nui  cor  format  din  80  de   ţea,
                                                                                             deci,   urgentată   montarea   în  profesiunile  locuitorilor,  persoane.  In  repertoriul   i  pensi
                                                                                             lor.  Şi  mai  trebuie  să  a-   O  parte  din  locuitorii  sate-  formaţiilor  se  regăsesc  in-   la
                                                                                             sigure   foarte   urgent   şi   lor  Ohaba-Ponor  şi  Federi  mănuncheate  aspecte  care   ţ  tineri
                                                                                                                          şi-au  găsit  deja  vocaţia  prezintă  împlinirile  din
                                                                                             I.M.C.  Bîrcea  prefabricate­  pentru minerit, ca lăcătuşi,                     i  fiativi
                                                                                                                                          ....... viaţa  nouă  ce  o  trăiesc  oa­
                                                                                             le  pentru  plianşee,  pentru   mecanici şi în alte meserii.  menii acestor meleaguri.  /  să  s
                                                                                             că   blocurile   nu   se   pot   Agricultura  m-ai  ocupă,   In   fruntea   acţiunilor   )  bătrîi
                                                                                             montă   numai   din   pereţi   poate  nu  pentru  prea  mul­  gospodăreşti  pentru  ampli­  1 treba
                                                                                             exteriori şi interiori...    tă  vreme,  cel  mai  mare   ficarea  realizărilor  comu­  /  tineri
                                                                                               Timpul  care  a  mai  ră­  număr de braţe de muncă ...   nei  şi  înscrierea  organică   1 măvc
                                                                                                                                                            •
                                                                                                                                                                urbanizării
                                                                                                                                                   75e
                                                                                                                                                     traiectoria.
                                                                                             mas   la   dispoziţia   con­       peste 1 500. Atit în cele  se  situează,  între  alţii,  A-   ţ  ieşi
                                                                                             structorilor   Şantierului   1   patru  cooperative  agricole,   lexandru  Munleanu,  Mi-   !  vor  s
                                                                                             al  T.C.  Deva  pentru  fina­  cît  şi  în  cadrul  fermei  a-   hai  Costea,  Petru  Lungu,   l  cum,
                                                                                                                          gricole  de  stat  se  depun  e-
                                                                                             lizarea  planului  anual  la   forturi  stăruitoare  pentru   Francisc  Vlădoane  şi  Oti-   za re
                                                                                             locuinţe  este  de  numai  37   modernizarea   producţiei,   lia  Hiriză,  unii  dintre  ei   1  rup"
                                                                                             zile.  Or,  pentru  realizarea   pentru  creşterea  producti­  fiind  de  mai  mulţi  ani  de­  } ţii. i-
                                                                                             sarcinii   fizice   trebuie   e-   vităţii  muncii  şi  a  aportu­  putaţi,  obştea  încredintîn-   ) najei
                                                                                                                                                  du-le  acest  mandat  de  ma­
                                                                                             xecutate  şi  finisate   10—12   lui  la  constituirea  fondului   re  răspundere  spre  ridica­  1 vî-rstr
                                                                                             apartamente   pe   zi,   ceea   centralizat  de  produse  a-   rea  bunăstării  şi  fericirii   , ales
                                                                                             ce  e  greu  dar  nu  impo­  groalimentare   al statului.  tuturor viitorilor orăşeni.  \ „Par­
                                                                                             sibil.                       Zestrea  agricolă  a  comunei
                    Secţia preparaţii a Ţesătoriei tîe mătase Deva. jVluncitoare harnice- şi pricepute de­                este compusă   din peste            N. TÎRCOB      ii Droz
               pun eforturi pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan.
                                                                     Foto: VIRGIL ONOIU                     I. MÎRZA                                                         L—
   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75