Page 89 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 89
ANUL 'XXIX
NR. 6 240
v VINERI,
25 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
LUCRĂRILE SESIUNII Trei ani de la Congresul al Xl-lea
al Partidului Comunist Român
MARII ADUNARI NAŢIONALE
Etapă de viguroasă dezvoltare
Joi dimineaţa, au fost şi corespondenţi ai presei în continuare, din însăr
reluate în plen lucrările străine. cinarea Biroului Perma economico-socială a României socialiste
sesiunii a Vl-a a celei de-a Erau de faţă şefi ai mi nent al Consiliului Suprem
Vil-a legislaturi a Marii siunilor diplomatice acre al Dezvoltării Economice şi
Se împlinesc trei ani de
Adunări Naţionale. ditaţi la Bucureşti. Sociale a României, tovară la Congresul al Xl-lea, e- pentru înfăptuirea nea activităţii productive: pro
bătută a obiectivelor şi
Deputaţii şi invitaţii au Lucrările înaltului for şul Gheorglie Oprea, vi veniment epocal în istoria sarcinilor stabilite. Pasiu movarea largă a progre
sului tehnic, a rezultate
salutat cu îndelungi şi pu legislativ al ţării noastre au cepreşedinte al Consiliului Partidului Comunist Ro nea revoluţionară, munca lor cercetării ştiinţifice,
ternice aplauze sosirea în fost' deschise de tovarăşul Suprem al Dezvoltării Eco mân, a întregului nostru neobosită, plină de răs creşterea productivităţii
rotonda Marii Adunări Na Nicolae Giosan, preşedinte nomice şi Sociale, a pre popor. Inaugurînd o eta pundere, tenacitatea şi di muncii, reducerea cheltu
ţionale, în lojile oficia le Marii Adunări Naţionale. zentat coraportul Ia cele pă istorică nouă, Progra namismul ce caracterizea ielilor de producţie, a
le, a tovarăşului NICOLAE Pe ordinea de zi a sesiu două proiecte de legi. mul adoptat de Congres ză pe tovarăşul Nicolae consumurilor de materii
CEAUŞESCU, a tovarăşului nii, adoptată în unanimita Tovarăşul Ilie Şalapa, a stabilit strategia şi tac Ceauşescu reprezintă un prime, materiale, energie
Manea Mănescu, a tovară te de deputaţi, se află : preşedintele Comisiei pen tica partidului, orientări strălucit model pentru şi combustibili, îmbunătă
şei Elena Ceauşescu, a to 1. Proiectul de Lege pen tru industrie şi activitatea ţirea calităţii produselor
varăşilor Emil Bobu, Cor tru adoptatea planului na economico-ftnanciară, a pre le, obiectivele, şi sarcinile toţi comuniştii, pentru în şi, pe această bază, creş
nel Burtică, Gheorglie ţional unic de dezvoltare făuririi societăţii socia tregul nostru popor, în a- terea eficienţei întregii
Cioară, I,ina Ciobanu, Ion economico-socială a Repu zentat apoi raportul comi liste multilateral dezvol bordarea curajoasă a sar activităţi economice.
Dincă, Emil Drăgănescu, blicii Socialiste România siilor permanente ale Ma tate şi înaintare a Româ cinilor multiple şi com
Janos Fazekas, Ion loniţă. pe anul 1978 ; rii Adunări Naţionale care niei spre comunism. plexe pe care • le ridică In consens cu dezvolta
Petre Lupu, Paul Nicules- au examinat şi avizat pro Perioada de la Congre construcţia socialistă, via rea de ansamblu a între
2. Proiectul de Lege pen sul al Xl-lea pînă în pre ţa politică internă şi in gii ţări, în aceşti ani, e-
cu, Gheorglie Oprea, Gheor- tru adoptarea bugetului de iectele de lege pentru a- ternaţională. conomia judeţului Hune
ghe Pană, Ion Păţan, stat pe anul 1978 ; doptarea planului şi buge zent poartă puternicele doara a cunoscut la rîn-
Sub puternicul impuls
Dumitru Popescu, Gheor- 3. Proiectele de legi pen tului pe anul 1978. însemne ale unei dezvol al Congresului, al orien dul ei o dezvoltare con
tări fără seamăn a forţe
glic Rădulescu, Leonte Bă- tru aprobarea decretelor cu S-a trecut apoi la dezba lor de producţie, de per tărilor sale însufleţitoare, tinuă. în cei trei ani, în
utu, Virgil Trofin, Iosif putere de lege emise de terea generală asupra celor fecţionare continuă a re întregul nostru popor s-a judeţul nostru au fost da
Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Consiliul de Stat. două proiecte de legi. laţiilor de producţie şi so angajat energic pentru a te în funcţiune o seamă
Voitee. Trecîndu-se la ordinea de Au luat cuvîntul depu ciale, de lărgire şi adînci- încheia înainte de termen de obiective economice
în sală se aflau, de a- zi, tovarăşul Mihai Mari- taţii Constantin Matei. A- re permanentă a demo cincinalul trecut şi trece noi, între care un lami
somenea, membri supleanţi nescu, viceprim-ministru al drian Stoica, Eleonora Co craţiei socialiste, de înflo rea la înfăptuirea direc nor de sîrmă, o ţesătorie
ai Comitetului Politic E- guvernului, preşedintele jocarii, Neculai Agachi, rire a cercetării ştiinţifi tivelor adoptate pentru de mătase, o fabrică de
xecutiv al C.C. al P.C.R., Comitetului de Stat al Pla Gheorglie Iga, Toader Ben- ce, a învăţămîntului, artei perioada 197C—1980. Eco încălţăminte, o linie de
secretari ai C.C. al P.C.R., nificării, a prezentat, din dri.ş, Carol Fulop, Ştefan şi culturii. nomia ţării se află in ciment, o fabrică de oxi
membri ai Consiliului de împuternicirea guvernului, Mocuţa, Ştefan Gheorghi- Anii la care ne referim tr-un proces de continuă gen, un grup energetic de
Stat. proiectul de lege pentru a- ţă, Ioan Avram, Mihai Pet- au reliefat activitatea de amplificare, diversificare 210 MW, un centru de in
La lucrările sesiunii silit doptarea planului naţional la, Paul Nagy, Valeriu Mo osebit de bogată şi amplă şi modernizare, asigurîn- formatică şi unul de cal
prezenţi numeroşi invitaţi unic de dezvoltare econo ntanii, Crislina Popescu, desfăşurată de întregul du-şi o dezvoltare echili cul, o fabrică de nutreţuri
— membri ai C.C. al mico-socială a Republicii partid, de conducerea sa brată în ritm susţinut. combinate, un abator de
P.C.R., miniştri, conducători Socialiste România pe anul Petre Blajovici, Carol Di şi în mod deosebit de se Devenit şi cincinalul de păsări şi multe altele. Al
de instituţii centrale şi or 1978, iar tovarăşul Florea na, Mihail Florescu, Elena cretarul general al Parti confluenţă cu revoluţia te unităţi au fost dezvol
ganizaţii obşteşti, reprezen Dumitrescu, ministrul fi Floareş, ' Gheorglie Ciolă- dului Comunist Român, ştiinţifică şi tehnică, cin tate şi modernizate. Pro
tanţi ai oamenilor muncii, nanţelor, a expus proiectul nescu, Suzana Gâdea, Dio- preşedintele Republicii So cinalul 1976—1980 abor ducţia globală industrială
personalităţi ale vieţii de Lege pentru adoptarea nisie Balint. cialiste România, tova dează cu mai multă ener
noastre ştiinţifice, culturale bugetului de stat pe anul Lucrările sesiunii conti răşul Nicolae Ceauşescu, gie laturile calitative ale (Continuare în pag. a 2-a)
şi artistice, ziarişti români 1978. nuă.
Cuvîntul deputatului Gheorghe Iga
În înfîmpinarea Conferinţei
încerc sentimente de In continuare, deputatul tuite pentru mineri, inten
mare emoţie pentru cin a arătat realizările obţinu sificarea construcţiei de
stea ce mi s-a acordat de te de mineri, constructorii noi locuinţe, îmbunătăţirea Naţionale a partidului
a adresa, la această sesiu de maşini, de ceilalţi oa asistenţei medicale şi alte
ne, sincera şi calda recu meni ai muncii din unită măsuri. Toate acestea ne I.U.M. PETROŞANI lucrările de pregătiri mi
noştinţă a hunedorenilor ţile econoice-ale oraşului mobilizează la noi înfăp A ÎNDEPLINIT PLANUL niere s-a angajat să rea
faţă de conducătorul iubit Brad care a îndeplinit pla tuiri economico-sociale şi ANUAL SI PE PRIMII DOI lizeze în plus 600 mc. A-
al ţării, cel mai stimat fiu nul anual la 18 noiembrie, politice, pentru sporirea ANI Al CINCINALULUI semenea angajarqente,
al naţiunii noastre socia — preocupările privind contribuţiei la opera de care se materializează
liste, care nu precupeţeşte mecanizarea lucrărilor cu făurire a societăţii socia Intensificîndu-şi pre deja, şi-au asumat şi
nici o clipă pentru a face volum mare de muncă, liste multilateral dezvolta ocupările şi hărnicia în brigadierii Nicolae Cio
viaţa noastră mai frumoa te şi înaintare a României muncă, în întîmpinarea banu, Teodor Flutur şi
perfecţionarea tehnologi spre comunism. Conferinţei Naţionale a alţii.
să şi mai prosperă, a spus ilor de extracţie şi prelu
Minerii, constructorii de
deputatul Gheorghe Iga. crare a minereurilor, care maşini, oamenii muncii partidului, destoinicii SIDERURGIŞTII DE LA
constructori de utilaj mi
Sincera şi profunda dra să conducă la obţinerea din oraşul Brad, vor face nier din Petroşani au ra-‘ CALAN INTENSIFICA
goste ce noi minerii v-o de minereuri cu Conţinut tot ceea ce depinde de ei portat îndeplinirea sarci-J RITMURILE MUNCII
purtăm, tovarăşe Nicolae superior în metal. nilor de plan anuale,'
Ceauşescu, o dovedeşte şi îndeplinind mandatul pentru a da viaţă hotărî- realizînd o producţie in Comuniştii, întregul co
rugămintea pe care v-am oamenilor muncii din în rilor Congresului al Xl-lea dustrială suplimentară în lectiv de siderurgişti de
adresat-o recent de a intra al partidului, sarcinilor
treprinderea minieră Bar valoare de peste 54 mi la I.V. Călan intensifică
în rîndurile puternicului za, a spus în încheiere de desprinse din recenta vizi lioane lei. Acest nou şi ritmurile muncii în toate
detaşament de mineri, în putatul, doresc să exprim tă ele lucru efectuată de to important succes, adău secţiile şi atelierele, la
aleasa calitate de „miner adînca recunoştinţă şi gra varăşul Nicolae Ceauşescu gat la realizările deose toate punctele de lucru.
de‘onoare“. Minerii hune- în judeţul nostru, pentru bite din anul 1976, au Aşa se face că şi bilanţul
doreni m-nu împuternicit titudine pentru măsurile înfăptuirea programului ridicat plusul de produc succeselor în muncă este
Secţia înnobilare de la
să exprim încă o dată, şi întreprinse de conducerea suplimentar de dezvoltare „Vidra“ Orăştie. Muncitoa ţie obţinut de I.U.M. Pe tot mai rodnic. Referin-
de la tribuna Marii Adu partidului şi statului pe economico-socială a Româ rea Maria Vlrtan — con troşani în primii doi ani du-ne numai la zilele ca
nări Naţionale mulţumirea linia asigurării condiţiilor niei a hotărîrilor pe care ştiincioasă şi disciplinată în ai cincinalului revoluţiei re au trecut din această
şi recunoştinţa lor fierbin tot mai bune de trai, prin le va adopta Conferinţa producţie — îşi depăşeşte tehnico-ştiintifice la pes lună, furnaliştii au ela
zilnic planul, în medie, cu
te pentru acceptarea aces creşterea retribuţiei, prin Naţională a partidului 10 Ia sută. te 82 milioane lei, înre- borat suplimentar 622 to
tui înalt titlu muncitoresc. asigurarea unei mese gra nostru. Foto : VIRGIL ONOIU gistrînd pe cei doi ani ne fontă de bună calita
ai cincinalului un avans te, cocsarii mai mult de
de timp de 64 de zile.
i 100 tone cocs mărunt, tur
f PENTRU PARCURILE au stabilit măsurile ce ( întregul spor de produc nătorii — 147 tone utilaje
ţie a fost obţinut pe sea
ORAŞULUI de la o zi la alta trebuie luate pentru redu- ! ma creşterii productivită de turnare, 160 tone ma
5 cerea consumului specific l şini şi utilaje pentru in
\ Gospodarii Petroşaniului de energie electrică şi ( ţii muncii şi în condiţiile dustria metalurgică, 43
depun strădanii permanen combustibil. / realizării unor importan tone cilindri pentru lami
te pentru a face localita jumătate înainte de ter petele locuitorilor din sa te economii materiale. noare, 45 tone pîlnii şi
V tea mereu mai frumoasă, men, construcţia noului tul Mînerău. Pe scena că maselote, 76 tone piese
-
mai bine gospodărită. în centru stomatologic cu 10 minului cultural din loca DEMN' MEA ANGAJAMENTE
acest scop au fost procu unităţi din Hunedoara. Re litate, în faţa unui public Şl CORECTITUDINEA — MINEREŞTI mecanice, 76 tone radia
rate recent 1000 kilograme cepţia s-a făcut fără obi- receptiv, membrii formaţiei toare. Se evidenţiază
sămînţă de iarbă, 1000 bu ecţiuni, beneficiarul — sec de teatru au prezentat, cu IN DEZBATERE schimb de schimb, zi de
căţi trandafiri de mică şi ţia tehnică investiţii a succes, piesele „Deşteaptă Minerii de la Lonea zi, sute de siderurgişti. A-
mare talie, precum şi 1 350 Consiliului popular jude pămîntului" de Victor Ion „Demnitatea, corectitu s-au angajat ca în cin mintim numele furnalis-
specii diverse de arbori ţean — acordînd construc Popa, şi „Mansarda" de dinea în muncă, familie şi stea Conferinţei Naţiona tului Traian Bisorca. a
ornamentali. O bună, parte torului calificativul „excep Dan Târchilă. societate" a fost tema unei le a partidului Să extra muncitorilor de la turnă
apreciate dezbateri orga
] plantaţi în parcuri şi zone ţional". ECONOMIA — LA MASA nizate, miercuri, la Cîmpu gă suplimentar însemna torii Marina Toma, Ioan
din aceşti puieţi vor fi
te cantităţi de cărbune.
ROTUNDĂ
Ciornei, Iulian Sîrbu, Ni
verzi încă în această toam
nă. „DEŞTEAPTĂ PĂMÎNTULUI" La I.M. Uricani a avut lui Neag, de Consiliul mu Astfel, brigada condusă colae Racoviceanu, a
' — LA MINERĂU nicipal de educaţie politică de Ioan Miclea III a ho-
loc, ieri, o discuţie la ma
CENTRU STOMATOLOGIC sa rotundă unde partici şi cultură socialistă Petro tărît să dea peste plan schimbului condus de sub-
NOU LA HUNEDOARA Colectivul de teatru panţii — şefi de brigăzi, şani. La dezbatere au par 1 060 tone de cărbune, inginerul Ioan Munteanu
Şantierul nr. 4 al I.C.S.H. scurt al Casei de cultură sectoare, ateliere şi alte ticipat numeroase familii iar cea condusă de Du de la cocserie şi mulţi
a realizat, cu o lună şl din Hunedoara a fost oas compartimente de lucru — do mineri. mitru Costinaş — de la alţii.
