Page 98 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 98
DiîUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 2<
Pag. 2
Opt echipaje, formate din
I M VIS T I Ţ I 1 L I cîte 3 concurenţi, cîştigă-
Consiliile populare — toare ale fazelor pe oraşe şi DIN
în termen» economice, de calitate municipii, s-au întîlnit ieri, DIFU
la Casa de cultură din De
chemate la o activitate mmmmwmmm va, la faza pe judeţ a con J Rever
cursului pe teme de pro \ lui def-
tecţia muncii. Cele 8 echi
susţinută pentru intensificarea ritmului de lucru - paje au reprezentat unită I face d
l unele I
ţile : I.M. Petrila, I.T.A. j ţului. C
onorarea mandatului condiţie esenţiali pentru realizarea Deva, E.G.C.L. Hunedoara, *, din Hu
* sizat ci
I:M. -Barza, întreprinderea
(nostru I
încredinţat de obşte ,,Victoria" Călan, I.M.M.R. 1 jurul o
Simeria, I. C. Orăştie şi
/ diminec
S.MiA. Haţeg.
(Urmare din pag. 1) stabilit, de asemenea, noi sarcinilor de plan Organizarea acestui deo T la oreli
obiective edilitar-gospo- sebit de util şi interesant |j nr. 68 i
gestiilor şi propunerilor dăreşti menite să ducă la Constructorii şantieruiui pentru canalizare ; efective colae Mihai, Ion Petruţ şi concurs, de la faza lui de i rii şi Ic
făcute de oamenii mun creşterea gradului de ur nr. 4 al Trustului de con reduse în unele meserii ; mulţi alţii. masă, pe unităţi economi i zorea [
cii, a problemelor ridica banizare a localităţilor, strucţii Deva, care îşi des accesul greoi în zona de • Desigur, această dorinţă ce, apoi pe oraşe şi muni ^ rea în
te de ei şi instaurarea în la îmbunătăţirea condiţii făşoară activitatea pe ma lucru, datorită amplasării se va putea materializa în cipii şi pînă la faza jude 1 zgurii),
toate compartimentele de lor de muncă şi viaţă ale rea platformă urbanistică a apropiate a blocurilor, fă fapte, deoarece constructo ţeană şi la nivel republi- > junsese
activitate a ordinii, a u- 'cetăţenilor. Toate -acestea oraşului Brad, înregistrea ră a avea spaţii corespun rilor le-au venit în ajutor \ grafie
nei înalte discipline şi vor conduce la o şi mai pu ză, la încheierea celor 10 zătoare de organizare ; lip noi braţe de muncă, de la l De ce,
responsabilităţi. Consilii ternică dezvoltare şi în luni ale anului în curs, ,ră- sa maşinilor pentru trans alte unităţi de pe raza o- leri, la Deva, s-a ? ta din
le populare sînt chemate florire economico-socială rnîneri în urmă. Din planul portul materialelor ; întîr- raşului. Astfel, ;in -fiecare A Sabin).
— ca organe locale ale a localităţilor judeţului, valoric anual, de peste 33 zierea • atacărilor lucrărilor zi „sînt repartizaţi la lucru
puterii şi administraţiei expresie elocventă a milioane lei, s-au realizat, la blocul nr. 7, datorită în- în şantier cîte 30-35 de oa desfăşurat v DUP
de stat —să asigure res politicii partidului şi sta pe 10 luni, doar'26 milioa tîrzierii primirii documen meni ai muncii. De.luni, 21
pectarea Constituţiei şi tului nostru de creş ne lei. Din planul anual de taţiilor, care au - soşit abia noiembrie a.c., îi sprijină \ Aşa
aplicarea corectă şi con tere continuă a bunăstării 208 apartamente au fost în luna ..septembrie şi nu în activitate, prin rotaţie, şi' / veascâ
secventă a hotărîrilor materiale şi spirituale a predate pînă acum abia 154 cu 6 luni înainte cum se cîte un . detaşament al găr hm judeţeană 1 viei Eli
partidului şi legilor sta întregului popor. apartamente, dintre care cere. Dar au fost şi cauze zilor patriotice, > precum şi ^ gazinul
tului, promovarea largă Forţa consiliilor popu 48 doar cu cîteva zile în dintre acelea care ne inte viitorii .locatari care îşi e- I Simeria
a principiilor şi normelor lare, eficienţa activităţii urmă, prin terminarea lu resează direct şi pentru ca xecută cu regularitate cele a concursului
eticii şi echităţii socia lor constă în continua în crărilor la blocul nr. 1. re .sîntem .răspunzători noi, 150 de ore de muncă volun-
liste, să asigure respecta tărire a legăturilor cu Două 'blocuri, numerele 5 cei din şantier. Disciplina, tar-patriotică la viitoarele
rea de către toţi cetăţe masele, în larga consul şi 7 din centrul civic, sînt spiritul, de,răspundere,al u- lor apartamente. de fioîecjia
nii a normelor de convie tare a feeestora, în capaci în lucru şi constructorii ne nora nu sînt întotdeauna la Intensificarea eforturilor i tâmîna
ţuire socială. tatea lor de a stimula ela asigură că le .vor preda înălţimea sarcinilor şi aş constructorilor în perioada I dus să
Adunările şi întîlnirile nul creator şi iniţiativa pînă la Sfîrşitul anului, teptărilor. Mina de lucru care a mai rămas din anul .mimilii ^ sa sta
din timpul campaniei e- cetăţenilor, în unirea e- conform termenului'"Stabilit necalificată lipseşte în per economic 1977, organizarea 1 prietenr
lectorale au prilejuit un forturjlor tuturor locuito . (30 decembrie a.c.). .La manenţă de ■ pe şantier. Tre riguroasă a muncii la .fie ' liticos
larg schimb de opinii, în rilor de la oraşe şi sate blocul 5 „se lucrează la buie să privim eu ochi mai care punct de lucru, .folo- ,can, dovedeşte încă o data \ că mă
cadrul căruia s-au făcut pentru traducerea în via structura de rezistenţă a e- critici stadiul organizării .sirea fiecărei zile şi ore, bu grija cu totul deosebită pe 1 că a
numeroase propuneri, re ţă a politicii interne şi tajului III. Lucrarea a cam producţiei şi a muncii. Con ne de muncă pe .schele, a- care partidul şi statul nos ) de la ş
comandări şi observaţii, externe a partidului şi stagnat din lipsă de plăci ducerea şantierului .se va jutorul primit . din partea tru o acordă creării .celor 1 mă ia
; s-au luat angajamente; statului. Sprijinindu-se pe din prefabricate turnate şi „strădui „să. intensifice. ritmul Consiliului popular al o- mai bune. condiţii, de-mun ^ postrofe
Toate acestea au fost mase şi acţionînd împre livrate cu întîrziere de la de lucru pentru realizarea raşului Brad, al viitorilor că pentru întregul,personal i dica d-
ună cu ele în conducerea secţia de specialitate din locatari —!• „sînt cîteva din muncitor, prevenirii acci
cuprinse în programe- treburilor de stat şi ob Hunedoara. planului anual la aparta tre premisele care ar ur dentelor şi îmbolnăvirilor i n-a va
! le de măsuri care şteşti, consiliile populare, După cum ne „spunea to mente, printr-un control genta, lucrările pe şantier, profesionale,. ocrotirii sănă ^ Alimeni
prevăd depăşirea pre deputaţii îşi vor onora cu varăşul inginer Viorel Nis- mai exigent al moduluui ar apropia intrarea în ce tăţii şi integrităţii corpo t comerc
vederilor înscrise în pla cinste mandatul încredin tor, şeful şantierului, cau cum se îndeplinesc sarcini rinţele graficelor de execu rale a oamenilor muncii. ’ der că
nul cincinal de dezvol le. Avem oameni destoinici, ţie şi dare în folosinţă la j vină pi
tare eeonomico-socială a ţat în această nouă le zele rămînerii în urmă sînt buni meseriaşi, pe care ne în această,ordine.de idei ţ punct
gislatură, vor asigura în numeroase : Brad a apartamentelor a- este bine ştiut c-ă în ţara
municipiilor, oraşelor şi făptuirea cu succes a — Gele de natură obiec bizuim, cum sînt : "Mihai ferente anului în curs. noastră problemele , de pro toa re |
comunelor judeţului nos programului adoptat de tivă sînt : lipsa din dotare . Zegreanu. Ştefan Dragoş, tecţia şi securitatea mun t respect
tru, sporirea contribuţiei Congresul al Xl-lea al a unor utilaje ; . aprovizio Nicolae Tosca* Ioan Găian, GH. I. NEGREA cii .sînt .privite şi tratate ca ^ ţă de
oamenilor muncii hune- partidului precum şi mă narea greoaie cu materiale, Petru iHereiilea, Dumitru AL. JURCA parte inseparabilă a proce i d-o să
dOreni la realizarea pre surile pe care le va adop îndeosebi tuburi din beton Codilă, -Nicolae -Matieş, -Ni- corespondent sului de producţie. Anual 1 zătorul
vederilor programului su ta Conferinţa Naţională sînt alocate fonduri însem \ clientul
plimentar de dezvoltare a P.C.R. pentru continua nate pentru buna soluţio- i (Ioan I
economico-socială a ţării dezvoltare şi înflorire a -nare a tuturor probleme ’ re).
în acest cincinal. S-au României socialiste. pe urmele materialelor publicate lor pe care le ridică pro
iecţia muncii : echipament I NU S
Tehnologii noi în sprijinul de protecţie, antidot, venti { LA O
laţie, instalaţii apărătoare
' I.T.i
la maşini, utilaje şi agre
" creşterii productivităţii muncii gate, multe altele. l Din
Preocupat consecvent de nă, prin foreze, de concep- Articolele critice din zia precizia * Oradea dispoziti deferizare a instalaţiei, a La faza judeţeană a con circulă
1
uşurarea eforturilor fizice 1 ie şi construcţie româ rul nostru nr. G 20.4, din ve „Luxomat", care ur fost asigurat clorul şi alte cursului pe teme de pro / tobazei
şi creşterea productivităţii nească. Avantajele noii me 14 octombrie il977, -la adre mează să sosească şi să fie materiale pentru instalaţia tecţia muncii primele 3 I cum pi
muncii, personalul munci tode sînt multiple : produc sa unor probleme nerezol puse în funcţiune pînă în de deferizare. Ca urmare a locuri au fost ocuoate ţ De ma
tor de la Cariera de cal- tivitatea muncii creşte cu vate pe şantierul întreprin luna decembrie a.c. De a- acestor-măsuri, analizele e- în ordine -de -.echipajele : i te sau
cal Crăciuneşti promovea 10—15 la sută, creşte si derii de lianţi Chişcădaga semenea, au fost centrali- fectuate au dovedit că apa I.M. Petrila .(locul'-1), fil > tuaţia
ză noi tehnologii de lucru. guranţa în exploatare, se au .primit din parteaGomi- > punctele de stingere din reţea -este mult- mai mat din Gheorghe Simbta, ^ dentali
De curînd, prin grija reduc noxele şi consumu telului municipal de partid a iluminatului exterior şi bună decît -cea din puţuri. Gheorghe H.ulunaş şi Marin ţ re difi
rile de materiale şi explo- , Bîrsănescu ; I.M. (Barza (lo J autoba
şi preocuparea' inginerului Deva următorul răspuns : au fost numiţi responsabili Privind executarea lu
zivi, iar calitatea rocii „Pentru realizarea stinge ,cu stingerea luminii pe zo crărilor de montaj es cul II), format din Gheor- ţ cest tr
-Ioan Silaghi, a fost înlo dislocate se îmbunătăţeşte rii automate a iluminatu te adevărat Că şantierul gbe Leonte. Ioan .Purcel şi 1 Petren!
cuită metoda clasică de considerabil. (R. Vasile, co lui în incinta întreprinde ne ale întreprinderii. -T.M;U.Ch. Bucureşti are în Nicolae 'Nicolae.; I.V. Călan ! la Căi
rezolvarea
Pentru
exploatare cu alta moder respondent). rii s-au comandat la „Tele- blemei apei -potabile pro stoc nemontate 160 tone de (Locul .III), format -din Teo 1 cedeze
în
şantier s-au luat următoa utilaje, pentru a căror dor Grişan, Ioan Biriş şi \ IJ.G.C
rele măsuri : a fost solici montare beneficiarul a asi Ioan Sima. Echipajul clasat I port î
tată în şantier asistenţa gurat documentaţia nece -pe locul I, cel de la I.M. 1 Călan
tehnică a proiectantului sară. întreprindem în con Petrila, ne va -reprezenta ţ ba să
pentru a se; rezolva pro- tinuare măsuri pentru ur la faza pe .ţară ce va avea ( traseul
'blema deferizării apei, de gentarea lucrărilor de con loc la (Braşov. • / ajunge
- .'AS asemenea s-a stabilit un strucţie şi, .mai cu seamă, !ng. NICOLAE JURCA \ şi I.J.C
:
t - -0 't 3 • program de măsuri pentru de montaj la îritreprinde- activist la Consiliul judeţean i re in <
r-ş i - menţinerea capacităţii de Tea de lianţi Deva“. al sindicatelor ; fi în i
- ts f f •m-.-’n-- 1 "}-*» <i ; - \ (I. Cio
*r* ; ^ » .
“*■ s f '" *"*rT-rr«i % i t—. r C
>*OT ' « ‘""MDPfttSrt ? : BUT
Dimensiuni contemporana
1 Corr
(Urmare din pag. >1) modernă şi încadrat cu per de calcul şi un holcl-resiau- \ Uric ş
sonal de specialitate, pe lin rant cu 250 de locuri, depo ^ o prec
gă care funcţionează şi un zite, spaţii comerciale, străzi,
muncii din municipiu au serviciu „Aviasan", dotat cu poduri şi zone verzi. i rentab
nevoie de mai multe locuin elicoptere. Prin acest,spital şi Vorbind despre municipiul i toaie
ţe, pentru că ei înşişi —. cei prin noul centru de stoma Petroşani, despre devenirea ^ tru cc
ce vor trăi şi vor munci tologie ce va fi construit în sa in timp, ar mai fi de su i de pă
aici — vor fi din an in an viitorii doi ani, numărul bliniat, şi asta, poale, in pri
mai mulţi. Cele două vizite ) biţa,
Modemele şi luminoasele locuinţe, veritabile fiori din sticlă şi beton ale minerilor din locurilor in unităţile de să mul rind, aportul său — 1 cializa
oraşul .Vulcan. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK efectuate in acest an in Va prin întreprinderile miniere
lea Jiului de către secretarul nătate ale municipiului va Dilja şi Livezeni — la pro l pună
general al partidului, tovară creşte la 1 030, iar al medici ducţia de cărbune a ţării, u- / găsit
lor la peste 125. Azi, creşe-
generală a obligaţiilor mora
nităţi care se vor dezvolta
dicţionar le ale omului faţă de cla şul Nicolae Ceauşescu, au tea de a satisface toate ce şi moderniza continuu, la ) cei în
le şi grădiniţele au capacita
deschis noi orizonturi de
l trebat
să, patrie, societate, precum dezvoltare pentru acest colţ rinţele. Şi, totuşi, se va con Livezeni aflîndu-se in con ! butoai
de ţară.
şi faţă de familie, prieteni, 'L-imternatxonale \ Numai in acest cincinal. strui o nouă grădiniţă, cu strucţie şi o-mare preparaţie 1 descoj
tovarăşi ; categorie} funda numărul personalului munci 260 de locuri. Este nevoie. de cărbune. Şi pentru că ^ cocote
scriem despre Petroşani şi
mentală a eticii ca ştiinţă Fondul monetar internaţio tor va creşte cu aproape Populaţia creşte. Numai de despre cărbune, nu putem o- i acasă
normativă. Concepţiile etice nal (F.M.I.), Instituţie inter- 3 000, prin construirea unor la începutul acestui . an, in mite că aici funcţionează j ie... (T
Calitatea vieţii, (în sens guvernamentală, autonomă
Jarg) totalitatea condiţiilor premarxiste considerau d. ca specializată, din' sistemul Na noi şi ■■ importante obiective registrele de stare civilă de singurul • institut de mine din
care asigură integritatea vieţii o categorie imuabilă, izvo ţiunilor Unite, care urmăreş economice, intre .care o în la Consiliul. popular munici ‘ţară, care pregăteşte cadre ^ RISIP
biologice, satisfacerea cerin te promovarea cooperării treprindere de produse ,elec pal s-.au înregistrat 351 de de specialitate pentru întrea
ţelor de ordin social-econo- rul ei reprezentîndu-1 „porun monetare internaţionale, în trotehnice şi o fabrică de căsătorii. Tot în aceeaşi pe ga industrie minieră. Şi tot
mic legate de nivelul de trai cile divine 1 *, conştiinţa mo lesnirea dezvoltării comerţu rioadă, . în . Petroşani au ve S- La
material şi spiritual, care să rală concepută ca ceva au lui internaţional, prin încu tricotaje. De asemenea, lo nit pe lume 1 360 de copii. aici îşi desfăşoară de aproa ^ stat d
permită echilibrul şi desăvâr tonom şi invariabil sau „na rajarea stabilităţii valorice a cuitorii municipiului Petro pe 30 de ani -activitatea tea
şirea continuă a personalită monedelor şi înlăturarea res şani vor primi, pin.ă la fi Oraşul de la poalele Pa- trul de stat al minerilor. i din cc
ţii umane. C. v. cuprinde : l) tura umană". Etica marxistă tricţiilor valutare ,ce . slînje- nele anului 1980, un com ■ringului va deveni mai cu Multe s-au schimbat in o- I zitări,
calitatea mediului înconjură consideră că d. este rezulta nesc dezvoltarea comerţului plex de alte binefaceri -ale rat. mai, frumos.;Lucrările de ţ ciabilc
tor, relaţia dintre om şi na tul reflectării cerinţelor soci internaţional. Statutul său a modernismului, civilizaţiei . şi termoficare a ■municipiului, r.aşul de sub Paring in anii
tură ; 2) calitatea mediului fost elaborat cu ocazia con bunăstării. Celor 15 unităţi din urmă. Multe innoiri se l colta
social, condiţiile de viaţă ma ale în conştiinţa morală, al ferinţei monetare şi finan care vor începe in anul vii -vor petrece Jji anii ce vin. * era d-
terială, relaţiile urpane, .acti transformării normelor mo ciare a Naţiunilor Unite de şcolare, dintre care trei li tor, vor rezolva definitiv Căci socialismul .înseamnă r:imale
vitatea politică, morală şi spi rale in care se exprimă a- la Bre.tton Woo.ds (S.U.A.) in cee industriale, cu un număr problemele poluării, asigu- deopotrivă nou şi modern, l comp!
rituală ; 3) calitatea mediului ■ ceste cerinţe în obligaţii ale iulie 1944 şi a intrat în vi total de 8 600 elevi şi peste rind .şi condiţii optime de frumos şi civilizat, înseamnă
de muncă : 4) calitatea me goare în decembrie 1945. Se 380 de cadre didactice, li se locuit, încălzire, apă caldă, bunăstare şi viaţă demnă i Este
diul F.M.I. este la Washing
diului lamilrel. individului ; îndeplinirea sau ton. Apartenenţa la F.M.I. vor adăuga o nouă şcoală, pentru toţi .fiii ţării. Ilar a- ; neglije
neîn deplini rea, d. este criteri este .rezervată numai statelor. cu 24 săli de clasă şi ate toate atributele ..bunăstării şi . ceste atribiite pătrund tot ^ la se
ul aprecierii morale ,a omu Din F.M.I. fac parte 125 de liere interşcolare pentru 120 civilizaţiei. Şi ,tot <in ,acest mai viguros şi in municipiul i vind n
cincinal, în Petroşani se vor
lui. Morala comunistă presu ţări ale lumii. România a de de locuri. ,ln acest ian, jn mai construi un magazin u- cu rezonanţă de cărbune — J re a
pune o înaltă conştiinţă a d., venit membră a .F.M.I. la jl5 .Petroşani a fost dat in folo niversal. o sală polivalentă Petroşani. ţ a cea si
decembrie 1972. cînd a aderat i
Datorie, expresia cea mai îndeosebi a d. obşteşti. şi Ia B.I.R.n sinţă un spital cu 700 de şi un complex sportiv cu
paturi, dotat cu aparatură 15 000 de locuri, un centru DUMITRU GHEONEA