Page 70 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI >
DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID
cadran economic o. ■ cadran economic IA \
Acordăm grijă deosebită l s , Şl
\
I fnt-rep
pregătirii şi desfăşurării Punerea în valoare a resurselor minerale utile- i le elec
obligaţii
sarcină majoră, cu multiple implicaţii şl răspunderi le de
adunărilor generale lucrările
şi 47, s
Specialiştii semnalează sarcinile la vitezele de a- noastre. Şi se ştie că geo grese vizibile. în acest intre al
ale organizaţiilor- de bază cu tot miai mare insisten viansare în galerii şi la fo logia nu mai este de mult domeniu, însă, cerinţele Aîun şi
o simplă ştiinţă, ci o acti
raje, precum şi la suitori,
sînt mai mari. Şi posibili
ţă că, pe plan mondial,
Dar cu
rezervele de materii pri şi-au depăşit productivita vitate practică de cea mai tăţile sînt mai mari. Prin ile fă
în activitatea organiza de partid aleşi în condu me, de energie şi combus tea muncii, care, pe mare importanţă, cu un extinderea unor metode a- popular
ţiilor de partid pentru în cerea organizaţiei U.T.C. tibil sînt în continuă scă ansamblul întreprinderii, caracter productiv dintre vansate de lucru vitezele către s<
făptuirea exemplară a sar şi a grupei sindicale nu dere şi avertizează pen marchează o creştere faţă cele mai necesare şi mai de foraj au crescut, în investiţii
cinilor reieşite din hotărî- sprijină şi nu influenţează tru luarea măsurilor ce se de plan de aproape 6" la eficiente pentru economia medie pe întreprindere, eu popular
rile Congresului al Xl-lea, îndeajuns de eficient acti impun. Se ştie, de aseme sută. O serie de măsuri naţională. 17i4 ml, dar ele pot fi mult nu şi-a
ale * plenarelor C.C. al vitatea acestor organizaţii, nea, că preţurile materii tehnice şi organizatorice, — Să concretizăm. mai bune. De asemenea, bligaţii
IPjC.R., un 'loc . important îl chiar biroul organizaţiei lor prime, îndeosebi ale promovarea unor noi teh — In activitatea noastră prin mecanizarea lucrări contract
ocupă adunarea generală, de bază neglijând îndru petrolului, cresc vertiginos, nologii de lucru şi o mai de prospectare şi punere lor miniere, a îmbunătăţi nu s-
forum în care comuniştii marea lor sistematică. Am ceea ce reclamă gospodă temeinică organizare a în valoare a unor zăcă rii transportului prin in tehnico-
dezbat probleme ce-i fră- observat, de asemenea, că rirea lor cu maximă aten muncii, coroborate cu pri minte minerale utile, chiar troducerea locomotivelor, derea
mîntă, caută şi hotă la unele loturi fondul de ţie şi răspundere, folosirea ceperea şi hărnicia oame dacă sînt mai sărace în au crescut sensibil randa Jor de
răsc căile şi mijloacele timp nu este folosit în lor cît mai chibzuită în e- nilor, au determinat creş conţinut, creşterea produc mentele în galerii. Se ac anu-l 1<
prin care îşi pot îndeplini mod judicios, că uneori se conomie, ca şi în activită terea sensibilă a randa tivităţii constituie proble ţionează în Continuare zent nu
sarcinile. Iată de ce, în mai încalcă disciplina ţile individuale ale oame mentelor şi, implicit, a ma numărul unu, iar a- pentru extinderea forării un proi
lumina indicaţiilor secre muncii. Adunările genera nilor. Asemenea stări de producţiei materiale. ceasta reclamă, în primul cu diamante, pentru redu satele
tarului general al partidu le ţinute au avut ca temă lucruri nu ocolesc nici ţa cerea diametrelor şi mări lectrificc
lui la Consfătuirea de 'lu tocVnai aceste probleme. ra noastră. 'Conducerea rea paşilor, pentru meca Legea
2® fUKR !fl
cru de la C.C. al P.C.R. Comuniştii, adoptînd o a- partidului şi statului, per PROBSOTTATi: 3?« « DEZVOLTARE nizarea lucrărilor de să este ob
din 2'1—23 septembrie a.c., titudine critică şi autocri sonal tovarăşul Nicolae pare a puţurilor şi suito i.R.E.
comitetul nostru de partid tică, au scos la iveală că Ceauşescu, a atras atenţia te ■ w,mi e* irm rar glllll rilor şi realizarea de foraje Mitar,
a acordat o atenţie mai nu s-a acţionat ' suficient specialiştilor, tuturor celor prin utilaje autopropulsa pal la
mare pregătirii şi desfăşu pentru ridicarea nivelului care lucrează în domeniul — Cifrele nu sînt rele, rînd, existenţa unei dotaţii te, realiza'te prin autodo- a Cons
rării adunărilor generale de conştiinţă al personalu prospectării şi explorării dar ele ascund o serie de tehnice la nivelul cerinţe tare în atelierul mecanic d-eţean)
ale organizaţiilor de bază. lui muncitor din cadrul geologice, de a-şi intensi greutăţi şi neajunsuri cu lor şi al posibilităţilor mari al întreprinderii.
în această muncă am a- şantierului, că nu s-au fo fica eforturile şi căutările care ne confruntăm — a de la noi din ţară. între La nivelul I.P.E.G. Deya
vut îndreptar hotărârea pe losit în mai mare măsură pentru a atrage în circui ţinut să-şi manifeste ne prinderea noastră duce, în există şi alte preocupări 1
care am adaptat-o în con mijloacele muncii politice tul economic al ţării noi mulţumirea directorul în să, o lipsă acută de prăjini pentru creşterea producti
ferinţa de dare de seamă de masă ce stau la înde resurse minerale utile. A- treprinderii, ing. Cornel de foraj, de o serie de u- vităţii muncii şi a eficien
şi alegeri, în care erau sta mâna organizaţiei de bază. sigurarea bazei de materii Arsin. Noi nu putem, nu tilaje mici de rezervă. Mi ţei economice a activităţii. UN
bilite sarcini concrete. Nu Măsurile stabilite au deter prime este azi o condiţie nerii, sondorii, geologii, Principal, însă, este ca şi s A
trebuie, de fapt, decît să minat îmbunătăţirea acti vitală a oricărei economii avem dreptul să ne decla specialiştii noştri sînt oa centrala şi ministerul de
le respectăm. în acest sens, vităţii, au dus la elimina naţionale. Ca urmare, în răm satisfăcuţi de rezul meni harnici şi pricepuţi, resort să ajute mai mult J Deva
comitetul de partid a re rea multora din cauzele acest domeniu principal al tatele din registre. Şi a- dar munca lor trebuie în întreprinderea prin asigu ^ peste
partizat membrii săi pe ce semnalate. Toate acestea, dezvoltării noastre se ac ceasta pentru că avem ca rarea dotaţiilor tehnice cultural
le 3 organizaţii de bază, conjugate cu munca plină ţionează cu perseverenţă pacitatea umană, organiza soţită azi la tot pasul de necesara, ca şi a unor con buz es
instalaţii şi utilaje moder
pe loturi, care au ca sar de responsabilitate a ma şi hotărîre. torică şi de inteligenţă ne, fără de care producti diţii de muncă şi de viaţă nu mc
cină nu numaj îndrumarea jorităţii constructorilor, au tehnică de a lucra mult vitatea şi eficienţa nu pot optime pentru cei care geam ,
şi ajutorarea acestora dar făcut posibil ca şantierul La I.PJE.G. Deva, tova mai mult şi mult mai bine. creşte, dezvoltarea eco caută, găsesc şi aduc la de plo
şi orientarea tematicii şi nostru să obţină rezultate răşul Iulru Marian, şeful Numai că acest lucru nu nomică nu poate atinge ziuă însemnate bogăţii mi 7 tuaţii
pregătirii adunărilor gene bune în activitatea de pro biroului plan-dezvoltare, depinde numai de noi. EI nivelurile superioare ce nerale, prin care economia ) pe tra
rale. Am reuşit astfel ca ducţie ; pînă în prezent, nera prezentat, de curînd, are , implicaţii şi răspun rute. noastră naţională poate ^în corr
în această perioadă adu faţă de sarcinile aferente realizările întreprinderii pe deri mult mai largi. • Ne face paşi siguri spre dez / Sîntuhc
nările generale să fie mai anului,, am realizat în plus cele 10 luni ale anului. confruntăm cu probleme Ca şi în alte domenii de voltare continuă, multila 1 seele (
bine pregătite, să crească 60 de apartamente, iar Planul înregistrează depă deosebit de mari privind activitate, şi în munca de terală. \ spre b
nivelul şi conţinutul lor calitatea lucrărilor s-a îm şiri la toţi indicatorii. Toa dotaţiile tehnice — latură prospectare şi explorare l Vine
prin abordarea în dezba bunătăţit considerabil, si- te secţiile şi-au îndeplinit determinantă ' a muncii geologică s-au făcut pro DUMITRU GHEONEA I menea
teri a unor probleme ma tuîndu-me pe un loc frun \ greu ^
jore ale vieţii economice, taş în pa cirul întreprinde m ^ zul. I
politice şi sociale. rii. Î K V S S T I T I Î L ® . m
Cum procedăm, de fapt, Sîntem conştienţi însă că In termen, economice, de calitate \ i.UIJZ
la stabilirea ondinei de, în stilul nostru de muncă, Noul destin ai unor
zi ? în primul rînd, mem mai avem încă unele de \ Mari
brii comitetului de partid ficienţe, reieşite cu prilejul Pe şarriierul de construcţii l vardul
i Maria
ajută birourile organizaţii analizei făcute în lumi foste aşezări \ Mureş
lor de bază să cunoas na cuvîntării tovarăşului de locuinfe din Deva t rol I
că situaţia concretă de Nicolae Ceauşescu la Con Mureş
la fiecare loc de muncă sfătuirea de lucru de la' (Urmare din pag. 1) 22 000 hectare, din care
din şantierul nostru. în al C.C. al P.C.R. Măsurile pe fondul forestier ocupă mai I din I
doilea rînd, avem în ve care le-am stabilit cu aju Eforturi mi intense pentru Deşi pînă acum aici nu mult de 9 500 ha, iar pă-. \ în ap
dere sarcinile ce ne revin torul comitetului de partid s-au construit, aşa cum şunile şi •fineţele deţin / bile,
ne-am obişnuit să vedem 7 200 hectare. De aici se
din- hotărîriie Organelor pe întreprindere vor con la oraşe, obiective indus desprinde şi orientarea, o- l rece,
superioare, din care ne duce, fireşte, la îmbunătă realizarea pianului anual triale cu turnuri înalte, se glindită dealtfel şi in pre ^ peste
temat
extragem tematica unor ţirea activităţii noastre, ne regăsesc suficiente elemen- vederile cuprinse in pro-
ordini de zi. In mod deo vor ajuta să transformăm te specifice vieţii urbane, gramele judeţene de dez- s asocic
sebit atragem 'un larg ac adunările generale în ade Constructorii din Deva călu, Szabo Sigismund, ce Apa care curge la robinet voltare a agriculturii, spre ) achite
tiv cu care ne consultăm vărate şcoli ale educaţiei mai au de predat, din le de zugravi ale lui Ko- nu numai la blocuri sau la producţia zootehnică. Sec- l partal
privind problematica ce comuniste, în foruri de planul pe acest an, 409 a- vacs Nicolae şi Victor Ru- şcoală, ci în tot mai multe torul zootehnic al comunei ’ coresj
locuinţe individuale con- este reprezentat in special
preocupă colectivul de dezbatere, de analiză şi de pârtamente. Angajamentul su, dulgherii lui Klass An struite după rigorile siste- prin efectivele de bovine MITIC
muncă respectiv. Procedând •conducere a întregii acti lor ferm, transmis comi drei, muncesc -cu însufle mattzării, cu o un etaj, in- — peste 6 200 capete şi de l
astfel, am reuşit în mare vităţi a organizaţiilor noas tetului municipal de par ţire, îşi depăşesc sarcini călzirea centrală, canaliza- ovine — mai mult de 15 000 l Lui
măsură să îmbunătăţim tre de bază. tid, -este că această sarci le. rea, sînt numai o parte din capete. Gospodăriile popu- l dir>
jonţinutul adunărilor ge nă se va realiza integral. Lotul este într-adevăr atributele ce definesc noua laţiei îşi aduc o însemnată 1 Deva,
nerale, să determinăm CONSTANTIN GIUROIU In aceste zile, care .sînt mobilizat foarte intens. calitate a vieţii locuitorilor contribuţie la obţinerea şi ţ ne. Z
satele
aparţinătoare livrarea a peste 1 000 tone
din
creşterea nivelului comba secretar adjunct încă bune pentru activita O mobilizare la fel se comunei. carne şi 15 000 hl lapte (la 1 ajung
tiv şi analitic al dezbate cu probleme organizatorice tea de construcţii, se lu întîlneşte şi la blocul din Producţia industrială re- acest produs^ se prevede o I tîrzii,
rilor. Aşa, de exemplu, la al comitetului de partid crează intens Ia marea Gojdu, înălţat şi cu spri alizată anual are deja o dublare pînă in anul 1980 ) bate
un moment dat am obser din şantierul IV — majoritate a punctelor de jinul elevilor de la liceul pondere însemnată in pla — n.n.). t se cu
vat că la lotul V membrii I.C.S. Hunedoara lucru ale şantierului. La industrial de construcţii, nul economic în profil te- Cu ajutorul statului şi / om, i
lotul de pe strada V.I. Le- căra şi el se află în stadiu ritorial al comunei, urmind a P° rt; ul propriu _ s-a reali- ) lingă
ca pînă în anul 1980 ea să
înfăptui m
se va
p
zat
Bilanţ bogat nin, condus de tehnicianul avansat de execuţie. fie dublată. Evident, acesta continuare un amplu vo- i Toată
Avram Tomuş, se lucrea
— A început să se pună este un motiv temeinic ‘■uni de lucrări de imbuna- ' tofoni
Bilanţul activităţii desfă mii lei. Un însemnat Vo ză alert, la toate operaţi la punct şi aproviziona pentru ca o parte din for tăţiri funciare pentru pu ţ tică c
şurate de elevii Liceului lum de muncă patriotică ile. rea cu panouri mari pen ţa de muncă locală să re nerea deplină in valoare a 1 di-min
agroindustrial din Geoagiu au depus elevii şi la con — Vom preda, în pe tru blocurile din cartierul nunţe la navetism, în pre- potenţialului productiv al l spre
) care
în perioada de practică strucţia noului internat cu rioada care Sa mai rămas Bejan — arată, la faţa z?nt fiind circa i 000 de păminiului, vizind comba- 1 cit ui
terea excesului de umidi
pînă la sfârşitul anului —
este cît se poate de fruc 214 locuri, care va fi dat asigură tovarăşul Tomuş locului, inginerul şef al oameni care zilnic pleacă tate, a eroziunii solului, a- 1 oprec
şi vin spre şi dinspre Că-
tuos. El se concretizează, curînd în folosinţă. — blocul B cu 88 aparta şantierului, tovarăşul Ioan km; Haţeg sau Petroşani. fînarea şi corectarea acidi 1 fonul.
între altele, în strîngerea Printre ultimele acţiuni mente, blocul eu spaţii Pîrvu. La blocul A 3, care Dacă in prezent centrul de tăţii terenului. ^ Roibi
a circa 2 000 tone fructe se înscrie şi ajutorul dat n-a fost prins iniţial în greutate în economia in- In pas cu noile exigenţe
dustrialâ îl deţine secţia se desfăşoară şi procesul
din livezile Staţiunii pen la pregătirea (desfrunzirea) comerciale şi de prestaţii plan, se montează cîte un forestieră de exploatare, in de invăţămint, in care sînt 1
de servicii şi 46 aparta
în vederea scoaterii _ din
apartament în 24 de ore.
tru cercetări şi producţie pepinieră a circa 500 mii mente, unde. de luni La blocurile din panouri viitor pe primul loc va tre- cuprinşi peste 700 de elevi, i De
pomicolă Geoagiu, valoa pomi. Merită să fie evi vom trece la recepţie mari din acest cartier, ce exploatarea bogăţiilor precum şi activitatea cultu- i întâlni
rea lucrărilor efectuate în- denţiaţi elevii anului II parţială, precum şi blocul I.M.-C. BîrCea şi S.U.T. li subsolului, la Ohaba- ral-artistică. Pe lingă for- l du c
sumînd peste 170 mii lei. agricol şi IV zootehnie, în CI, .cu 40 apartamente. vrează masiv prefabrica Potior aflindu-se in- maţiile deja chnoscute în lru-l V
De asemenea, pe lotul di frunte cu cadrele didactice Formaţiile de zidari con te, care încep să se cam trr-un stadiu avansat lu- judeţ, ni s-a relatat şi cţ ţ creta
crările de deschideri mi- noutate de ultimă! oră. Este
dactic al şcolii s-a realizat Victor Glava, Ana Băciţă, duse de Ion Haţegan. Ti- îngrămădească • la aceste niere. De aici rezultă fi- vorba despre înfiinţarea u- t partit
o producţie de aproape ISO ■Stelian Moga şi alţii. beriu Negru, Ioan Adas- puncte de lucru. Trebuie, reşte şi o serie de mutaţii nui cor format din 80 de ţea,
deci, urgentată montarea în profesiunile locuitorilor, persoane. In repertoriul i pensi
lor. Şi mai trebuie să a- O parte din locuitorii sate- formaţiilor se regăsesc in- la
sigure foarte urgent şi lor Ohaba-Ponor şi Federi mănuncheate aspecte care ţ tineri
şi-au găsit deja vocaţia prezintă împlinirile din
I.M.C. Bîrcea prefabricate pentru minerit, ca lăcătuşi, i fiativi
....... viaţa nouă ce o trăiesc oa
le pentru plianşee, pentru mecanici şi în alte meserii. menii acestor meleaguri. / să s
că blocurile nu se pot Agricultura m-ai ocupă, In fruntea acţiunilor ) bătrîi
montă numai din pereţi poate nu pentru prea mul gospodăreşti pentru ampli 1 treba
exteriori şi interiori... tă vreme, cel mai mare ficarea realizărilor comu / tineri
Timpul care a mai ră număr de braţe de muncă ... nei şi înscrierea organică 1 măvc
•
urbanizării
75e
traiectoria.
mas la dispoziţia con peste 1 500. Atit în cele se situează, între alţii, A- ţ ieşi
structorilor Şantierului 1 patru cooperative agricole, lexandru Munleanu, Mi- ! vor s
al T.C. Deva pentru fina cît şi în cadrul fermei a- hai Costea, Petru Lungu, l cum,
gricole de stat se depun e-
lizarea planului anual la forturi stăruitoare pentru Francisc Vlădoane şi Oti- za re
locuinţe este de numai 37 modernizarea producţiei, lia Hiriză, unii dintre ei 1 rup"
zile. Or, pentru realizarea pentru creşterea producti fiind de mai mulţi ani de } ţii. i-
sarcinii fizice trebuie e- vităţii muncii şi a aportu putaţi, obştea încredintîn- ) najei
du-le acest mandat de ma
xecutate şi finisate 10—12 lui la constituirea fondului re răspundere spre ridica 1 vî-rstr
apartamente pe zi, ceea centralizat de produse a- rea bunăstării şi fericirii , ales
ce e greu dar nu impo groalimentare al statului. tuturor viitorilor orăşeni. \ „Par
sibil. Zestrea agricolă a comunei
Secţia preparaţii a Ţesătoriei tîe mătase Deva. jVluncitoare harnice- şi pricepute de este compusă din peste N. TÎRCOB ii Droz
pun eforturi pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan.
Foto: VIRGIL ONOIU I. MÎRZA L—