Page 95 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 95
I) SÎMBĂTA, 2 o NOIEMBRIE 1977 Pag. 3
mmm
TĂ \
\
nă fe- ţ
gene- i EXPOZIŢIE DE de artă din Petroşani, re
ia mai J Album pio FOTOGRAFII citalul realizat pe un reu
. Boz, | şit fond muzical a fost
debite ( Cdrcul foto al Casei de primit cu deosebită căldură
p en- ŞTAFETA HĂRNICIEI al clasei a Il-a de la Şcoa cultură din Deva a or de participanţi.
aduse j la generală nr. 2 din Hu ganizat o izbutită expozi
ictiva- ( Sub genericul „Munca nedoara, au rostit legă- ţie cu cele mai reuşite lu EXPUNERE
11
lective ne recreează , pionierii din mîntul sub drapelul patriei crări din acest an. Inti
jgraiă ) Lunca Cernii, Negoiu şi şi al organizaţiei pionie tulată „Deva — oraş în „Lupta «pentru dreptate
> sar- t Meria au adunat, de la rilor. continuă dezvoltare", ex socială şi libertate naţio
ptuire i începutul acestui an şcolar, Printre ei s-au numărat poziţia, amenajată în holul nală — trăsătură defini-
e pu- l mari cantităţi de fructe şi Emilia Ciucă, Coşmin
uinţă. ţ de pădure. Asemenea co Diaconescu, Florin Berin-
legilor lor şi pionierii din dei, Gabriela Teodorescu,
Bretea Română au adunat Claudia Maşalco, elevi-care, sarnet cultural
900 kg fructe de pădure, aşa cum îi caracterizau
cei de la Şcoala generală
pajiş- \ din Haţeg 1 000 kg, din colegii lor mai mari, pio
şunea ^ Rapolt 500 kg, din Pui 500 nierii clasei a IV-a, sînt sălii mici, prezintă peste torie a istoriei poporu
este . kg, iar cei din Dobra şi buni la învăţătură, iubesc 60. de lucrări, toate răs- lui nostru" a fost tema
â de 1 Hărău 600 kg. Astfel au munca, fiind mereu primii punzînd cu succes generi unei expuneri organizate, „Marmura“ Simeria : Inginera Ana Mur, oxecutînd
coo- l contribuit la recoltarea pe în acţiunile desfăşu cului sub care a fost or joi, la căminul cultural multâ competenţă controlul de calitate.
îa a- } judeţ a peste 20 000 kg rate în cadrul organi ganizată. din Cimpa. Auditoriul —
11
prea ) fructe de pădure, ceea ce zaţiei „Şoimii Patriei . Ei în mare parte format din
iltimii ţ dovedeşte atît interesul au primit cravata în in „MUNCA — MUZICA — mineri — a apreciat con UNIVERSITATEA POLITICĂ
it to- I pionierilor pentru realiza cinta Castelului Corvineşti- EDUCAŢIE" ţinutul expunerii organi ŞI DE CONDUCERE DEVA
isiliul i rea planului lor economic, lor şi acolo au înălţat zate de Comitetul muni
cit şi dragostea lor pen cînt de slavă patriei, po Aşa s-a intitulat recita comunică :
' \ lul de poezie, găzduit în cipal de cultură şi educaţie
ferea i tru muncă. porului, partidului condu socialistă din Petroşani, a--
arilor ' Tot în acest timp, pionie cător. (MARIANA LUTA, aceste zile. de tinerii mi Activităţile pe ani de studiu se Vor desfăşura
neri locatari
ai căminu
aajiş- \ rii unităţilor şcolilor gene DANA ZAMFIROIU ’ — lui muncitoresc de la preciere manifestată şi după următorul program : -
prin invitaţia făcută de â
rale din Certej, Cristur, Subrcdacţia „Tot înainte", I. M. Dîlja. Organizat de se organiza mai des ase — Anul I — luni, 28 noiembrie 1977, orele 17
Densu.ş, Şoimuş, Haţeg, Hunedoara). colectivul Şcolii populare menea manifestări. — Anul II — marţi 29 noiembrie 1977, orele 18
I s ( Păuliş şi Pui au participat — Anul IV — miercuri 30 noiembrie 1977,
1 sub deviza „Alături de
id în \ părinţii noştri" la recol orele 18.
tarea porumbului şi a car
îsesc i tofilor 'de pe tarlalele coo Un autentic eveniment artistic Cursurile vor avea loc la Cabinetul .judeţean
mo- * perativelor agricole de pentru activitatea ideologică şi politice-eduea-
icest ] producţie. (DANA SAN- Sub .genericul „Serbări că populară (dirijor Gh. Mer'tşoreanu şi creatorul
1
iona 1 GKELI, pionieră). le Scînteii tineretului' , Ca Popa), ansamblul .folcloric şi interpretul de muzică tivă.
con- i sa de cultură a sindicate al Văii Jiului şi formaţia foile Mircea Vintilă.
lor din Petroşani a găzduit, de dansuri a casei de cul „Serbările Scînteii tine
IERI ŞOIM, AZI timp de .două zile, un au tură din localitate, pe sce retului" de >la Petroşani,
PIONIER... tentic recital de poezie, na „serbărilor" au evoluat organizate de Comitetul Fapte ce dovedesc
muzică şi dans, căruia actorii George Paul Avram municipal al U.TiC. şi ca
i-au dat viată artişti ama (Teatrul Naţional Bucu sa de cultură au fost, prin respect fată de oameni
■Eu, Laura Popescu ... Eu, tori din Valea Jiului şi in reşti), Florina Luican recitalurile de poezie pa
UI IC- ^ Claudiu Alimpescu ... Eu, terpreţi de reală valoare ai (Teatrul „Ion Creangă"), triotică, prin muzica folk
Adriana Teodorescu ... mă scenei româneşti. Alături Geo Costiniu (Teatrul şi cea corală, prin momen „Sint o femeie in virslă de dine fată de muncă şi în
ani i angajez să-mi iubesc pa de corul de cameră al ca „Giuleşti"), poetul Corne- tele folclorice, prin întrea 75 de ani, pensionară şi lo viitor". (NINA M ARD ARI —
nea- J tria, să învăţ bine, să fiu drelor didactice din Pe- liu Vădim Tudor, inter ga ţinută, evenimente ar cuiesc în cartierul Dacia din Deva).
municipiul Deva. In zilele
TK
pro- \ 'disciplinat, să cinstesc cra trila (dirijor Vladimir U- preţii de muzică populară tistice cu un remarcabil trecute am avut mari neca „In ziua de 5 noiembrie
apei l vata roşie cu tricolor. Cu reche), orchestra de muzi Dumitru F arcaş, Elena conţinut educativ. zuri legate de funcţionarea 1977, călătorind la .Haţeg cu
strâ. ; emoţie, cei mai buni elevi I instalaţiilor sanitare în a- autobuzul 31-HD-2389 — şo
e şi } partamcntul pe care-l de fer Ioan Albu — am uitat
cam ( ţin. Datorită intervenţiei umbrela pe un scaun. M-am
Directorii unităţilor de
care } învăţămint din zona -Brad Chipul oamenilor! al înnoirilor sportiv se disputa cu în prompte o echipei de insta întors din centrul oraşului
ate- i flăcărare un meci de fot latori formată din tovarăşii : la autogara, deşi nu speram
s-au întrunit de curînd in
sim- l tr-un valoros schimb de bal. Viorel Socolan, Dorin Mun- s-o mai găsesc. In drum
teanu şi Vasile Lazăr, de la
l-am întîlnit pe şofer. Mi-a
rteie i experienţă la Şcoala ge condus prin clase, prin ca prin hărnicia cetăţenilor In finalul acţiunii meto I.J.G.C.L. Deva, defecţiuni spus că în locul unde am
binete, şi nc-a arătat cum
satului, a elevilor şi a ca
zi a- ] nerală de S ani din satul demonstrează adevărurile drelor didactice, iar, ve dice din cadrul cercului le la apă caldă şi rece pe stat eu a găsit o umbrelă'.'
idim j Dupăpiatră, comuna Bu- ştiinţifice la lecţii cu ~uju- deţi dumneavoastră, h-am pedagogic al directorilor care le-am avut au fost re Văzindu-mă suferind, s-a
de şcoli, primarul comu
iem- ţ ceş, unde cu trei decenii to-şjtl epidiascopului, al re- reuşit să finisăm totul cum nei Buceş, prezent la dez mediate operativ şi con înapoiat la autogară şi mi-a
jîndi l in urină exista o sală de troproiectorului şi al altor ne-am propus", se scuza baterile dascălilor, ne spu ştiincios. adus-o el. O astfel de com
îctia l clasă, o tablă şi un dascăl numeroase aparate care directorul şcolii ca un gos nea- că directorul şcolii, Relatarea acestui fapt mă portare demnă şi plină de
(Un S uitat de lume■ şi de vre slujesc noua tehnologie di podar exigent. profesoml Viorel Vulturar, runt înseamnă mulţumirile solicitudine, exemplul dînsu-
me. Astăzi, şcoala din sat dactică şi în satul unde La orele de matematică e fiu al satului, născut şi unei femei în virslă fată de lui poate să servească drept
funcţionează cu zece cadre piVpiia odinioară lampa cu se dezlegau teoreme, la crescut aici, gospodar şi conştiinciozitatea şi opera îndemn de comportare civi
didactice. petrol şi stăpinea întuneri limba română se aplicau educator entuziast. tivitatea de care au dat do lizată şi pentru alţii. (VIC
Directorul şcolii, profeso cul. „Am construit in anul elemente de învăţare pro vadă cei trei tineri munci TOR ARMEAN — Ohaba de
rul Viorel Vulturar, ne-a trecut citeva săli de clasă gramată, iar pe terenul Prof. MARIA LĂZĂRUŢ tori. Le urez aceeaşi atitu Sub Piatră).
ÎMPREUNA CU OBŞTEA, cutat la construcţia şi re cat, pentru dezvoltarea in cerea organelor şi organi
paraţia de străzi, drumuri
Gu... adresă ÎN INTERESUL OBŞTEI şi trotuare, la amenajarea dustrială a comunei Baru, zaţiilor de partid, pentru .
de
investiţii
aproape
finalizarea în condiţii op
100
An de an se amplifică zonelor şi spaţiilor verzi, milioane lei. Aceste inves time a prevederilor planu
era, Oficiul municipal de_poş- plantarea de arbori şi ar tiţii au dus la lărgirea şi lui de dezvoltare economi-
ţatâ. ) tă şi telecomunicaţii Deva .tot au scăpat din vedere activitatea cetăţenilor care, buşti. Toate aceste lucrări amplificarea • producţiei de co-socială în profil Terito
tovarăşii de la oficiul poş
suri. I împreună cu consiliile rial — parte integrantă a
fost J a trimis tuturor unităţilor tal : la Deva nu funcţio populare, acţionează pe planului naţional unic —,
îat... \ de pe raza sa de âetivita- nează o subredacţie a zia un front tot mai larg pen
te instrucţiuni pentru exe
rului ci, de citeva decenii,
trei ( cutarea . serviciului de co chiar redacţia. Şi adresa tru buna gospodărire şi Realizări ale adueîndu-şi prin aceasta
s-a J respondenţă poştală ; ' in exactă este : strada Dr. -Pe înfrumuseţare a localităţi contribuţia la înfăptuirea
activitate
O
amplă
lor
în l strucţiuni pe capitole, arti politicii partidului de ridi
n u a ( cole, puncte şi aliniate, mă tru Gro'za, nr. 35, adresă desfăşoară şi cetăţenii ora consiliilor populare care şi dezvoltare econo
imprimată pe fiecare nu
de- i rog cu tot dichisul. Nu măr al ziarului. La nr. 18 şului de pe Crişul Alb — mică şi socială, culturală
re- î se multiplicaseră încă res se .află Uniunea judeţeană Brad, care şi-au propus să şi edilitar-gospodărească a
par- \ pectivele instrucţiuni cînd a cooperativelor de consum realizeze în acest an, prin tuturor localităţilor, a pro
voluntar-patriotică,
muncă
sau funcţionarii de la poştă iar dacă dăm crezare căr de gospodărire şi înfrumu produse refractare, asimi gramului general de făuri
gâu. luci’ări în valoare de pe seţare a oraşului au fost larea de noi produse. Şi, re a societăţii socialiste
respingeau „en gros" cores ţii de telefon editată în ste 20. milioane lei. Mii
pondenţa care nu se con 1975 de Direcţia judeţeană de cetăţeni au luat parte executate împreună cu ob ca urmare, valoarea pro multilateral dezvoltate. Am
forma. de poştă şi telecomunicaţii la lucrările de construcţii ştea şi în interesul ei. Pi ducţiei globale industriale construit împreună cu ce
Foarte bine. Şi în expedi aici s-ar afla filiala inter şi sistematizare a centru li ă acum s-a executat un a comunei a crescut în tăţenii blocuri, magazine,
erea corespondenţei e ne judeţeană a Bazei de apro lui civic, prin demolarea volum de lucrări în valoa cămine culturale, şcoli,
Gît, 1 voie de ordine. Amintitul vizionare specializată pen unor case vechi şi insalu re de peste 20 milioane lei, anii 1966—1977 cu 27 mi drumuri şi poduri, staţii
de oficiu poştal a expediat şi tru produse de uz veteri bre, recuperarea materia /revenind mai mult de 1000 lioane lei, iar a producţiei pentru autobuz, valoarea
tel ui 1 pentru redacţia noastră un nar, care bază n-a avut lelor de construcţie bune, lei pe locuitor. (Al. Jurca, marfă cu 26 milioane. Cel lucrărilor făcute prin mim- 1
3 zi, ţ set din instrucţiunile în niciodată sediul la adresa încărcarea şi transportul corespondent). mai mare spor de produc că patriotică ridieîndu-se
meu i cauză ; corect, aşa cum el indicată în cartea de tele molozului. S-au executat, ţie s-a obţinut însă pe sea la peste 850 000 lei. (Gh.
nici J însuşi cere în instrucţiuni. fon. de asemenea, importante PENTRU DEZVOLTAREA ma creşterii productivită Bolea, corespondent).
me- ^ Iată adresa * de pe plic : Precum se pare, corecti lucrări la baza sportivă a ECONOMICA SI SOCIALA ţii muncii. Toţi cetăţenii
liţie, l Către Subredacţia zia tudinea în expedierea co oraşului, la poligonul de A COMUNEI MINDRIE ŞI OBLIGAŢIE
par- ; rului „Drumul socialismu respondenţei ţine numai de tir şi bazinul de înnot, la — fie că muncesc în in
i ce \ lui, Strada Dr. Petru Gro- alţii, de... poştă nu ! îndiguiri şi taluzări. Im In primii doi ani ai ac dustrie sau în agricultură Ocuparea locului trei în
>ier- i za nr. ÎS (!) Un ■'amănunt TH. MĂRCUS portante lucrări s-au exe tualului cincinal s-au alo- - acţionează, sub condu- întrecerea pe ţară pe 1976 >
irită , de către municipiul Petro
Gîţ, 1 şani pentru gospodărirea:
arte ^ Călătorul a plătit greşeala şoferului. şi înfrumuseţarea localită
iilor i Acesta ce plăteşte ? ţilor urbane constituie o
)■ . mîndrie şi o obligaţie co
Intr-una din zilele lunii pentru a i se confirma ;l i '- v - v lectivă a tuturor cetăţeni
ISC octombrie, cetăţeanul- Şt. că biletul respectiv a Kllllii lor Văii Jiului. Acest suc
ESC ) N. din Vulcan a venit în fost eliberat in oc f. ££ 1 S i I I !H f i fim |1 I |;B ■I S :
;
delegaţie la Deva. Chel tombrie, la autobuzul ce ces, care s-a concretizat în
iale J tuielile de transport în pleacă din Petroşani la l 1 1 jl. m M. M. Şli Şl 8 m i 1 U si W ®. i ocuparea - locului III pe
lâle ţ asemenea situaţii se de- ţară şi acordarea Ordinului
ora 6,20 şi nu... în anul
nul- l contează. Dar pentru a- viitor, călătorul ghinio- ' ’ I A /;| , I ■ Muncii clasa a IlI-a, este'
pe 7 ceasta, data şi timpul ist trebuia să meargă rodul activităţii desfăşura
n
din j de mers imprimate pe de la Vulcan tocmai la ggg fgşr ig m M V® Ml If
din 1 bUet trebuie să cores- is- te de cetăţeni şi deputaţiy
ace } Alţi bani> altă d 8: H ! a » *» ® * * * de toate organizaţiile com
U
de
le
ija- 1 ° cf vr fracţie. Aşa că s-a lăsat ponente ale F.U.S. Şi anul
păgubaş ; pentru
în legaţie. St. . a v păgubaş ; pentru neaten- acesta întrecerea patrioti-i
ghinionul
să
călătoreas
de că cu un şofer puţin dis- ţia unui om. El a plătit că a condus la realizarea 1
ca- trat, care, în loc să-i im- greşeala altuia. Şoferul unor lucrări de mare im-'
S
iele ţ prime pe bilet data rea- autobazei Brad, care a J* - /v portantă şi interes obştesc 1
furi ( lă, a imprimat data de făcut cursa de Petroşani f "?•' 7 -> în toate localităţile Văii'
din ) 18 ianuarie. Bineînţeles, în aceea zi, nu plăteşte - Jiului, lucrări care însu
cu ţ biletul nu a putut fi nimic ? Sau e vorba de m ■ mează peste 150 milioane
decontat. Pentru restabi- bilete care au mai fost
F '°- \ lei. (Al. Cozmin, corespon
i lirea adevărului, adică vîndute o dată ? Ciâtlirea noii poşte din Vulcan,tdată de curînd in folosinţă, asigură oraşului un plus dent).
-—} de frumuseţe arhitecturală, .15 i Foto : ŞTEFAN NEMECSEK
