Page 76 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 76
)
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 236 • DUMINICA, 20 NOIEMBRIE 1977
w\ 3 m m 5H
actualitatea politică, Televiziune
Săptămîna 14—20 no deschis calea unei dezvol REUNIUNEA DE LA BELGRAD DUMINICĂ
iembrie se încheie in chip tări noi, democratice şi
strălucit, printr-un act progresiste, societăţii ro 8,15 Tot înainte î ;
9,20 Film serial pentru co
politic, social şi civic de mâneşti, precum şi lichi !&if@ryentia reprezentantului român pii : Ivanhoe. Episo
mare însemnătate, la care dării definitive a oricărei dul 7 ;
9,45 Pentru căminul dv. ;
participă întreaga noastră dependenţe a poporului BELGRAD 19 (Ager- tate cu prevederile Actu şi a altei reuniuni de ex 10.00 Ediţie specială. Repor
naţiune — alegerile <!e de nostru faţă de monopolu pres). — In organul de lui final, ţările participan perţi în vederea creării u- taje, interviuri, trans
putaţi. Alegerile reprezin rile străine, de cercurile lucru privind urmările te vor trebui să acţioneze nui forum ştiinţific gene- misiuni directe de la
desfăşurarea alegerilor;
tă un vot dat profundelor imperialiste internaţionale. conferinţei al reuniunii constant şi pe multiple ral-european — a spus el 10.20 Viaţa satului ;
prefaceri pe multiple pla A fost instaurată puterea de la Belgrad a repre planuri pentru traducerea 11.30 Ediţie specială ;
nuri, conduse de partid, revolulionar-democratică a zentanţilor statelor parti în viaţă a angajamentelor — demonstrează utilitatea 11.40 Bucuriile muzicii ;
constituirii unor astfel de
un vot dat viitorului lu muncitorilor şi ţăranilor, cipante la Conferinţa pen asumate la Halsinki. Una grupe şi în alte domenii 12.30 De strajă patriei ;
13.00 Telejurnal. Votul ţării
minos, socialist al patriei, a triumfat revoluţia so tru securitate şi cooperare din aceste căi o reprezintă d'e interes comun. Pe ba — voinţa ţării.
pentru o viaţă mereu mai cialistă, în prezent aflîn- 13.20 Album duminical, in
frumoasă şi îmbelşugată, du-ne în etapa făuririi so în Europa au fost discuta organizarea de reuniuni za unor propuneri concre cadrul căruia la ora :
pentru înfăptuirea istori cietăţii socialiste multila te, în aceste zile, două de exiperţi ai tuturor ţă te prezentate de ţările 15.00 Fotbal : F.C. Argeş
— Dinamo Bucureşti ;
cului Program al Partidu teral dezvoltate. mari categorii de proble rilor participante, care ar participante şi a mandatu 16.00 Ediţie specială. Repor
lui Comunist Român de Sărbătorirea aniversării a me : organizarea de noi trebui să analizeze teme lui pe care îl vor avea din taje, interviuri, trans
edificare a societăţii so 2 C60 de ani de la înte reuniuni similare celei de de interes comun rezultînd partea reuniunii de la misiuni directe de la
desfăşurarea alegerilor;
cialiste multilateral dez meierea primului stat dac la Belgrad, în cadrul că din Actul final. Astfel de Belgrad, grupele de ex 17.10 Film serial : Einia ma
ţări
reprezentanţii
rora
voltate şi a comunismului centralizat şi independent lor semnatare ale Actului grupe de experţi, care ar perţi vor putea să formu ritimă Onedin. Episo
leze
fie
să
sau
recomandări
constituite
să
urma
în România. va prilejui poporului nos dul 14 ;
Este, de asemenea, săp tru împletirea unor am final să analizeze în con pentru a trata subiecte adopte hotărîri care să 18.00 Ediţie specială ;
18.10 Melodii populare ;
tămîna în care a fost dată ple activităţi polilico-ideo- tinuare evoluţia aplicării corespunzătoare principa fie prezentate atît statelor 18.20 Micul ecran pentru cci
publicităţii Hotărîrea Ple logice şi cultural-educative prevederilor documentu lelor domenii de activitate participante, cit şi urmă mici ;
narei C.C. al P.C.R. cu consacrate evenimentului lui, ca un tot unitar, şi să cuprinse în Actul final — toarei reuniuni, similare 18.40 Finala „Trofeului Car-
paţi“ la handbal mas
privire la aniversarea a cu vasta muncă creatoare adopte noi măsuri pentru politico-juridic, militar, e- celei de la Belgrad. Şeful cul in (repriza a Il-a) ;
2 050 de ani de Ia crearea desfăşurată de toţi oame întărirea securităţii şi conomic şi cultural-ştiinţi- delegaţiei române a pre- 19.20 1001 de seri ;
primului stat dac centra nii muncii, indiferent de dezvoltarea cooperării în fic —, trebuie să fie cre zenţat, totodată, unele 19.30 Telejurnal ;
ate la reuniunea de . la
idei în. legătură cu modul
liza! şi independent. Ho naţionalitate, pentru în Europa, activitatea multi Belgrad, ele urmînd să în care Comisia Economi 20.00 Roadele politicii parti
dului ;
laterală în sectoare bine
tărîrea face o succintă dar făptuirea neabătută a is determinate care ar urma aibă un caracter intergu- că a O.N.U. pentru 20.20 Antena vă aparţine !
emoţionantă trecere în re toricelor hotărîri ale Con să se desfăşoare în peri vernamental şi să-şi des Europa şi UNESCO ar ur spectacol prezentat de
vistă a etapelor mai mar gresului al Xl-lea de dez judeţul Dolj ;
cante ale zbuciumatei voltare în ritm susţinut şi oada de după încheierea făşoare întreaga activitate ma să contribuie la pu 21.20 Film artistic. Mere
roşii. Premieră TV. ;
nerea în aplicare a unor
noastre istorii. echilibrat a economiei reuniunii de la Belgrad. pe baza regulilor de pro dispoziţii ale Actului fi 22.40 Telejurnal.
In legătură cu acest ultim
„Timp de secole, — se naţionale, pentru creşterea aspect, au luat cuvîntul cedură şi a normelor de nal sau ale reuniunii de
mocratice
Conferinţei
ale
arată în Hotărîre — po continuă a avuţiei naţio reprezentanţii mai multor general-europene. Faptul la Belgrad, în conformi LUNI
porul român a trebuit să nale şi, pe această bază, a
ducă o luptă îndîrjită şi bunăstării materiale şi delegaţii. că Actul final prevede tate cu competenţele lor 10.05 Telcşcoalâ ;
necurmată pentru a-şi spirituale a întregului po In intervenţia sa, şeful convocarea unei reuniuni în această privinţă şi cu 10.30 Emisiune in limba
păstra fiinţa, graiul şi glia por. delegaţiei române, amba de experţi care să studi hotărîrile exprese pe care maghiară ;
strămoşească. Muncind şi In întâmpinarea Confe sadorul Valentin Lipatti, eze problema reglementă reuniunea le va adopta în 19.00 Cînlarea României ;
19.20 1001 (le seri ;
creînd. păşind mereu îna rinţei Naţionale a partidu a arătat că, în conformi rii paşnice a diferendelor acest sens. 19.30 Telejurnal ;
inte pe calea progresului lui se amplifică tot mai 19,50 Alegerile, puternică
şi civilizaţiei, poporul ro mult eforturile colectivelor manifestare a demo
mân a rezistat valului po- de muncă pentru încheie Vizita preşedintelui Anwar El Sadat in Israel craţiei noastre socia
liste ;
poare'or migratoare iar rea în bune condiţii a 20.05 In întîmpinarea Con
mai tîrziu cotropitorilor şi planului şi angajamente ferinţei Naţionale a
agresorilor de tot felul, lor în întrecerea socialistă P.C.R. ;
dominaţiei străine. Lupta şi pregătirea trecerii în TEL AVIV 19 (Ager- de stat pentru «facerile ex sosii la hotelul „King 21.00 Roinan-foileton : Ni-
cholas NicUIeby. Epi
necurmată pentru dez cel de-al treilea an al pres). — Preşedintele E- terne, Saad Mohamed Ah- David“ din Ierusalim — sodul 3 ;
voltarea de-sine-stătătoare, cincinalului. In acest con giptului, Anwar El Sadat, med, ministru! , muncii,. reşedinţa sa pe timpul vi 22.20 Telejurnal.
pentru afirmarea fiinţei text unele judeţe rapor a sosit, sîmbătă, la ora 20,05, Mustafa Kame! Kturad li zitei.
sale naţionale constituie o tează îndeplinirea planu ora locală pe aeroportul der al opoziţiei, Fawzi Ab- La coborîrea din automo
trăsătură caracteristică a lui pe 11 luni. In judeţul Ben Gurion, din Lod, în- del Hafez, secretar perso bilul care l-a transportat ir ADIO
întregii istorii a poporului nostru. oamenii muncii tr-o vizită de două zile în nal al preşedintelui, gene de la aeroport la hotel, su
român “ din industria oraşului Israel. ral locotenent Mohamed te de cetăţeni l-au aplau 0,00 Radioprogramul dimi
Evocând paginile glori Brad au raportat îndepli Şeful statului egiptean — Said Ei Mahi, aghiotant-şef dat pe preşedintele Sadat. neţii. Ediţie specială : Azi,
oase de luptă duse de po nirea planului anual iar informează agenţia MEN a! preşedintelui Egiptului, care — arată agenţia MEN alegeri ! ; 10,00 Antologie
porul nostru, sub condu cei din municipiul Deva — a fost întîmpinat de Abdel Bari Soliman şi Sa — abia şi-a croit drum spre lirică. Partidului, inima şi
10,40 Cintec min-
versul ;
cerea partidului, pentru — pe 11 luni. preşedintele Israelului, E- lem El Yamani, deputaţi.' intrare prin mulţimea de dru românesc — folclor
înlăturarea dominaţiei ca In climatul politic efer phraim Katzir, de primul Preşedintele Sadat a fost, oameni aflaţi în faţa clădi contemporan ; 11,00 Femei
pitaliste, pentru făurirea vescent ce caracterizează ministru. Menahem Begin, de asemenea, salutat pe ae rii. le, jumătate din populaţia
ţării, votează pentru bine- j
societăţii socialiste, în Ho activitatea întregului po de preşedintele Parlamen roport de foştii prim-mi- La cîteva minute după le şi prosperitatea patriei ;
tărîre este relevat cu pu por, sub conducerea parti tului, Yitzhak Shamir. niştri ai Israelului Golda sosirea la reşedinţă, pre 11,15 Votul nostru-i votul
tere determinant al dului. capătă o rezonanţă Meir şi Yitzhak Rabin, de şedintele Anwar EI Sadat ţării — cîntece ; 12,00 Azi,
Partid i’ui Comunist Ro deosebită Decretul privind Preşedintele Sadat este ministrul afacerilor externe a avut o convorbire cu pre alegeri ! ; 14,00 Fotbal mi
nut cu minut ; 10,00 Azi,
mân, care a iniţiat şi con completarea Legii pentru însoţit de Mustafa Khalil, Moshe Dayan şi fostul mi mierul Menahem Begin, alegeri ! ; 10,10 Sonorităţi...
dus nemijlocit insurecţia aprobarea Imnului de secretar general al Comi nistru al apărării Shimon ■Ar de cîntcc românesc ; 18,00
naţională armată antifas Stat al ţării, completare tetului Central al Uniunii Peres, de alte oficialităţi CAIRO 19 (Agerpres). — Azi, alegeri ! ; 18,50 Votul
de
vei-
Emisiune
faptei.
cistă şi antiimperialistă ce subliniază mai puternic Socialiste Arabe, Hassan El israeliene. Sîmbătă. după-amiază, la suri ; 20,00 Radiojurnal ;
din august 1944, act ener dorinţa şi voinţa de pace Tohami, vicepremier pen Şeful statului egiptean a plecarea din oraşul Ismailia, 22,00 Radiojurnal
gic de voinţă al întregii şi prietenie a poporului tru problemele prezidenţi fost, de asemenea, salutat preşedintele Anwar El
naţiuni române, care a nostru. ale, Butros Ghani, ministru de şeicul Hassan Amin Ha- Sadat a fost salutat de
bash, preşedintele Curţii
de apel din Ierusalim, şei un mare număr de cetă
cul Amin Tarif, liderul spi ţeni egipteni, care au ve
ritual al populaţiei druze nit să-i ureze succes în a- DEVA : Regăsire (Patria); |
din Israel, precum şi de ceastă misiune istorică de HUNEDOARA : Hercule in
numeroşi conducători locali pace — informează agen centrul pămîntului (Flacă
ra) ; Richard al IlI-lea —
ţia MEN. Preşedintele Sa
!h întîmpinarea Conferinţei Naţionale din Cisiordania, între care dat a fost salutat, de ase seriile I-II (Arta); Sfîrşitul
legendei
;
(Constructorul)
Hekmat El Masry, Anouar
Nessiba şi Anouar El Kha- menea, de comandanţii PETROŞANI : Adevărata
glorie — seriile I-II (Uni
forţelor armate egiptene.
tib.
a partidului şi a alegerilor de astăzi preşedintele Anwar El Sa ză, de asemenea, că mili rea) ; Inspectorul şi fanto
Agenţia MEN informea
ma (1 Noiembrie); Sfîrşitul
La
coborîre
din
avion,
legendei
(Republica);
LU-
PENI : Corsarul negru —
' CU PLANUL ANUAL G.C.F.I. Deva. însemnate de semifabricate, precum dat a fost salutat de pre oane de egipteni au ui> seriile I-II (Cultural); Trei
realizări şi depăşiri de şi cele de la laminorul şedintele Ephraim Katzir mărit la televizor ceremo zile şi trei nopţi (Muncito
I plan se înregistrează atît de sîrmă nr. 2“ (I. VLAD, şi de premierul Menahem nia sosirii în Israel a pre resc) ; VULCAN : Marele
ÎNDEPLINIT Begin, care au dat mîna cu şedintelui Anwar El Sa singuratic (Muncitoresc) ;
la activitatea de construc- corespondent). dat, transmisă în direct LONEA : Omul liniştit —
ţii-montaj, cît şi la pro şeful statului egiptean. seriile I-II (Minerul) ; PE-
EXPLOATAREA ductivitatea muncii, la O ACTIVITATE După intonarea imnurilor de posturile de televiziune TRILA : Iama bobocilor
(Muncitoresc) ; AN ÎN O AS A :
MINIERA DEVA beneficii şi costurile de TOT MAI EFICIENTA de stat ale celor două ţări, egiptene. La Cairo, mul Necunoscutul din noapte
(Muncitoresc) ; URICAN1 :
Colectivul E.M. Deva producţie, care vor fi am Colectivul de construc preşedintele Sadat a trecut ţimea de pe străzi s-a a» Aceşti vecini minunaţi (7
se prezintă azi în fa*a ur plificate pînă la finele tori de pe amenajarea în revistă garda de onoare. dunat în faţa televizoare Noiembrie) ; BR AD : Ah !
nelor de Vot cu mulţumi anului. Rîu Mare-Retezat desfă Au fost trase 21 salve de lor din vitrinele magazi Jonathan, Jonaţhan (Steaua
rea unui succes deosebit şoară o activitate eco artilerie, în semn de salut. nelor, din localurile • pu roşie).; GURABARZÂ: Lu
blice pentru a urmări' ă-
mea' circului — şefiile IflI
în muncă : îndeplinirea nomică bună, tot mai e- . ’ La ora 21,40,.? preşedin (Minerul) ; ORAŞTIE : Ne
sarcinilor de - plan pe a- IN AVANS FAŢA DE ficientă. Aşa a’fost posi tele Anwar' El Sadat. a cest eveniment istoric. cunoscutul clin noapte (Pa
cest an. Pînă la sfîrşitul GRAFICE bil ca din luna iunie' pî tria) ; Solitarul de la for
anului, minerii de la De- într-o scurtă discuţie, nă acum să realizeze un satisfacţia faţă de dezvol tul Humboidt (Flacăra) ;
GEOAGIU-BAI :
Un oră
va şi Muncel vor realiza tovarăşul inginer Nicolae beneficiu suplimentar de tarea relaţiilor sovieto- şel în Texas (Casa de
o pioducţie suplimentară Miclea, şeful atelierului peste 1,8 milioane lei, să BgiffcQl americane. cultură) ; HAŢEG : Diclc
Turpin (Popular) ; CALAN:
în valoare de 25 milioa- reparaţii electrice din reducă cu II lei cheltu Şi a venit ziua lămîilor ne
ne lei, concretizată în- Q.S. Hunedoara, spunea : ielile la 1 000 lei produc Preşedintele Tanzaniei. gre (Casa de cultură) ;
tr-un însemnat volum de „Colectivul nostru de ţie. Agenţia TASS infor- Julius Nyercre şi pre- Tânasc Scatiu — seriile I-II
(11 iunie) ; SIMERIA :
I minereuri de plumb, cu muncă se preocupă cu mează că ambasadorul şedinţele Zambiei, Ken- Mînie rece (Mureşul) ;
pru şi zinc în concentrate. iuapuimeid bitiiuniiua ae CU TOATE U.R.S.S.^în S.U.A., Ana- neth Kaunda, s-au întîl- ILIA : Premiera ; Opera
~
răspundere statornică de
e
^ Producţie efectuarea reparaţiilor în LUCRĂRILE toli Bobrînin, a făcut o 1°. Mbala, situată în ţiunea „Petrol* 1 (Lumina) ;
t
~
"
N va fi obţinut în întregi ‘“ 4 termen şi de calitate în TERMINATE nord-estul Zambiei în a-„ TELIUC : Cei patru muş
chetari (Minerul) ; GHE-
me pe seama productivi- toate sectoarele producti Lotul Clopotiva al în 1 vizită preşedintelui State propierea frontierei din LAR: Prin cenuşa imperiu
I , tăţii muncii, care înre ve ale combinatului. Cu treprinderii de drumuri lor Unite, Jimmy Carter, lui (Muncitoresc).
gistrează o creştere de 16 7 zile în avans faţă de şi poduri Timişoara şi-a căruia i-a înmînat un me- tre cele două ţări. După
la sută faţă de plan. Ctrnfm a •Pr\c*4- terminată terminat toate 1 , « aha m*1a ' saj din partea lui Leonid cum informează agenţia BP»-»gg^^arw^B!S!wg5a
1 m i%4* 4a
î
grafic
fost
lucrările
reparaţia la un transfor din planul anual. Amin Brejnev, secretar general France Presse, au fost ^REMEAj
GRUPUL DE mator pentru grupul de tim două dintre cele i al C.C. al P.C.U.S., preşe- discutate o serie de ma-
CONSTRUCŢII laminoare. Tot înainte de mai importante lucrări dintele Prezidiului Sovie- suri privind acţiunile co
pentru
Timpul
probabil
FORESTIERE ŞI termen am realizat repa executate în ultima vre tului Suprem al U.R.S.S. mune împotriva provocă- 20 noiembrie 1977 : Vreme
INDUSTRIALE DEVA r or răcoroasă cu cerul varia
raţia mijlocie a motoare me : asfaltarea drumului In cursul convorbirii ce ^ atacurilor din bil. Cu totul izolat sînt po
Ieri a raportat înde lor electrice de la blu- pînă la Gura Zlata, un a avut loc cu acest pri- partea trupelor guvernu- sibile precipitaţii sub for
plinirea sarcinilor de mingul de 1 000 şi 1300 pod peste Rîu Mare la lej, adaugă agenţia, Ji- minoritar rasist din mă de ploaie, iar în zona
plan anuale şi colectivul mm, cele de la laminorul locul numit Runcu mmy Carter şi-a exprimat Rhodesia. de deal şi munte lapoviţă
şi ninsoare.
r jr ax» s 4
COLEGIUL DE REDACŢIE:
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
GHEORGHE CALINESCU. ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA,
TIBERIU ISTRATE (secretat responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor ţel), VASILE PÂŢAN. Telefoane: 11275, 11585, 1160f| 44 065 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257