Page 99 - Drumul_socialismului_1977_11

DUMINICĂ, 27 NOIEMBRIE 1077
Pa3- 3

>U DESPRE ; 'mevtB 0. ecranul de viaţă, care pe ecran, „CETATEA NOUĂ Cu acest prilej, publi­
EA PRESEI... \ adică desprins din con­ IN SĂRBĂTOARE" cul spectator din munici­
textul obişnuitului, are piile Deva, Hunedoara şi
asupra modu- / darul de a acţiona asu­ Ultima decadă a lunii Petroşani va avea prile­
„SPECTACOL INTERIOR" coerent, aceste eseuri a-
os în care se 7 trag atît pe specialist cit pra microcosmosului nos­ noiembrie înseamnă pen­ jul să vizioneze o suită de
rea presei în ţ şi pe cititorul de rînd. tru de sentimente. Cu tru colectivul Casei mu­ filme produse de cunos­
ităţi ale jude- i In apreciata colecţie alte cuvinte, faetologia nicipale de cultură din CUPA DE CRISTAL cuţi regizori ai studioului
xemplu, cititori 1 „Discobolul" a editurii SILVIU GUGA peliculei (scenariul este Deva o perioadă mai bo­ „Alexandru Sabia" şi „A-
>ara ne-au se- I „Dacia" a apărut, recent, semnat de Anca Arion, Consiliul judeţean al nimafilm". Acţiunea din
găsesc ziarul t cartea lui Ion Vartic „IN CĂUTAREA Gheorghe Robu şi Dorel gată în manifestări cul- sindicatelor în colaborare judeţul nostru se încheie
ioşcurt decîtîn > „Spectacol interior". Cu SENSULUI PIERDUT" Dorian), venind din via­ tural-educative. Este or­ cu Comitetul judeţean de cu completarea de către
9,00—10,00 \ acest titlu autorul a sus­ ţă, către transfigurarea ganizată anume pentru a cultură şi educaţie socia­ spectatori a unui chestio­
Concret, ieri, i ţinut o rubrică în revis­ Tînăra formaţie-de tea­ artistică, a păstrat nota omagia aniversarea intră­ listă -şi întreprinderea ci­ nar privind opţiunile fie­
>0, la unitatea J ta ,■,Echinox" şi majorita­ tru a Casei municipale autenticităţii. De bună rii în funcţiune a mo­ nematografică judeţeană căruia în ce priveşte se­
ipropierea gă- ) tea eseurilor şi studiilor de cultură clin Deva şi-a seamă, acestei autentici­ dernului edificiu de cul­ organizează în perioada lecţia de filme pentru fa­
oşcuî de difu- i au apărut aici. Dar re­ câştigat, de la primele tăţi se datorează faptul 20-30 noiembrie a.c., în za finală. (AL. MARDA-
i de la intra- / vista, avînd o circulaţie spectacole,, aprecierea pu­ că povestea — încorpo- tură din Deva. împli- cadrul celei de a Il-a edi­ RI). ,
nindu-se doi ani de la
ibinat (poarta 7 restrînsă, cercetările auto­ blicului. Gu piesa lui Ion rînd sentimentul matern, ţii a Festivalului naţional IN TURNEU
jI încă nu a- ^ rului n-au putut să fie Băieşu „In căutarea sen­ sentimentul de vinovă­ acest eveniment, Casa de
şi din tipo- i suficient cunoscute. Ac­ sului pierdut , pusă în ţie, de teamă, de respon­ cultură din Deva a orga­ „Cîntarea României", con­ Aflat în turneu în ju­
1
ecat la timp. * tul editorial e meritoriu scenă în regia lui Traian sabilitate, de dragoste — nizat numeroase mani­ cursul anual al filmului deţul nostru, colectivul
râ.şi de la pos- \ întrucît comentariile şi Vasiu, iformaţia a cuce­ nu lasă un iz moraliza­ festări culturahartistice de scurt metraj „Cupa de Teatrului tineretului din
nedoara ? (I. ^ interpretările lui Ion Var­ tor, ci, din contră, con­ sub genericul „Gelatea cristal" — etapa de masă. Piatra Neamţ a prezen-
tat, vineri, la Hunedoa­
tic suscită interes. Cele rit titlul de Laureat al turul „cazului de excep­ nouă în sărbătoare". Ele Acţiunea are menirea ra, în pi-emieră pe ţară,
teatrelor
Festivalului
două secţiuni ale cărţii populare de la Slănic ţie", menit să statueze au inclus simpozioane, în- de a selecţiona cele mai
trecută
la
JNUL PLAC grupează studii de isto­ 1 Prahova. In săptămîna un exemplu în conştiinţa tîlniri ale membrilor ce­ reprezentative filme do­ piesa „Vara Publicul hu-
Ciulimsk".
rie literară şi eseuri ca­ 1 pe.care o •încheiem as­ noasti’ă, se contopeşte cu cumentare, de protecţia nedorean a apreciat cu
uieşte să ser- ţ contextul real, declan- naclurilor literare şi ale muncii, ştiinţifice şi de
itoarea Predo- l re analizează sau fac re­ tăzi, echipa de teatru a şînd, în schirrtb, un şir cercurilor artistice şi teh- animaţie, produse în a- multă căldură ţinuta ar­
:a de la ma- , feriri la opere mai puţin prezentat, în Deva, al do interogaţii la care tre­ nico-aplicative, expoziţii cest an, pentru faza fi­ tistică şi interpretativă a
pîine nr. 47 7 cunoscute ale literaturii treilea spectacol cu pie­ buie să răspundem după de fotografii şi înerustă- nală care va avea loc la spectacolului, mesajul .pie­
-o zi din săp- ^ române şi universale. sa lui Ion Băieşu, aplau­ vizionare. sei, calitatea ei găsind
luri în lemn, proiecţii de
In prima secţiune, cele zele la scenă deschisă Ştefan Traian Roman a filme sfîrşitul lunii decembrie, un larg ecou în rîndul
t mai interesante exegeze confirmîndu-i pe deplin lucrat convingător, lă- la Bucureşti. participanţilor.
succesul. Talente ca Tra­
\ se ,fac operelor lui Camil ian Ripoşan. Nicoleta An- sînd la o parte orice os­
Petresfcu, Mateiu Cara- dreescu, Tibcriu Fi.scher, tentaţie, tălmăcind cu fi­
giale, Ion ■Minulescu delitate întreaga încărcă­
tă, cînd m-am 1 ■Elisabeta Stoian, Gheor- tură sentimentală a ca­ OAMENI Al ZILELOR NOASTRE
)ăr pîine, dîn- / („Glose în cinstea lui ghe Cristea sînt nume zului investigat. In con­
loveşti cu o' Don Juan"), llarie Vo- cunoscute de acum, a- cretizarea intenţiei de a
1 rugat-o po- ■ ţ ronca, Vasile Pârvan şi preciate şi îndrăgite de păstra la maximum vi­
mă servească i Mihail Săulescu, scriitor publicul devean iubitor talitatea „cazului" na­ U AJUSTAJ
esc. Mînioasă ' aproape uitat. Nu se al artei dramatice. rat, regizorul a pri­
„deranjată" ţ pierde din vedere ca o- Colectivul teatrului de mit un ajutor iireţios A devenit o tradiţie ca cind conduc ajusiajul de
a început să l perele -scriitorilor noştri amatori devean va fi, în din partea operatorului gazetarul care vine la Hu­ la „Fină" s-a întimplat a-
t şi să mă a- / • să fie încadrate în con­ prima jumătate a lunii Marian Stanciu, car? mî- nedoara să scrie neapărat calaşi lucru. Tinerii vin şi
Un cerut con- 7 textul literaturii univer­ nuieşte camera cu sensi­ despre oţeluri şi oţelărie. muncesc, învaţă o meserie,
lamaţii, dar l sale şi pentru aceasta se decembrie, oaspetele sce­ bilitate, descoperind poe­ Cum. marele combinat si­ rămin laminatori la noi ori
derurgic cuprinde in el a-
o dea. I.C.S. 1 fac deseori paralelisme, nelor din Geoagiu Băi şi ticul latent al faptului proape 18 mii de oameni pleacă ?nai departe. Avem
şi inspecţia 7 asociaţii şi se găsesc fi­ Crişcior. cotidian. O distribuţie şi citeva zeci de meserii nenumărate cazuri da ti­
neri care au venit cu şapte
le stat consi- t liaţii nebănuite. Dealtfel, L. L1CIU şi profesii — astăzi ne-am clase şi au plecat de aici
uie să inter- 1 tentaţia comparatistă pre­ foarte inspirată transcrie holărit să scriem despre ‘ cînd au absolvit o faculta­
a o pune la ' domină „în întregul vo­ „REGĂSIRE" roluri bine conturate, cu laminatori, o meserie nu te. Dacă îşi fac cu cinste
ceastă vînză- \ lum. un firesc cuceritor. Vio­ mai puţin spectaculoasă, de datoria — eu de ce să stau
Noul film al regizorului
lipsa de l Secţiunea a doua a căr­ Ştefan Traian Roman este leta Andrei, Margareta o importanţă deosebită împotriva lor ? Dimpotrivă
ilicitudine fa- ţii găzduieşte eseuri asu­ sentimental. Dar să pre­ Pogonat, Emil Hosu, Flo­ pentru bunul mers al com­ — le dăm întregul nostru
binatului, al economiei na­
ărători, făcîn- 7 pra unor reprezentanţi cizăm că, de această da­ rin Piersic, Valeria Seeiu, ţionale. Grupul de lami­ concurs". Dintr-un grafic a-
fişat pe perete văd că o
eagă că vîn- i Constantin Guriţă, Mir- noare — Uzina numărul 4 importanţă deosebită ocu­
la dispoziţia , ai literaturii universale. tă, prin sentimental tre­ cea Şeptiiici şi Caria Ni- sau Bluming — oricum pă, la acest laminor, pro­
nu invers. 7 Cîteva titluri sînt edifi­ buie să înţelegem ceva culescu dau viaţă în cel i-am spune rămine lot o dusele pentru export. Se
Rapoltu Ma- i catoare : „Ibsen, contem­ nobil şi frumos, emoţio­ mai adevărat sens al eu- adevărată uzină, iniinsă pe exportă mari cantităţi de
poranul nostru", „Lucidi­ nant' şi sincer, ceva ipe vîntului personajelor a- o mare suprafaţă de teren oţel în multe ţări ale lu­
tate şi 'himeră la Marcel lingă care adesea trecem cestui film. care este un pe malul drept al Cernei. mii. Mindria colectivului
UE AJUNGE > Proust", „Carnus şi tra­ în viaţă cu indiferenţă. incontestabil succes. în prima hală de lingă ca­ de la această secţie a
lea ferată îl găsim pe Ni-
C.S.H. — şi implicit a co­
EGERE INTRE ‘ gedia elenă". Scrise in­ „Regăsirea" este, aşadar, colae Mitea. Hala aparţine importanţă care trebuiau lectivului din ajusiajul
IJ.G.C.L. ? \ tr-un stil cursiv şi • o felie de viaţă, un fapt AL. COVACI laminorului de profile mici, puse pe picioare in cea condus de maistrul princi­
sau, cum obişnuiesc să-i pal luminator Nicolae Mi­
ţ spună muncitorii de aici, mai mare grabă şi ordi­
la Petreni ,.linia fină". Nicolae Mitea ne. Ş!i ce era mai impor­ tea — constă în faptul că,
deşi au început să lamine­
rtobuz ai au- 7 cit aţi avut calitatea de nedoara. Corlform preve­ este maistru principal, aici, tant decit oţelul de Hune­ ze cornier pentru export
eg. Circulă l pensionar de invaliditate derilor Decretului 197/ din martie 1063. A venit de doara ? ! Era nevoie de incă de la intrarea in func­
mină de lucru dar şi de
i cînd poate. I gradul II nu constituie 1977, au drept la ajutor la laminorul de 650 mm, cadre tehnice. S-a angajat ţiune a laminorului, nu a
s ori nu poa- 7 vechime în muncă. bănesc lunar mamele care unde a îndeplinit aceeaşi ca tehnician la organizarea fost înregistrată nici o re-
zie mult. Si- Iţ au născut şi au în îngriji­ funcţie. Acum conduce în­ muncii. Alunei au venit şi clamaţie la aceste comenzi.
: deloc acei j Anonimi — Chfşcădaga. Sabina Costea — Roş- re 5 sau mai mulţi copii treaga activitate a ajusta- brigadierii. Acei tineri mi­ Îmi spune că secretul a-
zînd în vede*- ) Locurile de muncă pentru cani, Sanda Iftiiţiie — Hu­ în vîrstă de ,pînă la 18 ani. jului. Ajustaj înseamnă nunaţi ai începutului de cestei reuşite constă în
complexul de lucrări ce se
le respectivei ^ care se acordă concediu execută asupra laminatelor istorie comunistă în Româ­ respectarea strictă a disci­
a deservi a- i de odihnă suplimentar înainte de a lua drumul nia. Climatul de adevărată plinei tehnologice de lami­
nare începind de la cuptor şi
cetăţenii din personalului ce lucrează la pieţelor interne şi externe. muncă de la Hunedoara pînă la ajusiajul suplimen­
i-a făcut un mare bine.
fac naveta 7 ciment sînt prevăzute la Adică : debitare, îndrep­ îmi povesteşte că, încă din tar. De aceea, planul acestei
cerut să se l punctele 10:2-105 din lista tare, împachetare, marca­ primii ani, a participat Ia secţii este depăşit zi de zi,
t traseu la / anexă la H.C.M. nr. 1149/ re, legare cit şi alte ope­ vestitul cor al siderurgişti- lună de lună, an de an.
e face trans- 7 19GB. raţiuni ce intră in toaleta lor. Paralel cu aceasta a Nicolae Mitea are aceleaşi
un pe ruta 1 L. Negrean — Călan. obligatorie a oţelului lami­ jucat şi în echipa de teatru probleme cu fetiţa lui, ca­
tiz. Ar fi vor- După datele prezentate, nat. Toate aceste lucrări a combinatului, în piesele : re de curînd a împlinit 12
contribuie in mod holărit
prelungească 7 pentru vechimea în grupa la binecunoscuta calitate a „O noapte furtunoasă“, ani. Probleme — în ■sensul
„Gliiftarul". r.Nota zero la
că vrea să facă din ea un
km. Nu pot l I şi a Il-a de muncă, to- oţelului hunedorean. Din purtare", „Floarea purpu­ bun inginer metalurgist.
ucerile I.T.A. t talizind 24 ani efectiv lu­ război a venit direct la rie" ele. La întrebarea mea Acesta este Nicolae Mitea
a o înţelege- 1 craţi. puteţi solicita pen­ Hunedoara. N-a mai mers — dacă e uşor să lucrezi — un om nu prea înalt,
1 privinţă ? Ar \ sionarea la 57 .ani. avînd o la Popeşti in Vrancea, de cu oamenii — îmi răspun­ poate prea albit pentru
il cetăţenilor. 1 vechime în muncă de 40 unde este de loc. Tinăr de deosebit de simplu şi virsta sa, preocupai con­
ani. (născut in 1925), a crezut convingător : „La noi in tinuu de munca cu oame­
de cuviinţă că cei de aca­ ajustaj vin tineri din toate nii, producţie, export, fot­
BOROI, lovu SebasKan Manasie La unitatea nr. 71! „Crinul“ a IiC.S.M.I. Hunedoara. se să se vor descurca şi fără colţurile ţării, de diferite bal şi teatru.
; SI VARZA \ întilnesc zilnic bună aprovizionare, comportare cuviincioasă, el în viile lor. Ţara avea pregătiri şi, în general, fă­
— Baia de Criş. Perioada solicitudine. Foto : ION VLAD citeva ■ centre de o mare ră o meserie la bază. De VALERIU BÂRGĂU
, \
01 din satul ,
it, credea el, ’ LA SINIUIIALM, O BANALA BALTA PRODUCE DE DOI ANI GREUTĂŢI ÎN CIRCULAŢIE
■ deosebit de ^
istrăgea bu- (
Centrul pen- ' UNIVERSITATEA POLITICĂ
a fructelor 7 ŞI DE CONDUCERE DEVA
in satul Ho- l
în legătură eu această si­
Cu toţii am salutat darea
e le corner- în folosinţă, acum doi ani, tuaţie, ne-am adresat tova­ sizat posibilitatea băltirii a- Ilar este sigur ca dacă n-ar
pei ; recepţia lucrării nu a
tori care să 1 a arterei modernizate, cu 4 răşului lt. col. Gheorghe făcut-o beneficiarul din fi existat acest obstacol în comunică :
drum, accidentele nu s-ar
3 murat s-au ^ benzi de circulaţie, la intra­ Mihai, şeful Serviciului cir­ Deva, ci titularul de inves­ fi produs. In plus, adăugăm
Rău este că , rea în Deva dinspre inter­ culaţiei din cadrul Inspecto­ tiţii — Direcţia de drumuri că o semnalizare avertizoa­ Activităţile pe ani de studiu se vor desfăşura
nu s-au în- 1 secţia Sîntuhalm, ca o rea­ ratului judeţean de interne, şi poduri Timişoara ;'execu­ re regulamentară — ca so­ după următorul program :
le are aceste ţ lizare practică de mare im­ de ia care am âflat urmă­ ţia a fost greşită, nici exe­ luţie rutieră provizorie — ar
pta fiindu-i 1 portanţă. Atunci, însă, de toarele : cutantul nu a sesizat şi nu fi diminuat sau chiar elimi­ — Anul I —- luni, 28 noiembrie 1977, orele 17
—
încă de la apariţia
acum va da > la prima ploaie s-a semna­ primei, acumulări de apă am a îndreptat greşeala pe par­ nat riscul accidentelor, dar — Anul II — marţi 29 noiembrie 1977, orele 18
cursul efectuării ei ; lucrarea
lat că, într-o .porţiune a şo­
ar n-avea el \ selei, in curba dintre staţia semnalat organelor de dru­ este totuşi prevăzută cu eu o simplă barieră pusă
transversal pe banda de cir­
i de butoa- l ,;Peco“ şi intersecţie, în muri că la executarea lucră­ nişte puţuri de absorbţie, culaţie, care îţi apare brusc — Anul IV — miercuri 30 noiembrie 1977,
ră). j dreptul caselor nr. 58—63, rii nu au fost prevăzute po­ dar care nu satisfac din cau­ în faţa maşinii pe timp de orele 18.
apa pluvială bălteşte în can- sibilităţi de drenare, de za colmatărilor ; un nou pro­ noapte (ultimele 4 accidente
7
EA ACASĂ \ tităţi mari, creind dificultăţi scuşgere a apei pluviale, în iect al aceluiaşi LP.T.A.N.A. au avut loc noaptea), nu pu­ Cursurile vor avea loc la Cabinetul judeţean
în desfăşurarea traficului acea porţiune. Remedierile de fapt, o planşă de execu­ tem accepta că organul de
rutier, inclusiv grave acci­ s-au'tot amînat pînă cînd în ţie pentru reglementarea drumuri .însărcinat eu sigu­ pentru activitatea ideologică şi politico-educa-
igricala de J dente de circulaţie, la care iunie 1977 am reuşit să de­ scurgerii apei pluviale nu a ranţa circulaţiei a luat toa­ tivă.
Rîu Bărbat, \ mai adăugăm şi viaţa insu­ terminăm realizarea unui fost acceptat; s-a trecut în te măsurile de prevenire.
pastei depo- l portabilă pe care această proiect de canalizare în zo­ iunie la întocmirea unui Am fost însă asiguraţi ieri
titate apre- / baltă o creează locatarilor nă, a cărui execuţie încă nu proiect al I.P.H. — accep­ de cei doi interlocutori de
eclă din re- 7 de la imobilele respective. s-a efectuat. tat, avizat etc., dar nu s-a la Secţia de drumuri că vor
Sesizări în acest sens au
Ce aflăm de la beneficia­
trecut, care t curs .şi au. circulat .în doi rul lucrării, Secţia de între­ trecut la' execuţie. (Sîntem fi grabnic luate măsurile ne­
asiguraţi că în jurul datei
furajării a- / ani înţie mai multe organe ţinere, reparaţii drumuri şi de 10 decembrie vor începe cesare, „chiar din această I.C.S. MĂRFURI INDUSTRIALE DEVA
noapte". Nu e cam tîrziu ? !
a degradat 1 şi foruri de răspundere con­ siguranţa circulaţiei Deva, lucrările pentru care au Se impune ,ca măcar acum,
curente în remedierea situa­ reprezentată de irig. Lauren- fost alocate şi fondurile ne­ cînd vremea devine din ce Anunţă că licitaţia pentru vînzarea unor
, . \
d
z tipic de 1 ţiei ; îndeosebi sesizări ale ţiu Stelea, şeful secţiei, şi cesare). în ce mai neprielnică, să se
re îndeamnă 1 organelor.de miliţie adresate ing. Gheorghe .Brînzan, ingi­ '.In acest loc s-au produs 4 ia măsuri eficiente pentru •autoturisme programată pentru data de 2-8 no­
reflecţii pri- ^ proiectanţilor şi cQnştr.ucto- ner şef ? accidente in numai două eliminarea pericolului de iembrie se replanifică pentru data de 12 decem­
nopţi ! ! Nu scuzăm pe acei
— Primul proiect dc exe­
rilor drumului. Dar acciden­
> gospodări- 1 te au continuat să se pro­ cuţie, întocmit de institutul conducători auto care, ne- accidente, măsuri care să“
obşteşti la ’ ducă în acel loc, recent fi­ de specialitate din ministe­ reşpeatînd prevederile legii reflecte o mai mare răspun­ brie aic., orele 9, în localul restaurantului „Per­
dere a organelor de dru­
1. (N. Tîrcob). 7 ind consemnate 4 evenimen­ rul de resort, I.P.T.A.N.A., a circulaţiei, eirculînd cu vi­ muri ! la cetăţii .
14
te de circulaţie cu consecin­ fost greşit, fiind făcut vara, teză în acea porţiune, au
ţe grave. cînd nu ploua şi nu s-a se­ derapat ori s-au tamponat. NICOLAE STANCIU