Page 97 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 97
Proletari din toate fările, unlfi-vâ!
ANUL XXIX
NE. fi 242
DUMINICA,
27 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 hani
ÎN ACEST NUMĂR :
Consiliile populare - @ Investiţiile —
în termen, economi
chemate ia o activitate ce, de calitate
© Oameni ai zile
lor noastre
susţinută pentru onorarea © Dicţionar
mandatului încredinţat
de obşte
Victoria în alegerile de concretă şi eficientă a
la 20 noiembrie a can consiliilor populare la APARTAMENTE PENTRU
didaţilor Frontului Uni conducerea oraşelor şi
tăţii Socialiste, masiva comunelor, la autogospo- Lăcătuşii montori loan Sto ia, Romulus Groza şi loan Mustea execută montarea unui MINERII VĂI 1 JIULUI
participare a cetăţenilor dărirea lor. în realizarea lagăr morgoil pe un cilindru de Ia laminorul de semifabri cate al O.S. Hunedoara.
la vot constituie o nouă acestui deziderat major Anul acesta pentr.u mi
şi puternică manifestare trebuie să se acorde o nerii Văii Jiului vor fi
a democratismului orîn- mai mare atenţie reparti construite şi predate la
duirii noastre sociale şi zării şi participării active Sn cinstea marelui eve ment cheie 1 070 de aparta
de stat, o expresie a ho- şi efective a cadrelor, a mente confortabile, în
tărîrii unanime a oame activelor consiliilor popu blocuri moderne, ridicate
nilor muncii, a întregului lare la întreaga activita din viata partidului si a tari într-o aleasă linie arhi
popor de a înfăptui neabă te economico-sociâlă, la B tectonică. Dintre acestea
tut Programul partidului soluţionarea corespunză i t i au fost puse la dispoziţia
adoptat de Congresul al toare a problemelor com 170 MILIOANE LEI cele mai bune rezultate se minerilor aproape 7CO.
Xl-lea de făurire a socie plexe ale dezvoltării fie numără cele conduse de Constructorii dau acum
tăţii socialiste multilate cărei localităţi. în prim- PRODUCŢIE PESTE PLAN Dumitru Săbău, Szabo Ba- bătălia pentru a le ter
ral dezvoltate şi înaintare planul activităţii noilor mina şi pe celelalte, pen
a României spre comu consilii populare, a depu 1 Colectivele de ţnuncă din lasz, Gheorghe Iordan şi tru ca tot mai multe fa
nism, de a obţine noi şi taţilor trebuie puse sar municipiul Deva s-au an altele. Pînă la Conferinţa milii de mineri să se mute
remarcabile rezultate în cinile şi obiectivele în gajat, la începutul acestui Naţională a partidului, mi în casă nouă.
nerii din sectorul V al I.M.
toate domeniile de acti scrise în planul de dez an, să realizeze o produc Vulo-n s-au angajat să ob
vitate. ✓ voltare economico-socială ţie industrială suplimentară
în aceste zile, în întreg a fiecărei unităţi admi în valoare de 95 milioane ţină ..oi succese în produc FAZA COMUNALĂ
ţie.
judeţul are loc constitui nistrativ - teritoriale, a lei. Muncind cu abnegaţie LA TEATRU
rea consiliilor populare prevederilor din dome şi dăruire comunistă, în t® 'W] S|1
municipale, orăşeneşti şi niile industriei, agricul numai 10 luni au realizat O NOUĂ SECŢIE în cadrul etapei a ll-a
comunale — moment deo turii, investiţiilor, îndeo în plus o producţie ce va PRODUCTIVĂ a Festivalului naţional
sebit de important în ac sebi a construcţiei de lo lorează 155 milioane lei. în „Cîntarea României", are
tivitatea noilor organe cuinţe, comerţului şi pres cinstea Conferinţei Naţio La Fabrica de nutreţuri loc azi, la Rapoltu Mare,
locale ale puterii de stat, tărilor de servicii, cultu nale a partidului, comu combinate din Mintia s-a faza comunală la teatru,
chemate să asigure dez rii, învăţămîntului şi o- niştii, toţi oamenii muncii pus în funcţiune (cu 5 zile întrecere la care partici
voltarea în ritm rapid, crotirilor sociale, din do deveni s-au angajat să ro CONFERINŢA mai devreme) o nouă sec pă un număr de patru
multilaterală a tuturor meniul edilitar-gospodă- tunjească aceste succese la ţie. Este vorba despre sec formaţii de artişti ama
localităţilor. resc şi de înfrumuseţare 170 milioane lei. NAŢIONALA A ţia pentru degerminarea tori.
în scopul înfăptuirii a localităţilor. O mare a- \ porumbului, care are două
programului cu care can tenţie trebuie dată înfăp SECTORUL V PARTIDULUI^ linii de producţie. Probele
didaţii Frontului Unităţii tuirii programelor de sis ŞI-A ÎNDEPLINIT tehnologice au dat rezulta
Socialiste s-au prezentat tematizare a teritoriului cota realizărilor în produc te foarte bune, demonstrînd
în alegeri, noile consilii şi localităţilor urbane şi ANGAJAMENTUL ANUAL ţie. De la începutul anului atît calitatea utilajelor — „De mină
populare, deputaţii aleşi rurale, programelor pri şi pînă la zi, colectivul de fabricaţie românească
trebuie să acţioneze ferm, vind creşterea producţiei Dintre sectoarele de pro sectorului V a extras su —, cît şi pe cea' a lucrări
responsabil, pentru înde agricole, de dezvoltare a ducţie ale I.M. Vulcan, ce plimentar sarcinilor de lor de construcţii-montaj. ! cu politeţea"
plinirea atribuţiilor şi pomiculturii, legumicul le mai bune rezultate le plan aproape 14 000 tone în curînd, de aici vor por
răspunderilor, punîndu-se tura, zootehniei şi îmbu înregistrează sectorul V, de cărbune, cu mult peste ni, spre fabricile de ulei | lată ce titlu frumos şi
accentul pe cunoaşterea nătăţirilor funciare, ce care a raportat îndeplini angajamentul anual asu din ţară, primele cantităţi j sugestiv au găsit tinerii
concretă a realităţilor din lor privind conservarea rea şi depăşirea angaja-^ mat. Printre brigăzile cu j din Grişcior unei acţiuni
fiecare municipiu, oraş şi şi dezvoltarea fondului meniului asumat pe între din produsul respectiv. ş educative şi generoase.
comună, pe soluţionarea forestier şi de amenajare gul an. Muncind cu dărui Despre ce este vorba ?
operativă a tot ce se poa a bazinelor hidrografice re şi răspundere, hotărîţi Săptămînal, de obicei
te face cu forţe locale. etc. să materializeze exemplar sîmbăta, cite doi utecişti
Numai acţionînd perma Totodată trebuie să se preţioasele indicaţii date de pregătesc o întîlnire la
nent în miezul realităţi acţioneze energic pentru secretarul general al parti căminul cultural, la care
lor economico-sociale se traducerea în viaţă a su- dului, tovarăşul Nicolae participă cine vrea. Şi,
poate asigura o partici Ceauşescu, în recenta vizi de obicei, vor mulţi. Se
pare tot mai accentuată, (Continuare în pag. a 2-a) tă efectuată în jtideţul Hu dă o bibliografie din Co
nedoara, ei ridică zi de zi dul eticii şi echităţii so
cialiste, din „Dicţionarul
bunei cuviinţe” .şi din
j Dimensiunile contemporane accente
i ale oraşului de ub
s
alte cărţi ale înţelepciu- î
Pentru cine a venit mai rar in aceşti ani nii umane, apoi se orga- \
OAMENI SI LOCURI prin Valea Jiului, Petroşaniul este de nere nizează un concurs al j
ÎN ANII SOCIALISMULUI cunoscut. Intrarea in municipiu, dinspre Ha politeţei. Concursul însă i
ţeg ca şi dinspre Tg. Jiu, se face azi prin
nu este teoretic şi ab- .
două imense porţi de oţel şi beton — poduri stract, ci în strînsă legă- i
moderne, cu cite 4 benzi de circulaţie, pen tură cu faptele tinerilor, ;
tru a ajunge în inima unui oraş ce iînjeşle,
parcă, după soare şi aer. Confirmă aceasta bune şi rele, de-a lun
blocurile moderne din cartierele Aeroport şi gul unei săptămîni. Se
Carpaţi, ale căror apartamente confortabile aduc laude, se fac şi
işi deschid larg feresterele spre soarele şi înţepături. Nu se dâ nici
aerul Parîngului ; confirmă aceasta elegan un premiu şi cu toate a-
tele blocuri din centrul oraşului, de pe care cestea există cîştigători
nu s-a uscat încă bine zugrăveala, ale căror — toţi cei care participă.
cote concurează cu ale dealurilor din jur. Din două în două săp-
Şi oraşul, an de an extins spre munte, pe
orizontală şi verticală, constituind a patra tămîni, directorul adjunct
paralelă, alături de Jiu, calea ferată şi şo al căminului cultural a-
seaua naţională, are mai mult soare şi mai duce la aceste întîlniri
mult aer, mai multă verdeaţă şi prospeţime, cărţi social-politice şi
o mai pronunţată vigoare urbanistică şi edi- beletristice şi face mici
litar-gospodărească. In anii socialismului, expoziţii.
populaţia municipiului Petroşani a ajuns de
la cîteva mii de locuitori la 45 000, din. care Toată manifestarea du
21000 reprezintă populaţia activă,- un sfert rează 30-35 de minute,
din totalul populaţiei locuind în apartamente. după care tinerii ascul
Numai în acest an s-au mutat în locuinţe tă muzică şi dansează.
noi peste 400 da familii, iar pînă la sfîrşitul Se încheie astfel o săp-
cincinalului, în'Petroşani se vor construi încă tămînă de muncă, intr-un
1200 de apartamente. Minerii, preparatorii, Platforma siderurgică de la Călan : Şefii de echipă, mon chip tineresc, simplu, util
constructorii, forestierii, ceilalţi oameni ai I tori loan şi Vasiie Murin, şefii de grupe sudori Victor Lupu
şi Ion Luea, subinginerul Dan Pîrvu se consultă asupra mo şi frumos.
(Continuare în pag. a 2-a) { dului de montare a blindajului p.reincălzitorului de aer de CORNEL ARMEANU
la furnalul 3, de mare capacitate.
Foto : VIRGIL ONOIU
