Page 86 - Drumul_socialismului_1977_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

VIATA DE PARTID
DIALO
B ^
Pi m veri.". „C
Mititei
Relaţia şcoală—întreprindere se ţ „N-avbm"
' veţi ?" „I
atenţiei măsoară prim eficienţa ei , caval ave
ţ Arh mai
1 au pateu
j veau. „B<
comunal duse în structura învăţă­ mult, din colectivul între­ terial şi moral, eu trec zil­ reductori, sculărie) în ge­ ( vem". i
derii avem tot sprijinul ma­
Răspunzînd înnoirilor a-
neral la ateliere de fabri­
prinderii mecanice Orăştie;
’ poartâ m
mântului de Plenara C.C. maiştrii instructori Aron nic pe la locurile de mun­ caţie, de maşini-unelte. ) log nedor
al P.C.R. din iunie a.c., li­ Joca, Ionel Caraşcă, Eugen că ale elevilor, cum s-ar I-am încredinţat, de ase­ l alimentaţi
ceul „Aurel Vlaicu“ din O- Licescu, au fost recrutaţi zice îmi încep ziua de lu­ menea, unor muncitori . ? 25 din H
răştie a păşit în actualul tot din această întreprin­ cru în mijlocul lor. destoinici, care să aibă şi 1 Griooras,
an şcolar, avînd un profil dere ; unele cadre didacti­ — Numai valoarea utila­ competenţă şi răbdare, şi
nou — industrial — care a- ce, de la disciplinele de jelor cerute de noi Centru­ tactul „pedagogic pe care îl TROTIL
sigură elevilor, în prima specialitate sînt tot de aici. lui industrial de echipa­ cere pregătirea viitoarelor DE
Îndeplinirea exemplară a nereşti, ceea ce determină treaptă de liceu, o pregă­ Aşadar, cei chemaţi să ment special pentru a în­ cadre.
sarcinilor de plan şi a an­ obţinerea unor producţii tire de bază în mecanică şi contribuie direct la pregă­ zestra atelierele liceului în­ Aşadar preocuparea pen­ l Trotuari
gajamentelor constituie o- sub posibilităţi. Hău este matematică-fizică, iar în tirea profesională a elevi­ sumează 4,2 milioane lei,. tru pregătirea în meserie a noscu din
biectivul principal al acti­ că specialiştii din unitate treapta a ,II-a în lăcătuşe- elevilor există şi din partea 1 tul casei
vităţii Comitetului comunal sînt mereu tentaţi să pună rie mecanică şi matemati- întreprinderii şi a liceului.
de partid Crişcior. Majori­ aceasta pe seamă unor aşa- c-ă-mecanică. Prin noua SCOPUL PRACTICII —
tatea covîrşitoare a acţiu­ zise calamităţi naturale. structură, în liceu au luat Relaţia dintre celo două u-
nilor organizatorice şi po­ O situaţie asemănătoare fiinţă şi o şcoală profesio­ ÎNStTŞIREA MESERIEI nităţi e tot mai strînsă. Şi
e necesar să fie aşa cu atît
litice pe care la întreprin­ există şi în sectorul zoo­ nală, cu durata de un an
dem sînt subordonate a- tehnic, unde şeful de fermă şi jumătate şi o clasă de lor sînt cadre legate orga­ care se va concretiza în mai mult cu cît colectivul \ este şi st
cestui obiectiv esenţial. ■ — inginerul Laurenţiu Tod pregătire a maiştrilor, am­ nic de întreprinderea pa- strunguri, freze, maşini de liceului se află Ia început t tobuzele <
Pe raza comunei avem o şi medicul veterinar Voicu bele cu specialitatea aşchi- Ironatoare. Pe de altă par­ găurit şi de rectificat, a- de drum în noul său pro­ | şi 7 a d
cooperativă agricolă de Leucian dovedesc o slabă etori. O astfel de structură te — în liceu, un număr parate de măsură şi con­ fil. Numai cu o permanen­ 1 multă vre
producţie a cărei activitate preocupare pentru îngriji­ cere, fără îndoială, şi con­ însemnat de elevi ai şcolii trol. Adăugaţi la acestea tă şi concretă conlucrare ţ rat de
se îmbunătăţeşte an de an. rea animalelor şi scăderea diţii adecvate pregătirii pe profesionale şi ai cursului — ne îndeamnă tovarăşul liceul î.şi va realiza marele . şoferul
Putem aprecia că, în gene­ mortalităţii. Dealtfel, re­ profil. de maiştri vor constitui vi­ Remus Mogoşan, inginerul obiectiv pe care partidul » 31-HD-52I
ral, membrii cooperatori centa plenară a comitetu­ în general, liceul benefi­ itoarele cadre de muncitori şef al întreprinderii me­ nostru l-a pus în faţa şco­ \ I.J.G.C.L.
depun eforturi susţinute lui. comunal de partid a ciază de o bază materială ale întreprinderii mecani­ canice Orăştie, rţiunca des­ lilor. Iar această conlucra^, t derea re:
pentru efectuarea la timp sancţionat pe şeful fermei bună, are asigurate cadrele ce. Interesul pentru o bu­ făşurată de copii aici, în re se va putea măsura nu­ I locuri bin
şi de calitate a lucrărilor pentru lipsa de interes fa­ de specialitate, maiştri in­ nă pregătire se manifestă unitatea noastră, unde mai prin eficienţa ei. îtru parca
din campaniile agricole, ţă de modul în care se structori, pregătirea practi­ de ambele părţi. i-am repartizat la cele mai \ lelor dir
pentru dezvoltarea averii desfăşoară munca în zoo­ că se desfăşoară atît în a- — Planul nostru de pro­ bune ateliere (strungărie, LUCIA LICIU ^ (N. Zamfi
obşteşti, a puterii economi­ tehnie. Cu aceasta însă telierele şcoală (care se a- ducţie este parte integran­
ce a unităţii. Şi în această n-am rezolvat problemele. flă în curs de amenajare), tă a planului de producţie ( DE CE '
toamnă lucrările agricole Plenara a adoptat un plan cît şi în întreprinderea pa- ai întreprinderii — ne spu­
au fost făcute la timp, re­ de măsuri care Să asigure tronaloare — I.M. Orăştie. ne ing. Viorel Drăgan, di­ | Firesc <
colta de grîu pentru anul îmbunătăţirea activităţii Relaţia şcoală — între­ rector adjunct al liceului. \ această c
generale a cooperativei a- prindere se conturează pe Valoarea lui se ridică la 1 operativei
viitor fiind pregătită. Se gricole pe linia obiective­ zi ce trece mai bine ; di­ aproape un sfert de milion
obţin rezultate bune şi pe lor stabilite în programele rectorul adjunct al liceului lei. Sînlem deopotrivă in­ / fie depo?
linia îndeplinirii obligaţii­ de dezvoltare în perspecti­ — ing. Viorel Drăgan — a teresaţi în realizarea pla­ ) cantitate
lor contractuale către stat, vă şi redresare a unităţii. I fermele c
mai ales la lapte de oaie, făcut parte, pînă nu de­ nului. Din partea întreprin- ' C.A.P. CI
lînă, grîu şi altele. In ob­ Comitetul comunal de , şoara —
ţinerea unor rezultate no­ partid este hotărît să apli­ ţ numai la
tabile trebuie să remarcăm ce un control riguros, pas carnet cultural ( — cîmpi
eforturile marii majorităţi cu pas, asupra modului în furaje" şi
a membrilor cooperatori, care se înfăptuiesc măsuri­ ' tă. Nu p
în fi'unte cu comuniştii, le stabilite. Din analizele „PRIVESC DIN PISC „Să treacă vara“ „Pasien- ) ţilor resp
preocuparea lor constantă repetate de pînă acum am ţe“ şi altele. Cu accst pri- | sosi nutn
pentru buna desfăşurare a înţeles că trebuie să acor­ CUM ÎNFLOREŞTE ŢARA" lej, procurorul Gheorghe i ritâ ' lipse
treburilor. dăm o atenţie sporită ni­ Gherman, profesorii Angela J din parte
velului, conţinutului şi e- Brigada artistică a Direc­ Curteanu şi Dora Ciama au
Comitetul comunal de ficienţei activităţii ce o ţiei judeţene de poştă şi te­ * inginerilo
partid apreciază însă că re­ desfăşoară comitetul de> lecomunicaţii din Deva (in­ vorbit, în prezenţa a peste ^ dierilor d
400 elevi de la Liceul indus­
zultatele obţinute pînă în partid şi birourile organi­ structor Nicolae Jena) a trial nr. 1 din localitate, de­ i pentru a:
prezent în cadrul coopera­ zaţiilor- de bază, consiliul realizat şi prezentat in loca­ spre modul în care sint res­ ' furajere.
tivei nu reflectă pe deplin de conducere al cooperati­ lităţile şi satele din împre­ pectate în şcoală normele e-
nici posibilităţile create vei precum şi specialiştii. jurimi un apreciat montaj ticii şi echităţii socialiste,
literar-muzical. Intitulat su­
prin efortul statului, nici De asemenea, ne vom ocu­ gestiv ,<Privesc din pisc cum exemplele concrete făcind
capacitatea oamenilor care pa mai îndeaproape de îm­ înfloreşte ţara", montajul li­ din iniilnirea in faţa ecra­ Formaţia corală a Casei Noul statut al
nului Un dialog viu, intere­
o compun. Aici lucrează nu bunătăţirea întregii munci terar-muzical a oferit spec­ sant. de cultură din Haţeg a a-
mai puţin de 250 de comu­ organizatorice şi politico- tatorilor un emoţionant pro­ niversat de curincl 90 de
nişti, 4 specialişti, alte ca­ ideologice, de educare a gram de vers şi cint adus RECITAL DE POEZIE ani de la înfiinţare. Acest localităţi mim
dre cu pricepere, un mare comuniştilor, a tuturor patriei, poporului in preaj­ PATRIOTICĂ cor şi-a ciştigat un bine­
număr' de femei. Se folo­ membrilor cooperatori, pen­ ma evenimentului cu largă O marc parte din persona­ meritat prestigiu, înscriind
rezonanţă politică — Confe­
sesc încă insuficient trac­ tru ca fiecare să aducă o rinţa Naţională a partidului. lul muncitor de la întreprin­ succese de scamă în acti­ (Urmară d-n pag. 1) de gimnas
apartament
toarele şi maşinile agrico­ contribuţie sporită la re­ derea de morărit şi panifica­ vitatea sa, făcîndu-sc re­ 100 din a
le, fondul funciar, îngrăşă- dresarea economico-finan- DIALOG ţie din Deva a participai la marcat .şi cu prilejul con­ metaforă pentru că in ora­ mai socoti
mintele, în general baza recitalul de poezie patrioti­ cursurilor organizate în ca­ şul Petriia Ia 1 000 de lo­ se va ter
ciară a cooperativei agri­ IN FAŢA ECRANULUI că, organizat aici de colec­ cuitori 320 sint încadraţi in­
tehnică şi materială şi for­ cole, la soluţionarea tutu­ tivul Bibliotecii judeţene. drul Festivalului naţional tr-o muncă utilă societăţii, din Jiului şi c
lor Ripa ii
ţa de muncă existente. La ror problemelor ce ne stau Pentru a contribui şi prin Versuri care omagiau gloria „Cîntarea României**. în întreaga populaţie activă taţii, scuti
lucrările ce se efectuează în faţă. intermediul filmului la cu­ înaintaşilor, dar mai cu sea­ 'bogatul şi variatul reperto­ a oraşului mei mult de 6 500 ile şi nep
în campanii, la cele de noaşterea şi însuşirea nor­ mă munca eroică a prezen­ riu al corului sînt prezen­ da persoane lucrind numai lor, se va
protecţie 'a solului, la re­ IOAN BAŞA melor Codului eticii şi e- tului socialist s-au bucurat te aspectele muncii şi ale in industrie, respectiv la ce­ derniza pr
partizarea lucrărilor şi or­ secretarul Comitetului chităţii socialiste, cinemato­ de o caldă audienţă, colecti­ vieţii noi pe care o trăieşte le două întreprinderi minie­ bune şi se
vul bibliotecii fiind invitat
graful „Patria", din Orăştie,
ganizarea muncii se face a organizat un dialog în fa­ să mai poposească cu ase­ poporul nostru. re — Petriia şi Lonea — şi re centrală
simţită lipsa de preocupa­ comunal de partid ţa ecranului pe marginea menea acţiuni in mijlocul Fol o : CLARA NANDRA la preparaţia Petriia. Alte definitiv
re a cadrelor tehnico-ingi- Crişcior peliculelor „Sfatul omeniei", muncitorilor întreprinderii. 5 300 de inimi tinere bal in vom trei
cele S şcoli de pe raza ora­ centrului i
şului, dintre care un liceu Dar rlespr
industrial, iar 1 000 — in înnoitoare
e La 54 de ani — taie tru ea. Banii pe care-i ob­ generos al societăţii de a-i în viaţă, aflaţi de faţă la de ani de muncă în corn- , cela 10 grădiniţa şi creşe. cut oraşul
frunză la cîini. o Domici­ ţinea întinzînd mina la mi­ întinde o mînă de ajutor procesul celor cinci. Indig­ binat, care, la anii pe ca- jj Un spital cu 200 da locuri ani pot v
liul : vara — hotel „cloro­ la publică se „topeau" pe spre a se reabilita. în con­ narea din cuvintele sudo­ re-i are, a avut tăria să ' şi încadrat cu 30 de medici, ci cei ma
fila", iarna — pe unde a- băutură. Ghiţă Toma : are secinţă, nu s-a încadrat rului şef de echipă la C.S. facă, paralel cu munca, şi jj 2 cluburi şi un cinemato­ bili, cărora
pucă. ® O „brăţară de aur" 54 do ani şi încă nu şi-a nicăieri într-o muncă uti­ Hunedoara, Gheorghe Di- institutul de subingineri la E graf. două cămine culturale acordai ci
şi 14 biblioteci. 20 ateliere,
a ruginit în aburii alcoo­ aflat un rost pe lume. Via­ lă deşi. ca şi celorlalţi, i mitrie, dădea expresie re­ seral. „îmi trezeşte un gust ' şcoală şi 16 cabinete şcola­ votul la 26
semene a ii
lului. ţa de familie i-a rămas s-a oferit posibilitatea s-o voltei tuturor celor de amar faptul că aud că în- j re, 1 asociaţii sportive şi 2
în foaierul Casei de cul­ mereu străină. Ca şi mun­ facă. I s-a atras încă o dată faţă. „La vîrsta la care tre aceşti 5 oameni jude- * unităţi turistice, o largă re­ sint : Co
Dumitru (
tură din Hunedoara se ca. A mai fost de două ori atenţia de către organele unii dintre aceşti indivizii câţi azi pentru parazitism g ţea comercială, da transport Blaj. Gh
strînsese lume din tot ora­ sancţionat cu închisoare, de stat să se încadreze. Şi nu au adunat în cartea de este şi un tînăr de 29 de J in comun şi da servicii pu­ Elisabcta
şul. Erau acolo siderurgişti, dar nu i-a fost de nici o pentru că orice grup de a- muncă nici atîţia ani lu­ ani, un om cu o meserie > blice — iată alte atribute mari. loan
constructori, m'ineri, pen­ învăţătură. Constantin Sa- cest fel are un şef, şi-au craţi cît să poată primi un atît de frumoasă cum e I ale urbanizării, modernis­ rel Iancu.
sionari şi gospodine, oa­ strungăria, o adevărată jj mului şi civilizaţiei, ale bu­ mulţi alţii
năstării in oraşul minier
meni care împreună, umăr brăţară de aur. Condamn I Petriia. Dar, pot
lîngă umăr, edifică la di­ cu toată asprimea aseme- ' cit orice,
Despre Petriia de ieri ne
mensiunile socialismului Fără osispaţfe, fără domiciliu stabil, paraziţi nea moduri de viaţă ana- | vorbeşte elocvent unul din­ cărbune. 1
un oraş ce face mîndria cronice pentru societatea - tre oamenii născuţi şi eres-' mai mare
lea Jiului,
judeţului şi a ţării. Erau noastră". cufi pe aceste meleaguri cu ral al pc
în sală şi cîteva figuri des­ social primesc replica hotărîtă a societăţii aureolă da legendă, tovară­ Nicolae C
prinse parcă din literatura Vecin în sală ne e un om , şul .Gheorghe Popa, cu 30 dc două
lui Victor Hugo sau Char­ în vîrstă, cu părul alb, cu S de ani de activitate în ad­ (in 1972 5
les Dikens, ce jigneau bu­ mîini bătătorite. După toa- ' ministraţia locală, azi secre­ se consulţi
nul simţ al acelor oameni, moilă: are 43 de ani, om ales şi cei patru un şef în ajutor social la bătrîneţe, te semnele, a închis de> tarul Consiliului popular o- pra mun
Anacronice şi revoltătoare în puterea vîrstei, după persoana lui Corneliu A- alţii închid cartea de mun­ mulţi ani cartea de muncă. I răşenesc Petriia : „Pină ieri pentru a-i
prezenţe! Fuseseră aduşi, numărul anilor. După cum vram. E cel mai tînăr din­ că cu cîte 35—40 de ani „Rău îi stă omului cu pă- ' nu era aproape nimic din bâta in
în stare de reţinere, spre arată pe dinafară e o rui­ tre ei : Are doar 29 de ani, lucraţi pentru societate. A- rul alb şi cu mintea scur- J ceea ce este azi. Nici un de a trim
a fi judecaţi în public. Oa­ nă. într-atît l-a ros viciul dar e atît de viciat de semenea indivizi sînt o ru­ tă" — conchide el fără să * bloc, nici o stradă măcar cărbuns. I
menii, cei care asistau la beţiei. Avea o meserie fru­ băutură îneît nici stiloul şine pentru oraş". Are 31 se adreseze cuiva anume. | pietruită, doar casc mici, perilor t
majoritatea insalubre, două
proces, îi zdrobeau parcă moasă, aceea de strungar. nu-1 poate ţine în mînă de ani lucraţi în combinat înţelepciunea omului sini- . şcoli mărunte, puţin cărbu­ faptă co vi
cu privirile pentru ruşi­ O adevărată „brăţară de spre „a-şi semna declaraţia. meşterul sudor ; Corneliu piu şi aşezat nu putea şi g ne şi mult fum...“. taj curg s
tone de ci
noasa lor postură de para­ aur". Brăţara a ruginit în Atît de tare îi tremură Avram nu are atîţia ani nu voia să se împace cu J La Petriia de azi şi de cesar ec
ziţi sociali. Fişele lor bio­ aburii alcoolului. Gheorghe mîna. de viaţă. „Combinatul nos­ asemenea moduri de „via- t mîine se referea noul prim- Iar după
grafice' sînt sumare. Ia- Barbu: e mai tînăr cu 3 Pentru contravenţia să- tru, uzina noastră chiar, ar ţă“, la periferia condiţiei I secretar al comitetului oră­ tot aici, U
tă-le : Ştefan Ţaric : are ani ca Samoilă. Are şi el vîrşită de ei — acest mod avea nevoie de forţa de umane. Societatea noastră i şenesc de partid, tovarăşul nă, de căi
47 de ani, n-are nici o o meserie, aceea de tîm- de viaţă parazitar — in­ muncă a acestor oameni, oferă surse şi posibilităţi [ David Gavrilă : „Cum arată cărbunelui
meserie, practica cerşetoria, plar. A schimbat-o de mult dar ei au ales calea unei egale de afirmare oricărui ' azi oraşul se vede, curţi va hrana in
în vremurile cînd avea şi pe aceea de tăietor de stanţa de judecată şi-a fă­ vieţi parazitare, spre ruşi­ cetăţean. Trebuie să exis-1 arăta miine, mai precis la după de
el o ocupaţie, cînd presta frunză la cîini. Eliberat în cut datoria aplicînd legea ; nea lor şi 'dezaprobarea ge­ te însă şi din partea celor * sfîrşitul acestui cincinal, colţurile ţ
o muncă socială utilă, so­ urmă cu cîteva luni din i-a sancţionat cu o pedeap­ nerală" spunea maistrul certaţi cu legea, cu etica j ştim de pe acum : cu o fa­ Noul sti
cietatea s-a îngrijit de el. penitenciar în baza unui să privativă de libertate. Emil Delapeta de la Oţe- socialistă, voinţa de a se J brică de mobilă, un nou miniere P
de oraş pi
Deşi nu avea familie, i se decret ce exprima înaltul A mai avut loc acolo însă şl lăria I. Aceleiaşi indignări îndrepta, de a deveni utili cinematograf cu 350 de vilizat, a
repartizase o garsonieră. umanism al legilor noastre, o altfel de judecată, aceea îi dădea glas subingine- societăţii. locuri, o policlinică şi un toate oraş
dispensar, o poştă şi un ma­
De un an de zile nu şi-a n-a înţeles nimic din acest a oamenilor mulţi şi cin­ rul Nicolae Rămneanţu, de gazin universal, o şcoală cu
plătit chiria şi taxele pen­ act de clemenţă, din gestul stiţi, fiecare cu rosturile lui la Oţelăria nr. 2, om cu 26 ION CIOCLEI l 16 săli de clasă şi o sală DUM