Page 85 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 85
Proletari din foafe fările, uniji-vă*!
ANUE XXIX
NR. 6 239
' JOI,
24 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
e lucru a Camerei
N MTIMPINAREA CONFERINŢEI
NAŢIONALE A PARTIDULUI a consiliilor populare
CU PLANUL PE 11 LUNI ÎNDEPLINIT grinzi care se executau Miercuri, 23 noiembrie siliului popular judeţean şedintele Comitetului exe
aici, de pildă, cu des a.c., a avut loc în Capita Arad, Nicolae Morariu, cutiv al Consiliului popular
Lună de lună, sectorul plusul înregistrat de la chideri între 9 şi 24 de lă şedinţa de lucru a Ca prim-vicepreşedinte al Co judeţean Constanţa, Eva
II al I.M. Uricani s-a si începutul anului pe sec metri, la noile grinzi care merei Legislative a consi mitetului executiv al Con Feder, vicepreşedinte al
tuat în fruntea întrecerii tor ridicîndu-se la mai se realizează consumul de liilor populare. siliului popular judeţean Comitetului executiv al
socialiste ce se desfăşoară bine de 14 000 tone cărbu ciment este redus cu \12 La lucrări au participat Suceava, Speli Emil Hel- Consiliului popular jude
între sectoarele minei. ne. Cu realizările din lu la sută, cel de oţel beton membri ai conducerii de mut, membru al Comitetu ţean Bihor, Mihail Lupşean,
Numai în această lună, na noiembrie, sectorul II cu aproximativ 25 la su partid şi de stat, reprezen lui executiv al Consiliului secretarul Comitetului de
colectivul de mineri din de la I.M. Uricani şi-a tă, reduceri însemnate tanţi ai unor instituţii cen popular judeţean Braşov — partid de la Oţelăria Sie-
sectorul II a extras supli îndeplinit sarcinile de ex cunoscînd manopera şi e- trale şi organizaţii de masă. secretari. mens-Martin din Reşiţa,
mentar peste 3 300 tone tracţie pe cele 11 luni fortul fizic al muncitori Lucrările şedinţei au In continuarea şedinţei, Nicolae Beuran, vicepre
cărbune, în felul acesta ale anului. lor. Subliniem că noile fost deschise de tovarăşul Camera Legislativă a adop şedinte al Comitetului exe
produse nu au pierdut Emil Bobu, membru al Co tat următoarea ordine de cutiv al Consiliului popular
MINERII DE LA CERTEJ MUNCESC nimic din rezistenţă şi mitetului Politic Executiv, zi : judeţean Cluj, Vasile Da-
ÎN CONTUL LUI 1978 durabilitate, răspund bine secretar al C.C. al P.C.R., — Proiect de lege pen nău, membru al Comitetu
la toate probele şi încer vicepreşedinte al Consiliu tru adoptarea Planului na lui executiv al Consiliului
Din ziua de 15 noiem ne lei, o producţie marfă cările, inclusiv la cele de lui de Stat. ţional unic de dezvoltare e- popular judeţean Gorj, Eu
brie a.c., minerii de de mai bine de 6 milioa seismicitate. Noile grinzi Conform regulamentului conomico-socială a Repu genia Grădişteanu, vicepre
la E.M. Certej-Săcărîmb ne lei şi să depăşească ce se fabrică la I.M.C. de funcţionare, Camera Le blicii Socialiste România pe şedinte al Comitetului exe
muncesc în contul anului productivitatea muncii cu Bîrcea sînt doar cîteva gislativă a ales, pe o peri anul 1978 ; cutiv al Consiliului popu
1978. La această dată ei 5 500 lei pe lucrător. O dintre cele 48 de produ oadă de un an, noul Bi — Proiect de lege pen lar judeţean Vrancea, Ioan
au raportat un frumos contribuţie deosebită la se asimilate sau reproiec- rou al Camerei, alcătuit tru adoptarea Bugetului de Benko, vicepreşedinte al
succes muncitoresc : înde obţinerea acestui succes tate în ultima vreme aici. din tovarăşii Ştefan Mocu- stat pe anul 1978 ; Comitetului executiv al
plinirea planului anual la şi-au adus-o minerii din ţa, preşedintele Comitetu — Raport privind înde Consiliului popular jude
producţia globală, pro brigada lui Gheorghe Co- lui executiv al Consiliului plinirea planului la con ţean Mureş, Margareta
ducţia marfă şi producti lişar — mina Bocşa, din NOU PUT DE popular judeţean Cluj — strucţia de locuinţe pe a- Pleşca, directorul Direcţiei
vitatea valorică a muncii. echipele lui Emil Răuţiu EXTRACŢIE preşedintele Camerei, Iuli nul 1977 şi măsurile ce tre comerciale judeţene Si
Avansul de o lună şi ju an Ploştinaru, preşedintele buie luate pentru realiza biu, Speli Emil Helmut, in
mătate cîştigat le va da — sectorul I, Manase Gu- La I.M. Livezeni, briga Comitetului executiv al rea prevederilor de plan giner şef al Trustului de
posibilitatea să realizeze ga — haldă — sectorul II, da condusă de binecunos Consiliului popular jude pe anul 1978 ; construcţii Braşov, Vasile
suplimentar o producţie Gheorghe Marian — mi ţean Mehedinţi, Eleonora — Programul privind a- Chivulescu, prim-vicepre
globală de peste 7 milioa na Vorţa şi alţii. cutul miner . deschizător Cojocaru, vicepreşedinte al provizionarea de iarnă a şedinte al Comitetului exe
de noi fronturi în cărbu Comitetului executiv al cutiv al Consiliului popu
,SĂPTĂMÎNĂ RECORD" ÎN PRODUCŢIE ne Augustin Demeter, a Consiliului popular al mu populaţiei cu produse agro- lar judeţean Prahova şi
alimentare.
început săparea unui nou nicipiului Bucureşti, Er- Neculai ibănescu, prim-vi
„Colectivul de ceferişti conomii de materiale, e- puţ de extracţie. Lucra nest Szotyori, prim-vicepre- Proiectele de legi, pre cepreşedinte al Consiliului
de la revizia de vagoane nergie electrică, combus rea a fost atacată în a- şedinte al Comitetului e- cum şi celelalte documen popular judeţean Iaşi.
Simeria, în frunte cu co tibili, curăţenie exempla vans faţă de termenul xeoutiv al Consiliului popu te supuse dezbaterii au fost Luînd în discuţie proiec
muniştii, declară săptă- ră la locurile de muncă, planificat. Noul puţ va fi lar judeţean Mureş — vi prezentate de tovarăşii E- tul Planului naţional unic
mîna 28 noiembrie — 3 conduită tovărăşească în echipat în final cu două cepreşedinţi, Andrei Cer- milian Dobrescu, ministru de dezvoltare economico-
decembrie „Săptămînă re muncă, societate, familie. vencovici, preşedintele Co secretar de stat, prim-vice socială.a Republicii Socia
cord" în producţie, în Cu mult entuziasm mun maşini de extracţie şi pa mitetului executiv al Con- preşedinte al Comitetului liste România pe anul 1978
cinstea Conferinţei Naţio-. citoresc au primit chema tru vase de transport. de Stat al Planificării, Iu şi proiectul Legii Bugetului
nale a partidului. Tn a- rea toţi ceferiştii din lian Văcărel, prim-adjunct de stat pe anul 1978, vor
cest sens, echipa de re turele I, II şi III, în frun al ministrului finanţelor, bitorii au relevat că cele
paraţii cu detaşare de la te cu comuniştii Ioan Şe Iosif Uglar, preşedintele două documente, supuse
linia 27 B, condusă de larii, Nicolae Irimie, Cor- Comitetului pentru proble dezbaterilor recentei plena
comunistul Ionel Costea, . nel Negrilă, Paul Cioacă. mele consiliilor populare, re a C.C. al P.C.R., au fost
a chemat la întrecerea Ioan Pintea, Tiberiu Pa şi Angelo Miculescu, vice- întocmite pe baza obiecti
socialistă ceferiştii turelor ra, Constantin Trufaş, prim-ministru al guvernu velor stabilite prin Direc
I, II şi III, , întrecere ce Traian Coţoi, Andrei lui, ministrul agriculturii tivele Congresului al XI-
are următoarele obiecti Herţeg, Gavrilă Băieş şi şi industriei alimentare. lea al P.C.R., a sarcinilor
ve : executarea de repara alţii" — ne-a comunicat Pe marginea problemelor rezultate din planul cinci
ţii de cea mai bună cali ieri tovarăşul Viorel Chi- înscrise la ordinea de zi au nal şi din Programul su
tate, ordine şi disciplină ciu, secretarul comitetu luat cuvîntul tovarăşii Flo- plimentar de dezvoltare a
perfectă, eliminarea rebu lui de partid de la revi rea Ristache, preşedintele economiei naţionale în cin
turilor şi imobilizărilor de zia de vagoane Simeria- Comitetului executiv al cinalul 1976—1980.
vagoane, realizarea de e- Triaj. Consiliului popular jude Deputaţii au subliniat, în
ţean Dîmboviţa, Vasile Bu-- mod deosebit, îmbunătăţiri
lucea, prim-vicepreşedinte le aduse celor două proiec
ECONOMIC, DURABIL, REZISTENT
al Comitetului executiv al te, ca urmare a indicaţii
Consiliului popular jude
Harnicul colectiv . de tru strădania ce o depune lor date de tovarăşul
muncă de la I.M.C. Bîr în privinţa asimilării nou ţean Dolj, i Emil Teodores- Nicolae Ceauşescu privind
cea este recunoscut pen lui. Astfel, faţă de, vechile cu, directorul Direcţiei ge ridicarea calitativă a acti
nerale judeţene pentru a- vităţii economice şi sociale,
gricultură şi industrie ali a producţiei, în general,
mentară Argeş, Emilian prin folosirea intensivă a
C.S. Hunedoara — Lami Drehuţă, directorul Admi capacităţilor şi suprafeţe
norul 800. Comunistul Kaly nistraţiei financiare din ju
Carol este unul dintre lor productive, creşterea
i Nou!statut a! smei localităţi minier o te, obţinînd Ia maşina de deţul Bacău, Radu Abagiu, nivelului tehnic şi calitativ
fruntaşii întrecerii socialis
vicepreşedinte al Comitetu
polizat depăşiri permanen lui executiv al Consiliului al produselor, reducerea
te ale normei zilnice. popular al municipiului consumurilor de materii
Cind peste Valea Jiului coboară inserarea, Foto : N. NECUÎU (Continuare în pag. a 4-a)
OAMENI SI LOCURI de sus, din Paring, localităţile miniere da Bucureşti, Ion Tudor, pre
IN ANII SOCIALISMULUI jos par nişte luceferi presăraţi pe malul Jiu
lui, ce-şi privesc în apa strălucirea de căr
bune. Intre ei, la extremitatea estică a celui SESIUNE ţeg, două interesante ex profesiile respective : Li-
mai mare bazin carbonifer al ţării a fost să DE COMUNICĂRI poziţii cu preparate şi se- via Han, Minerva Potopea,
fie Petrila. Hrisoavele vremii îi păstrează mipreparate „gospodina". Maria Dan, Ana Moldo-
denumirăţi, printr-un act de autoritate, din Centrala minereurilor De Totodată, s-a hotărit des van. Constantina Mlndin,
anul^ 1499. „Era — se zice — ultima floare va organizează, astăzi şi chiderea unui chioşc, unde Aspasia Iordache, Roza
românească de la cotul de miazăzi şi răsărit mîinc, la I.M. Moldova se vor prepara şi desface Ştefani, iar la categoria
al Ţării Haţegului de jos". Şi mai spun do Nouă, sub egida Cen gogoşi. peste 30 de ani Maria Du
trului de perfecţionare al
cumentele, in contradicţie cu ele înseşi, că mitru, Maria Răpeau, Nagy
Petrila era un sat bătrînesc, care îşi ducea M.M.P.G., o sesiune de co Iuliana, Maria Urîta, Ni
viaţa de capul lui, după străvechile obi municări, referate şi dez colae Băduţ, Doina Dobrei.
ceiuri ale pămintului. Dacă este aşa sau nu bateri, cu tema : „Relaţiile Ioan Muscă.
I e greu_ de ştiut. Ceea ce ştim cu precizie ! t umane in procesul condu Primii clasaţi vor parti I
este că pentru prima dată s-a scris despre cerii". Participă cadre de cipa la faza interjudeţeană
oraşul Petrila acum 25 de ani, că de atunci specialitate de la Acade ce va avea loc la Rîmnicu.
mia „Ştefan Gheorghiu", de
are statut urban adăugind în timp, la zestrea FAZA JUDEŢEANĂ Vilcea în ziua de 2 decem
sa infimă toate atributele urbanizării, mo la institutele de învăţămînt A CONCURSULUI brie, alături de concurenţii
dernismului şi civilizaţiei. Ele se numesc superior de profil precum DE BUNĂ SERVIRE din judeţele Alba, Canaş-
apă rece şi caldă, lumină electrică, încălzi şi de la. C.M. Deva. La Deva s-a desfăşurat Severin, Dolj, Gorj, Mehe
Sesiunea urmăreşte pro
re centrală, străzi asfaltate, poduri şi alei, movarea activă a perfec faţa judeţeană a concursu dinţi şi Olt. \
parcuri şi zone verzi... ele se mai numesc ţionării actului conducerii, lui de bună servire, orga ASTĂ SEARĂ, s
blocuri — zeci de blocuri cu aproape G 500 în lumina sarcinilor stabi nizat de Comitetul jude „AMFITEATRUL ARTELOR"
de apartamente şi alte peste 2 000 de locuin lite de Congresul al Xl-lea ţean al U.T.C., Consiliul ju Astă seară, la orele 18,00, s
ţe, în oraşul de la poalele munţilor Roşia, | ! al partidului. deţean al sindicatelor şi Casa de cultură din Deva \
Direcţia comercială jude
28 300" de inimi pulsînd lu unison cu ţara în PENTRU CONSUMATORII ţeană. Concursul a constat va găzdui cea dc-a IV-a
treagă pentru mai bine şi mai frumos in DIN CĂLAN din două probe — teoreti reuniune literar-artistică
viaţa oamenilor, pentru mai mult şi mai I.C.S. Mixtă Călan orga că şi practică — şi s-a des „Amfiteatrul artelor'. Invi
bine în ţară. ,,Pulsînd" nu are aici rolul da nizează, astăzi — 24 no făşurat pe profesii. La ca tatul serii — Corneliu Un- i
iembrie, la Călan şi sîmbă- tegoria sub 30 de ani, pe gureanu, critic literar la
(Continuare în pag. a 2-a) tă. 23 noiembrie, la Ha primul loc s-au clasat în revista „Orizont". \
l !
