Page 93 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 93
Proletari din toate fările, uni{i-vă!
ANUL XXIX
NR. 6 241
SÎMBATA,
26 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Programele de consolidare ÎN INTERIORUL încheierea lucrărilor in plen ale
economiGO-finaoclară a C.Â.P. ZIARULUI : sesiunii Marii Adunări Naţionale
treliie înfăptuite eu cea ® Continuitate, di
versitate şi nivel su în cursul dimineţii de vi C.C. al P.C.R., membri ai nului naţiorfal unic de dez
mai mare răspundere perior în activitatea neri au continuat în plen lu Consiliului de Stat. voltare economico-socială a
politico-ideologică şi crările celei de-a VI-a se Erau prezenţi la lucrările Republicii Socialiste Româ
La şedinţa de lucru de sarcinile din programul ju cultural-artistică des siuni a legislaturii a Vtl-a a sesiunii în calitate de invi- nia pe anul 1978 şi Legea
la C-.C. al P.C.R. din 27 deţean de dezvoltare a agri Marii Adunări Naţionale. tati, membri ai C.C. al pentru adoptarea bugetului
P.C.R.,
de stat pe anul 1978.
februarie 1976, secretarul culturii, s-a reuşit ca în a- făşurată de cadrele T o v a r ă ş u l NICOLAE miniştri, conducători
general al partidului, tova cest an să crească simţitor didactice CEAUŞESCU, ceilalţi tovarăşi de instituţii centrale şi orga La ultimul punct, al ordinii
răşul Nicolae Ceauşescu, a producţia marfă la cereale, din conducerea de partid nizaţii obşteşti, reprezentanţi de zi, tovarăşul Silviu Curtl-
Pilbli.niat cu acuitate nece sfeclă de zahăr şi cartofi, ® La I.M. Livezeni şi de stat, au fost scjlutaţi ai oamenilor muncii, perso oeanu, secretar prezidenţial
sitatea ridicării cît mai la lapte şi carne. La o se la intrarea în. rotonda' Marii nalităţi ale vieţii noastre şti şi al Consiliului de Stat, a
grabnice a cooperativelor rie de produse s-au supli — o unică voinţă : Adunări Naţionale cu aplau inţifice, culturale şi artistice. prezentat expunerea la pro
agricole rămase în urmă mentat prevederile con realizarea planului ze puternice de către de în cadrul şedinţei au fost iectele de legi pentru apro
din punct de. vedere eco tractuale pe acest an. putaţi şi' invitaţi. împreună reluate dezbaterile generale barea decretelor cu putere
nomic, indicînd ca baza a- O preocupare susţinută ® Realizări ale con cu secretarul general al asupra Proiectului de lege de lege emise de Consiliul
cestei acţiuni să fie inten pentru aplicarea tehnologii partidului, în lojile oficiale pentru adoptarea planului de hat. Din împuternicirea
sificarea eforturilor pentru lor îpaintate, întărirea spi siliilor populare au luat loc tovarăşul Manea naţional unic de dezvoltare Consiliului de Stat— se ara
:
creşterea producţiei agrico ritului de ordine şi disci Mănescu,_ tovarăşa Elena economico-socială a Repu tă .n expunere — vă supun
le, în special a producţiei plină, precum şi a demo ® Un autentic eve Ceauşescu, tovarăşii Emil blicii Socialiste România pe spre adoptare proiectele de
marfă. Acţionînd în spiri craţiei cooperatiste, pentru . niment artistic Bobu, Come! Burtică, Gheor- anul 1978 şi Proiectului de legi pentru aprobarea de
tul acestor indicaţii, plena creşterea veniturilor bă ghe Cioară, Lina Ciobanii, lege pentru adoptarea bu cretelor cuprinzînd norme cu
ra Comitetului judeţean de neşti şi reducerea cheltu ® Fapte ce dove Ion Dincă, Emil Drăgănescu, getului de stat pe anul 1978. putere de lege emise de
partid cu activul din agri ielilor materiale au dove Janos Fazekas, Ion loniţâ, Pe marginea celor două Consiliul de Stat, după se
cultură, din 4 martie 1976, dit-o organizaţiile de partid desc respect faţă de Petre Lupu, Paul Niculescu, proiecte de legi au luat cu- siunea a V-a a Marii Adu
a stabilit o serie de măsuri şi conducerile C.A.P. Şoi- oameni Ghecrghe Oprea, Gheorghe vîntul deputaţii Nicolae Con nări Naţionale şi pină în
menite să asigure redresa muş, Sîrbi, Pricaz, Pui, Pană, Ion Păţan, Dumitru stantin, Olimpia Solomones- prezent, în diferite domenii
rea economico-financiară a Romos, Haţeg, Ruşi, Băcia ® Carnet cultural Popescu, Gheorghe Rădules- cu, loan lancu, Iulian Ploşti- ale activităţii economice, so
cooperativelor agricole, a- şi altele, care au realizat cu, Leonte Răutu, Virgil Tro- naru, Ştefania lonescu, lan ciale şi ale organizării de
coperirea cheltuielilor din 'în bună parte prevederile ® Pe urmele mate fin, losif Uglar, llie Verdeţ, cu Drăgan. stat.
venituri proprii. programelor de redresare Ştefan Voitec. După examinarea pe arti Toate decretele au fost e-
Sub conducerea organiza economico-financiară. rialelor publicate în sală se aflau, de ase cole a fiecărui proiect de xaminate şi avizate favora
ţiilor de partid, întreaga îmbunătăţiri substanţiale menea, membri supleanţi ai lege, Marea Adunare Naţio bil, înainte de adoptarea lor
muncă politico-organizato- a cunoscut şi activitatea în ® Semnal. Comitetului Politic Executiv nală a votat, în unanimitate,
rică desfăşurată de organi sectorul zootehnic, acţio- al C.C. al P.C.R., secretari ai •Legea pentru adoptarea pia (Continuare in pag. a 4-a)
zaţiile de partid de la sate nîndu-se pentru ameliora
a fost- suborcţonală, înfăp rea efectivului, moderniza
tuirii prevederilor ■ progra rea' procesului. de produc
melor de redresare econo ţie în ferme şi creşterea n intlmpinarea Confer
mico-financiară stabilite producţiei marfă. Ca ur
pentru fiecare unitate. Rea mare, peste 40 de coopera
lizarea acestui obiectiv s-a ţi vp. agricole obţin venituri
urmărit şi prin sprijinul suplimentare de., circa 45 Naţionale a partide
acordat de către unităţile milioane lei datorită depă
pătronatoare. şirii producţiei de lapte
O sarcină importantă în marfă cu peste 150 1 pe
cadrul acţiunii de redresa cap-de vacă faţă de reali CRESTE ZI DE ZI COTA REALIZĂRILOR cocsarilor hunedoreni sînt
re a constituit-o şi o con zările din anul 1976. binecunoscute. Stimulaţi
stituie în continuare ridi Nu pot fi trecute însă Colectivul de muncă de contribuţie deosebită Ia de îndemnurile şi orientă
carea potenţialului produc cu vederea o serie de defi la m " a Deva înregistrea obţinerea acestor succese
: ,
tiv al pămîntului prin lu cienţe care mai persistă în ză ;...iruri tot mai înalte minereşti şi-au adus bri rile date de secretarul ge
crări de îmbunătăţiri fun activitatea fermelor zooteh de lucru în subteran, îşi găzile conduse de cunos neral al partidului, tova
ciare. în actualul cineinal, nice. Datorită faptului că depăşeşie constant sarci cuţii mineri Iulian Doţa, răşul Nicolae Ceauşescu,
pe lingă redarea în circui unele unităţi nu-şi reali Groza Petru, AleXe Ivdo- în recenta vizită în ju
tul arabil a unei suprafeţe zează din prăsilă proprie nile de producţie Astfel, chimov, Gheorgiv» Apreu-
de peste 790 ha, s-au rea efectivele de animale pla OO^FEBI^ŢA de la începutul acestei tesei, schimburile de deţul nostru şi în C.S.
lizat desecări-pe mai mult nificate, s-au făcut cheltu mmnmm a luni, aici au fist extrase transport din subteran di Hunedoara, oamenii mun
de 8 600 ha, combaterea e- ieli de ordinul zecilor de peste plan mai bine de rijate de maiştrii Aron cii de la Uzina cocsochi-
roziunîi solului pe 30 000 milioane de lei pentru Bordeanu, Dumitru Chel- mică înregistrează zi de
ha, întreţinerea pajiştilor completarea acestora din i.. 2 500 tone de minereu. O ban, loan Dud. O preocu zi noi succese în produc
naturale pe 28 000 ha, co cumpărări. Merită sublini pare constantă se mani ţie. Angajamentul anual
rectarea acidităţii solului at însă că s-a' creat baza O SINGURĂ BRIGADĂ — 20 000 TONE festă la mina Deva şi
pe 5 260 ha şi afînarea a- materială necesară asigură DE CĂRBUNE PESTE PLAN de a realiza suplimentar
dîncă a solului pe 6 450 ha'. rii înlocuirilor şi sporirii pentru continua îmbună o producţie de 15 000 to
Minerii de la Petrila,
da condusă de comunistul
Totodată, s-au asigurat se efectivelor, începînd cu a- onoraţi de curînd de pre Eugen Voicu. Cu ultimul tăţire u calităţii minereu ne de cocs metalurgic a
minţe din soiuri valoroase, nul viitor, numai din pră zenţa în mijlocul lor a se schimb al zilei de ieri, cei lui extras. Aici o contri fost -îndeplinit şi depăşit.
s-a extins gradul de me silă proprie. Continuă să cretarului general al par buţie de seamă îşi aduc
canizare şi chimizare a lu se înregistreze însă pier tidului, tovarăşul Nicolae 65 de mineri din brigada zi de zi maiştrii Petru La această depăşire, de
crărilor agricole. Un în deri însemnate din cauza de frontalişti a lui Eugen peste 5 000 tone faţă de
semnat volum de lucrări mortalităţii ridicate la bo Ceauşescu, îşi amplifică Voicu au ridicat sporul Petreanu, Mihai llie, Bol- angajament, cocsarii hu
s-a efectuat pentru moder vine şi ovine înregistrate hărnicia în abataje hotă- producţiei de cărbune de dijar Zoltan, Cezar Oprea, nedoreni adaugă în fieca
rîţi să extragă cit mai
nizarea ‘livezilor. la unele cooperative agri la începutul anului la Petru Alba si alţii.
Datorită răspunderii cu cole cum sînt cele din- Bre mult cărbune pentru ţa 17 500 tone. re zi alte sporuri de pro
care s-a acţionat în majo tea Română, Turdaş, Boz, ră. între cele mai destoi — Cît veţi mai realiza ducţie. Ei sînt hotărîţi să
ritatea cooperativelor agri nice colective de muncă în plus pînă la sfîrşitul NOI SPORURI LA se prezinte la Conferinţa
cole pentru a materializa (Continuare în pag. a 2-a) de aici şe situează briga- anului? — l-am ’ întrebat DEPĂŞIREA Naţională a partidului cu
pe cunoscutul brigadier.
r tea clubului o vor avea se — Pînă la Conferinţa Na ANGAJAMENTULUI o depăşire de plan de cel
22000
cocs
tobe
ANUAL
puţih
Dcva s-a deschis o intere
EXPOZIŢII CU PRODUSE
DE PANIFICAŢIE rile dedicate minerilor santă expoziţie de încrus ţională a partidului ne-am metalurgic, atît de nece
angajat să . mai extragem
fruntaşi în muncă. taturi în lemn. Pe 12 pa peste plan circa 1 000 de Pasiunea,! dăruirea sar economiei noastre na
La întreprinderea de mo- nouri sînt expuse zeci de Şi
rărit şi panificaţie Deva se PENTRU TINERII MINERI tone * hărnicia în muncă ale ţionale.
manifestă multă preocupa Pentru tinerii mineri de lingurave, blidare şi alte
re pentru diversificarea la I.M. Lonea a fost pus obiecte realizate cu inde-
produselor de panificaţie. la dispoziţie un cămin nou, minare. fantezie şi gust ar
Se răspunde astfel cerinţe tistic dc membrii cercului
lor crescînde ale consuma de artă a lemnului de pe
torilor. In acest scop s-au lingă Casa de cultură a
organizat recent, în cîteva
unităţi alimentare din De municipiului Deva.
va, expoziţii cu produse de
panificaţie.
Consumatorii au apre modern, cu garsoniere pen TRANSMITERE ÎN DIRECT \
ciat specialităţile expuse, tru o singură persoană. De LA RADIO A UNOR l
peste 40 la număr, şi le asemenea, căminul are un PARTIDE DE FOTBAL l
aşteaptă zilnic pe . piaţă, club dotat cu televizor, bi-
proaspete,, de calitate. biliotecă volantă, diverse DE DIVIZIA „B" |
jocuri distractive. Răspun-
Sl-A RELUAT zînd acestor condiţii crea Studioul de radio Cluj- l
ACTIVITATEA te, tinerii locatari sint ho- Napoca va transmite du- }
O perioadă de vreme, tărîţi să cîştige concursul minică, 27 noiembrie 1977, )
clubul sindicatelor din Lu- ' „Cel mai frumos cămin, începînd de la orele 12, in l
peni a fost în reparaţie şi cea mai frumoasă cameră". direct, partidele de fotbal '
renovări. Acum şi-a reluat dintre divizionarele »,.B“ /
din plin activitatea, pe ba ÎNCRUSTATURI
za unui program de acţiuni ÎN LEMN C.F.R. Cluj-Napoca — Vie- )
judicios întocmit. O pon In holul mare al Casei toria Călan 'şi Avinlul Re- 1
o echipă do harnici lăcătuşi,
I. M. Orăşlie : Comunist ul Viorel Oprinescu conduce
dere deosebită în aetivita- municipale de cultură "din ghin — F.C. Baia Mare. ţ IN FOTO : O parte din form aţia sa de lucru, cxccutînd elemente de construcţie meta-
hcă, necesare uzinelor „Repu hlica“ din Capitală. Foto : VIRGIL ONOIU
