Page 94 - Drumul_socialismului_1977_11

Pag; 2 DilUMUL SOCIALISMULUI

VIATA DE PARTID
CU
Ciitirisjîtite, diversitate i I , Iul cur
Este
i,raţă, c
In activitatea poiiticsHdeolegieă şi sulfurai' La LM. Livezeni—o unică ţ c«.c. d-
j poate
listică desfăşurată ie cadrele didactice voinţă: realizarea planului 1 şi pes un<
Li
tru
t
i avuţiei
. Mina Livezeni este "cea pentru că praful de cărbu­ cerii minei dar nu ia mă­ ţ rea d-
îu-ci-:*.. Comitetul orăş-■- tului orăşenesc sînt cadre niat în repetate rînduri de mai tînără din Valea Jiu­ ne de pe feţe nu trădează suri operative, eficiente. l şi recu
nesc de partid Brad a în­ didactice, alţii muncesc în secretarul general al par­ lui. Şi aici demarajul a funcţii, nume, preocupări. Privind treburile interne
a pag
treprins o investigaţie asu­ comitetul • de cultură şi e- tidului, anume că întreaga fost greu ; ca orice început, Problemele minei îi preo­ ale brigăzii mele, avem ţ cinâ a
pra nivelului şi conţinutului clucaţie socialistă, în con­ muncă de propagandă, de în scurt timp, însă, la Li­ cupă deopotrivă pe toţi; -forţa profesională, organi­ l nu poc
activităţii \ plitieo7ideo,logD. ducerile instituţiilor de educaţie să fie subordona­ vezeni s-a constituit un tocmai de aceea, ele sînt zatorică şi de voinţă de a
ce şi cultu fi.-artistice das- cultură şi artă, în brigăzile tă sistematic îndeplinirii colectiv de muncă puter­ cântărite cu responsabilita­ ne realiza ritmic planul, ^ ţin trai
făşurato de cadrele didac­ ştiinţifice, instructori ai sarcinilor de plan izvorîte nic ; sudura s-a făcut re­ te şi exigenţă. lună de lună, de n-ar in­ ţ ' PR
tice d pe teritoriul ora- formaţiilor artistice de a- din programul partidului. pede, din mers, şi - destul _ — Muncim mult, zi de terveni atîtea cauze inde­
şulii’. . ţiunea este foarte matori etc. Cu participarea O altă direcţie în care de trainică. în anumite zi, deşi nu avem efectivele pendente de noi. Pe oc­
bună. r.a .ivind capacitatea lor efectivă desfăşoară o trebuie să se acţioneze în perioade ritmul de lucru complete. In cele două tombrie, noi ne-am reali­ | Deşi
de a pu ie la îndemîna or­ bună activitate corul ,,Qan- . viitor este aceea a lărgirii şi rezultatele s-au ridicat ’ locuri de muncă din stra­ zat sarcinile, luna asta le i te îmb
ganizaţiei de partid date tilena“, revista de cultură ariei tematice a activităţii. ia cote notabile. tul III, în care lucrează vom realiza ; şi în decem­ ^ din cp
concludente asupra a ceea, cu public „Agora", au loc Avem aici în vedere, între Şi, totuşi, mina Livezeni brigada mea, avem un ză- brie la fel. Cu mineri ca i rea [mei
ce este meritoriu, precum o seamă de manifestări po- nu-şi face cam de multă t scaieţi,
şi ceea ce este neîmpliriire litico-educative şi cultural- altele, îmbunătăţirea mun­ vreme planul. S-au efectu­ Haralambie Voinea, Simion ţ peratoi
in această importantă acti­ artistice in a.şezămintele cii de popularizare şi dez­ at şi aici organizări şi re­ Giorza, Grigore Iug, . cu 1 cestei ,|
vitate. Concluziile investi­ de cultură ale 1 oraşului şi batere mai largă, mai pro­ organizări, s-au întocmit Daforia de toţi ortacii din brigadă, noi / făcut
fundă şi mai convingătoa­
gaţiei. împreună cu un plan comunei Crişcior, precum programe de acţiune şi ne angajăm să muncim mai 1 ani. Rc
dc măsuri, au fost prezen­ şi în afara lor. re a politicii interne şi ex­ s-au aplicat măsuri, s-a dat onoare a mult, mai bine, dar să fim i varăşii
tate de curînd în faţa ca­ Analiza făcută de către terne a partidului şi sta­ ajutor din partea foruri­ ajutaţi. popula-
drelor didactice, în cadrul- comitetul orăşenesc arată tului, intensificarea muncii lor tutelare, dar eficienţa Acelaşi angajament îl ex­ I cei de
une consfătuiri de lucru de educare ştiinţifică a ma­ se lasă încă aşteptată. De minerilor: primă şi Constantin Nica, ţ de exe
consacrată modului în care însă că în participarea ca­ selor, mai ales a celor din ce ? în numele harnicilor -ortaci ^ de ' fmfc
trebuie să se acţioneze în drelor didactice la activi­ satele îndepărtate, activi­ cărbune cîf mai loan Cacoveanu, Petru Hu-
cea de a doua ediţie a Fes­ tatea politico-ideologică şi tăţi în care -sînt implicate Lacunele reieşite dintr-o dema, Petru .Bulai, al tu­
tivalului naţional „Cîntnrea cultural-edueativă există universitatea cultural-ştiin- > discuţie purtată în urmă must patriei turor celor 18 oameni din
României". multe posibilităţi nefolosi­ ţifică, brigăzile ştiinţifice, cu cîteva luni cu directo­ brigadă, care îşi realizea­ ^ _
rul unităţii, ing. ,Petru Stu­
te din multe' puncte de
Ce a arătat observaţia ? vedere. Nc vom referi aici munca cu cartea şi ‘filmul pii, s-.au relevat din .nou, ză lună de lună sarcinile
Principala concluzie ce s-a doar la câteva din ele. O etc. zilele trecute, în cadrul u- cămînt excelent. Tăiem în de plan. Nemulţumirea lor i tiior se
desprins arată că în des­ parte din aspectele negati­ Siib conducerea nemijlo­ nei documentări’ la secto­ fiecare schimb mari canti­ este că deşi au posibilităţi, I ce st<
făşurarea primei ediţii ve se grupează în jurul ca­ cită a comitetului oraşe- 1 rul de producţie al între­ tăţi de cărbune, dar ce fo­ deşi condiţiile de strat le i păşunii,
a festivalului cadrele di­ lităţii muncii de .îndrumare nesc, a organelor şi orga­ los că nu-1 putem scoate permit să dea mai mult i del.
dactice au adus o con­ a formaţiilor artistice de nizaţiilor de partid din prinderii. Cum se obişnu­ la .ziuă — îşi (exprimă ne­ cărbune, nu pot din motive ' semnal
tribuţie însemnată ia îm­ amatori din întreprinderi şcoli, cadrele didactice, ca- ; ieşte la toate minele din mulţumirea brigadierul Va­ care nu le aparţin, din ţ şi vor I
Valea
Jiului, la sfîrşitul
bogăţirea şi diversifica­ şi din unele sate. Slaba re, alături de celelalte ca- ; schimbului I, şefii de 'bri­ sile Maxim. cauze pe care conducerea ^ secinţă.
rea muncii politico-ideolo- tegorii de intelectuali ai sectorului şi a minei tre­
gice, de educare multilate­ lor îndrumare face loc ;a- oraşului reprezintă un eşa­ găzi trec pe la conducerea — De ce această stare de buie să le analizeze cu ABUI
rală a oamenilor muncii, legerii la întîmplare a lon puternic, au datoria să : sectorului pentru a raporta lucruri ? mai multă exigenţă şi răs­ NOI
la creşterea eficienţei a- repertoriilor, elementului acţioneze cu mai multă e- despre mersul activităţii pe — Din cauza transportu­ pundere, să-şi plece cu ţ Lucră
oesteia. înţelegîndu-şi mi­ sporadic, nivelului scăzut nergie şi .pasiune în activi- ; ziua respectivă, pentru a so­ lui foarte defectuos orga­ mai multă înţelegere auzul doara,
siunea socială, ele se anga­ al interpretării. Pînă de tatea de educare multilâtc- : licita sprijin intr-o privin­ nizat, din .cauza prea mul­ M semnalele minerilor şi
jează mai bine în munca curînd, unele cadre didac­ rală a oamenilor muncii, ; ţă sau alta. Asist la discu­ telor defecţiuni electrome­ să-i ajute .prompt, efectiv ) A.C.R.,
l de zite
(
de formare a omului nou. tice nici nu ştiau <ce sarcini făcîndu-şi din aceasta un ! ţia dintre brigadierii Vasile canice şi a minimului in­ în rrţuncă. Această obliga­ i put de
Aplicînd în viaţă sarcinile au în activitatea politico- titlu de onoare şi de mîn- Maxim, Constantin -Nica şi teres, adesea chiar a -indis- ţie o are deopotrivă şi con­
şi indicaţiile date de secre­ educativă şi (cultural-artis- drie patriotică. şeful sectorului — ing. Va- ciplinei acelora care ire Ju- ducerea Combinatului :mi- ’ blema
tarul general al partidului,' tică iar multe nu activează sile Bo.pesou. Se volbeşte crează, -organizează şi con­ nier Valea Jiului. Cu atît ) calde
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ea interpreţi în nici o for­ A. CORNESCU ca de la miner la miner, mai mult cu cît mina Li­ l Dar...
consiliul orăşenesc de edu­ maţie artistică. Or, exem­ duc acest compartiment vezeni are un colectiv bun, / nerezol'
caţie politică şi' cultură so­ plul personal ar avea un cheie al iproduoţiei de căr­ dispune de condiţii favo­ j însă cr
bune.
cialistă a reuşit în bună mă- cuvînt .greu de spus ! rabile de -zăcămînt şi este l nr treb
surăsă imprime muncii o în ultima Vreme s-a ac­ •Răspunsul vine egal de în continuă şi .viguroasă !'lier se
activitate constantă, perma­ ţionat în direcţia apropie-’ la cei. trei interlocutori. „De dezvoltare şi modernizare. T piu, d-e
nentă, să elimine o parte rii activităţilor politico- asemenea — continuă şe­ — Aşa este — recunoaşte ^:s>nt sp.
a festivismului şi formalis­ ideologice şi culturale de ful de brigadă Constantin şeful sectorului producţie, i rului d
mului, să asigure o apro­ locurile de muncă ale pro­ Nica — întâmpinăm greu­ ing. Vasile Popescu. Avem ' că prin
piere a acţiunilor între­ ducătorilor de bunuri ma­ tăţi cu aprovizionarea teh- brigăzi bune şi cu toate că ţ naiului 1
prinse de locurile de mun­ teriale, dar deocamdată nico-materială. Nu avem am trecut, mai trecem prin ( şi cei
că ale producătorilor de încă unilateral. Trebuie armături metalice, banda­ greutăţi, oamenii nu se J să reze
bunuri materiale. Viaţa să se mai facă un pas, în je, lemn, piese de schimb. dau bătuţi ; muncesc şi. le ţ grup c
spirituală a oraşului Brad sensul utilizării unor for­ Cei care trebuie să ne a- înving. în decembrie ’.ie
se integrează mai organic me ce se potrivesc în a- provizioneze nu-şi fac da­ vom face planul, iar din DIN I
acţiunilor întreprinse pe ceastă situaţie : dialogul toria, iar noi, cei de la ianuarie 1978 cu toţii vrem ţ Cu i
plan judeţean şi central, ea ■ viu şi permanent cu oa­ brigadă, pierdem mult timp să pornim du dreptul, chiar t tot la
mânifestîndu-se cu partea menii, dezbaterile, simpozi­ de' producţie pentru a ne .dacă unele greutăţi şi ne­ I era cri
sa specifică. Aici muncesc oanele, mesele rotunde, în­ aproviziona". ajunsuri ne vor mai da \ plorabi
multe cadre didactice care trebările şi răspunsurile, — Discutăm probleme bătaie de cap. 'Oamenii le ţ tă i
dovedesc pasiune, pricepe­ folosirea mai largă a mate­ vechi — intervine cu vă­ vor rezolva. Avem încre­ . printre
re şi dăruire, printre care rialului ilustrativ, forme dită nemulţumire Vasiie dere în oameni... \ instala
Romulus Neagu, Dorin Cri- care au capacitatea de a fi Maxim. Le-am ridicat de i pur şi
antrenate, de a face oame­ S-au
şan, Mari a Munteanu, Se- nii să participe activ la dez­ multe ori în faţa contiu- DUMITRU GHSONEA ţ Instala
bastian Dina, .Nicolae Alic, baterea problemelor. Din ^ repara
Gheoş-ghe I-Ioria, Georgeta această apropiere mai tre­ i trei zi
Hala de expedieri a noului laminor de sîrmft de Ia C.S.H.
Bodiciu şi mulţi alţii. O buie înţeles un lucru deo-. De aici va porni spre şantiere le construcţiei fier beton pen­ După 20 de ani de muncă în mină r nopţi,
treime din lectorii comite­ sebit de important, subli­ tru noile obiective. ţ scufun
Lăcătuşul Mihai Olani, ma Culcea, Moise Petres- l beznă.
care timp ele ;peste 20 de cu, Alexandru Pop, Silaghi | ’nu se
ani a lucrat în subteran, la Zoltan, Marin Bina, alţi \ fee ţi un
Prttpmeie de ciisoiidare - eeiMmes-finaBciară a LAI. secţia mină Teliuc, şi-a tovarăşi de muncă au e- i media'
luat „rămas bun“ de la vocat in cuvinte alese ac­
ortacii săi, s-a 'pensionat.
| te, c
In prezenţa minerilor, lă­ tivitatea lui Mihai Olaru, ) defect-i
i-au oferit flori, i-au ural
(Urmare din pag. 1) mari în vederea completă­ cest scop ţa un nivel su­ de partid, conducerile cătuşilor, electricienilor, la viaţă lungă şi multă sănă­ l coresp
rii balanţei de nutreţuri perior toate resursele lo­ C.A.P., consiliile populare, ieşirea din ultimul şut un tate. „Cea mai frumoasă
grup da pionieri de la
Vaidei, Ocoliş, Clopotiva, din alte surse. cale. consiliile intercooperatiste Şcoala generală din Teliuc viaţă eşte munca. Ea sin­ I N
Livadia, Roşcani şi altele, Importante economii şi între cauzele care au de­ şi organele agricole jude­ i-au prins la git cravata gură iţi poate aduce res­
în plus, mai amintim că diminuarea volumului ere-, terminat neacoperirea în ţene să-şi conjuge efortu­ roşie cu tricolor, in semn pectul şi preţuirea, oameni­ ) ţ Cete
situaţia economico-finaciară ditelor se puteau realiza totalitate a cheltuielilor din rile în direcţia folosirii cu de recunoştinţă şi preţuire lor" — a spus Mihai Ola­ ' de la
a unor C.A.P. cum sînt şi prin folosirea în mai venituri proprii într-o se­ maximum de randament a pentru munca plină de ab­ ru — cu mult regret in ) industr
cele din Rîu Bărbat, Să- mare măsură n forţelor de rie de cooperative agricole bazei tehnico-materiale, negaţie şi dăruire pe care glas pentru despărţirea de i Simerii
laşu de Jos, Mesteacăn, care dispun cooperativele trebuie menţionate, şi defi­ îmbunătăţirii programelor tovarăşul Mihai Olaru a mină şi oamenii ei. (I. GA- , Pe str
desfăşurat-o in mină. Cos-
BOR).
Cărăstău, Turdaş şi Vîlce- agricole la înfăptuirea pro­ cienţele manifestate în de redresare economico-fi- i cu 2 5
le este -influenţată negativ gramului de investiţii. De privinţa valorificării pro­ nanciară a fiecărei unităţi, ^ un ac
din cauza lipsei de preo­ asemenea, există însemnate ducţiei, neajunsurile în or­ generalizării experienţei u- diat o
cupare pentru asigurarea posibilităţi de a spori ve­ ganizarea muncii şi a pro­ nităţilor fruntaşe, creşterii pe urmele materialelor publicate care c
din producţie proprie a în­ niturile băneşti prin dez­ ducţiei, în gospodărirea producţiei agricole marfă şi ţinea
tregii cantităţi de furaje, voltarea activităţilor indus­ mijloacelor, materiale şi reducerii cheltuielilor, în­ i împrej
aceste unităţi fiind nevoite triale şi a prestărilor de băneşti, precum şi în con­ tăririi ordinii şi discipli­ dut. Ş
să cheltuiască anual sume servicii, valorificând în a- ducerea' evidenţei contabi­ nei, a răspunderii tuturor Ritmul de Sucru pe şaotier m creşts \ cinstei
le. Aspecte negative în a- cooperatorilor faţă de soar- ( păgub
ceastă privinţă s-au întîl- _ta producţiei agricole., Un în urma publicării pagi­ misirea * materialului lem­ } repede
nit la C.A.P. Bîrsău, Mărti- ■ aport mai însemnat la rea­ nii de investiţii în ziarul nos aplicăm metoda înlocui­ ) pierdu
neşti, Fintoag, Bejan, Va­ lizarea acestor imperative nr. G 210, din 21 octombrie rii cofrajelor din lemn cu
lea Sîngeorgiului, Dineu a.-c., am primit din partea cofraje metalice, refolosim ) ÎN CI
Mare şi în alte unităţi. Se­ sînt chemate - să îl aducă conducerii întreprinderii de lemnul decofrat etc. Pe 1 — ÎN
şi organizaţiile de tineret
rioase pierderi sînt deter­ şi de femei, care pot şi construcţii siderurgice Hu­ lîngă obţinerea de econo­
minate şi de slaba preocu­ mii realizăm şi reducerea în i
pare pentru folosirea la în­ trebuie să asigure o largă nedoara, următorul răspuns: •numărului dulgherilor şi a ţ din cc
mobilizare a forţelor de la
treaga capacitate a mijloa­ sate la înfăptuirea obiecti­ „Referitor la organizarea manoperei la montarea şi i au de
muncii arătăm că la toate
celor proprii de transport, locurile de muncă, forma­ demontarea cofrajelor. în J tă vre
îndeosebi a celor cu trac­ velor stabilite de Congresul privinţa folosirii utilajelor ţ cînd
ţiune animală: al Xl-lea al partidului pri­ ţiile de lucru au sarcini am stabilit programe con­ / centru
vind. dezvoltarea intensivă bine definite, defalcate pe
Există , realmente condiţii crete, care se urmăresc în­ / belsuc
ca, acţionînd în spiritul şi modernizarea agricultu­ săptămîni, zile şi oameni. deaproape. în scopul asi­ \ bC.S.
Aprovizionarea cu scule şi
rii, sporirea contribuţiei a-
sarcinilor desprinse din ex­ materiale se face în baza gurării unei folosiri .cît mai 1 rea fc
punerea secretarului gene­ cestei ramuri de bază a graficelor care prevăd cu raţionale a utilajelor, am , reţea u
ral al partidului, tovarăşul economiei noastre naţiona­ intervenit pentru optimiza­ 1 se înti
Nicolae .Ceauşescu, la Con­ le lâ materializarea pro­ precizie ■ termenele de exe­ rea cerinţelor între şantie­ zuri ci
gresul ţărănimii, să fie mai gramului de ridicare mai cuţie. Cu toate acestea sînt re. Ne preocupăm în con­ i din c<
cazuri, cum bine se sesi­
t prisose
mm bine valorificate rezervele accentuată a nivelului de zează în pagina respectivă, tinuare să soluţionăm toate ^ cartier
trai al întregului popor, la
situaţiile care se ivesc în
de creştere a producţiei a-
gricole în fiecare unitate creşterea venitului naţional cînd aceste grafice suferă munca de zi cu zi în şan­ ( săptăn
Se caută un stăpîn pentru aceste butoaie, 1 ele Iii * :' cen­
trala termică nr. 1 din Orăştie, a căror „prezenţă 1 t! 1 un ns- cooperatistă. în acest scop şi la prosperitatea econo- modificări, dictate de situa­ tier, pentru ca ritmul de , nan).
®ect dezolant locului. Foto : V. ONOIU se impune ca organizaţiile mico-socială a patriei. ţii deosebite. Pentru econo­ lucru să . crească mereu".