Page 10 - Drumul_socialismului_1977_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Conducerea întregii N-AŢI

activităţi economice t Se in
7 grăbiţi
\ oCţneni
(Urmare din pag. 1} nem rezultate tot mai bu­ l ceva p<
ne în activitatea economi­ / De cele
riale şi energie, sporirea că, am organizat periodic ) obiectel»
productivităţii muncii, asi­ „Zile record de producţie", *. (ie sînt..
milarea de noi tehnologii şi ceea ce a constituit de fie­ Două unităţi vecine, 'in care mai există ‘ meni d
altele. care dată un imbold în 1 şi duse
Urmărim prin diferite muncă pentru întregul co­ s aici şi
mijloace, forme şi modali­ lectiv, soldîndu-se cu suc­ paguba;
tăţi ale muncii politice şi cese deosebite. Pentru sti­ însemnate rezerve insuficient valorificate * însă, ca
organizatorice stimularea mularea contribuţiei oa­ \ seze mi'
căutărilor creatoare ale menilor muncii la îndepli­ 1 erorile ;
fiecărui colectiv, punerea nirea prevederilor supli­ C.A.P. ŞOIMUŞ C.A.P. BEJAN J Cbio Jur
în practică la locurile de mentare aplicăm în secţii o La In La în \ tate de
producţie a măsurilor de suită de iniţiative muncito­ Suprafaţa totală (ha) înfiinţare prezent Suprafaţa totală (ha) înfiinţare prezent ^ Aşa s
1 070
224
800
1 230
care depinde ridicarea la reşti cum ar fi: „Să reali­ Număr bovine (capete) 175 490 Număr bovine (cap .te) 58 300 l-ceastă
cote cit mai înalte a acti­ zăm întreaga cantitate de Număr ovine (capete) 206 345 Număr ovine (capete) — 1 100 trnunicipi
vităţii productive. In adu­ fontă peste plan cu cocs e- Venituri băneşti (lei) 353 000 1 980 000 Venituri băneşti (lei) 47 500 730 000 ţ găsesc -
14
(lei)
Valoarea normei
Valoarea normei
32,60
21
30
nările de partid, plenarele conomisit", „Să realizăm în Avuţia obştească (lei) 1 088 000 3 961 000 Avuţia obştească (Ici) 377 500 1 437 000 t informat
(lei)
de comitet, şedinţele de bi­ fiecare schimb cel puţin ? jor Nicc
rou, precum şi în consilii­ două tone de oţel peste 7 mulţime
le oamenilor muncii au fost plan“, „Să laminăm în fie­ l le fiind
44
analizate în acest an pro­ care schimb cel puţin un „Secreta! spsrirn veniturilor ? Reducerea cheltuielilor materiale—un / începutu
blemele esenţiale cu care se lingou peste prevederile de i mai pui
confruntă colectivul com­ plan", „întreaga cantitate \ de orice
binatului. S-a înrădăcinat de oţel peste plan cu com­ Creşterea producţiei marfă obiectiv care m poate Ii neglijat! 1 — neîn
practica organizării perio­ bustibil economisit". | lipsă să
dice a unor şedinţe comu­ Acţiunile întreprinse s-au Recent, adunarea gene­ ţinute pentru asigurarea Cooperativa agricolă din referim la necesitatea îm­ 1 De exer
ne ale comitetelor de partid soldat cu îndeplinirea şi rală a ţăranilor cooperatori din producţie ■ proprie a în­ Bejan este vecină cu cea bunătăţirii radicale a re­ ţ 10 bicic
pe principalele fluxuri de depăşirea angajamentelor din Şoimuş a analizat mo­ tregului necesar de furaje. din Şoimuş. Rezultatele e- producţiei — problemă ca­ i donate
producţie : .cocserie — fur­ la producţia fizică de fon­ dul cum se înfăptuiesc pre­ Faţă de' prevederile balan­ conomico-financiare ale ce­ re a fost subliniată cu pu­ i faţa unt
nale, aglomerare şi oţelă- tă, oţel şi laminate, obţi­ vederile programului de re­ ţei . de nutreţuri există la lor două unităţi sînt mult tere şi de documentele
rii — laminoare, în mod nerea unei scoateri de me­ dresare economico-’financia- ţoate sortimentele un ex- diferite însă (fapt desprins Congresului ţărănimii. Ca­ !
deosebit pe problemele de tal tot mai bune dintr-o ră. Cu acest prilej s-a evi­ cendent de peste 500 tone. şi din tabelele prezentate renţele manifestate' în or­
calitate şi eficienţă econo­ tonă de lingou, cu econo­ denţiat faptul că, acţionînd Eforturi stăruitoare s-au — n.n.), ca urmare nu atît ganizarea reproducţiei sînt
mică, care prilejuiesc o cu­ mii la consumurile norma­ în spiritul măsurilor stabi­ depus şi pentru moderniza­ a condiţiilor diferenţiate reflectate de faptul că nu­ i
noaştere mai bună, un util te de 2 427 tone cocs, 1 523 lite de adunarea Comitetu­ rea procesului de produc­ de sol, ci mai ales a mo­ mărul de viţei obţinuţi în pinii ac-
schimb de idei şi experien­ tone metal, 3 900 tone lui judeţean de partid cu ţie în cadrul fermei zoo­ dului cum este valorificat acest an este cu 18 capete ţ babil, Ic
ţă reciprocă, o mai mare refractare şi altele. De a- activul din agricultură din tehnice. Intr-un adăpost de potenţialul productiv exis­ mai mic decît cel planifi­ i teză ma
mobilitate şi operativitate semenea; productivitatea 4 martie 1976, cooperatorii bovine s-a introdus şi tent. Este adevărat că şi la cat (deşi indicele de nata­ i trebuia
în soluţionarea unitară a muncii a sporit cu mai mult şi mecanizatorii au desfă­ mulsul mecanizat iar în C.A.P. Bejan s-au depus litate stabilit se situează ^ voare (t
sarcinilor. de 11 000 lei pe lucrător. şurat o activitate rodnică, altul se lucrează la meca­ eforturi în vederea redre­ undeva sub 80 de procente l e nou
Ţinerea mereu trează a La rezultatele obţinute o concretizată în obţinerea nizarea adăpatului. sării, că s-a dovedit preo­ — n.n.). Nu poate fi consi­ pierdut
interesului pentru înfăptui­ reală contribuţie a avut-o unor producţii superioare Preocuparea pentru re­ cupare pentru a rambursa derată ca satisfăcătoare ţ fusese c
rea măsurilor şi sarcinilor activitatea de inginerie teh­ prevederilor de plan şi a dresarea activităţii econo- toate datoriile scadente în nici producţia medie de te haine
stabilite, a angajamentelor nologică, care a antrenat angajamentului asumat în mico-financiare îşi găseşte acest an. lapte realizată pe cap de blănit, r
suplimentare, a celorlalte peste 200 de ingineri, sub- expresie în faptul că în a- Preşedintele C.A.P., Au­ vacă. Să nu mai vorbim (şi, deşi
probleme prioritare se face dngineri, maiştri şi munci­ întrecerea socialistă precum cest an cooperativa îşi a- rel Maier, inginerul şef despre producţia marfă, găsite
şi în suplimentarea con­
şi prin organizarea opera­ tori cu înaltă calificare şi coperă în totalitate cheltu­ Petru Achim şi contabilul care în acest an nu ajunge i precum i
tivelor decadale la nivelul care a vizat soluţii tehnice tractelor la majoritatea ielile din venituri proprii, şef Graţiana Tărăpoancă nici la 1 000 1 pe cap de l tuburi d<
produselor. Iată cîteva ci­
consiliului oamenilor mun­ menite să contribuie direct, fre edificatoare în acest în condiţiile cînd au fost ne-au prezentat şi alte ar- vacă. Evident, în asemenea \ ia Orăşt
cii din combinat, cît şi a ce­ rapid şi eficient la lărgirea rambursate integral şi da­ gtimente care atestă preo­ t Oare
lor din secţiile şi uzinele bazei de materii prime, re­ sens. Producţiile medii la toriile scadente. cuparea pentru ridicarea condiţii nu se poate aştepta ’ păgubaşi
•productive, în cadrul căro­ ducerea consumului de e- hectar au fost depăşite cu din punct de vedere econo- nici o situaţie financiară ai acest<
ra se informează despre nergie, combustibil şi me­ 210 kg la grîu, 1120 kg la Inginerul şef al C.A.P., mico-financiar a cooperati­ favorabilă, cheltuielile e- 1 te unii r
stadiul îndeplinirii planului tal. orz, 922 kg la porumb şi Balâşi Iuliana, şi contabilul vei. între aspectele poziti­ fectuate în sectorul zooteh­ ? încă sea
şi angajamentelor, modul Îndeplinirea în continua­ 4 700 kg la sfecla de za­ şef Eugenia Faur recunosc ve am reţinut că s-au de­ nic fiind cu aproape 400 000 1 N-aji pi<
de folosire a agregatelor şi re a planului şi angajamen­ hăr. Ca urmare, unitatea însă că posibilităţile de a păşit efectivele de animale lei mai mari decît venitu­ ţ Cojocaru
timpului de lucru, încadra­ telor pe acest an şi pe 1978 a predat în plus faţă de îmbunătăţi situaţia finan­ planificate pe acest an, că rile obţinute din livrarea
rea în programele sorti­ reclamă din partea organi­ cantităţile contractate 67 ciară a unităţii nu au fost s-a realizat şi depăşit fon­ produselor animaliere. \ „OGLIN
mentale, starea calitativă a zaţiilor de partid, a orga­ tone grîu, 94 tone orz, 200 nici pe departe epuizate. Ca dul de stat la unele pro­ O influenţă negativă a-
produselor, felul în care se nelor de conducere colecti­ tone porumb şi 140 tone principale direcţii de ac­ duse. supra situaţiei financiare a î In cer
acţionează pentru întărirea vă, desfăşurarea unei munci sfeclă de zahăr. Numai pe ţiune am desprins preocu­ Faţă de cerinţele de ren­ cooperativei agricole o are ! ripani, o
ordinii şi disciplinei tehno­ politice vii, concrete, cu fie­ această cale a fost posibil parea pentru rentabilizarea tabilizare a întregii activi­ şi insuficienţa preocupare I dă ape
logice, a asigurării unei bu­ care om în parte, mai mul­ ca şi veniturile băneşti fiecărei culturi (în special tăţi cu care se confruntă pentru mobilizarea forţelor l ţiei U.T.
ne aprovizionări. In acest tă atenţie faţă de propu­ planificate să fie depăşite a cartofilor, unde în acest cooperativa agricolă, rezul­ proprii la efectuarea inves­ ( torul prir
context, se stabilesc noi nerile şi sugestiile făcute, cu aproape o jumătate de an producţia a fost nesa­ tatele înregistrate nu pot fi tiţiilor. Construcţia grajdu­ l tă : „O
sarcini, termene şi respon­ o preocupare mai intensă milion de lei. tisfăcătoare — n.n.), cît şi nici pe departe considerate lui pentru 125 capete bovi­ , Eşti tent
sabilităţi, căile de acţiune pentru ridicarea nivelului Dacă pînă mai anii tre­ pentru echilibrarea venitu­ ca satisfăcătoare. La una ne se realizează cu perso­ ^ cunoşti
pentru rezolvarea lor opti­ tehnic al întregii noastre cuţi sectorul de creştere a rilor cu cheltuielile în sec­ din principalele plante de nal din afara unităţii. i oraşul, n
mă: activităţi. animalelor era privit ca un torul zootehnic prin creşte­ cultură — grîul —, produc­ Pentru anul 1978 se pre­ 1/ tivitatea
Există în practica şi sti­ Vom acorda o atenţie fel de „cenuşăreasă", s-au rea producţiei marfă de ţia medie la hectar a fost văd creşteri de producţii j Dezamăg
lul de muncă al biroului sporită valorificării la un făcut paşi însemnaţi şi spre lapte şi carne. cu 460 kg mai mică decît atît în sectorul vegetal cît i „Cu ei t
comitetului de partid efec­ grad superior a materiilor redresarea activităţii în Important de reţinut este cea planificată. Un calcul şi în zootehnie. Consiliul / vorbeşte
tuarea unor analize asupra prime şi materialelor, gos­ zootehnie. Fondul de stat însă şi faptul că, desfăşu- simplu arată că în con­ de conducere al C.A.P. nu I derea ar
sarcinilor de un interes mai podăririi cu maximum de la laptele de vacă pe acest rînd o activitate colectivă, a stabilit însă măsuri pre­ ţ iar (!) ic
larg la locurile de muncă, grijă a acestora. Programe­ an a fost depăşit cu aproa­ în spiritul principiilor de­ diţiile cînd s-ar fi aplicat cise de sporire a producţi­ i este ruşii
în secţiile de producţie. le stabilite în acest sens şi pe 20 000 1, s-au suplimen­ mocraţiei cooperatiste, con­ cu stricteţe măsurile cu­ ei şi veniturilor băneşti, > nate, înti
Astfel, problemele legate discutate cu organele de tat prevederile la lînă şi siliul de conducere al prinse în tehnologia cultu­ care să fie cuprinse în pro­ ţ nume de
de creşterea indicilor de u- partid şi conducerile secţii­ laptele de oaie, iar la carne C.A.P. urmăreşte îndea­ rii respective şi s-ar fi gramul de redresare îm­ l draţi în
tilizare, a capacităţilor, re­ lor şi uzinelor, vor fi îm­ sînt asigurate condiţii să proape şi analizează perio­ realizat cel puţin produc­ bunătăţit. în această pri­ / In rest -
ducerea consumului de me­ bunătăţite pe baza docu­ fie onorate integral sarci­ dic situaţia economico-fi- ţia planificată prin valo­ vinţă se impune cu acui­ Ţ mată, Pc
tal şi îmbunătăţirea călită-’ mentelor Conferinţei Na­ nile asumate. De asemenea, nanciară a unităţii, stabi­ rificarea recoltei, veniturile tate (cerinţă subliniată şi ( goale-gol
. ţii au fost analizate la blu- ţionale a partidului. lind măsuri de creştere a băneşti sporeau cu cel pu­ în cazul C.A.P. Şoimuş — J avea, ge
ming — semifabricate cu Pentru asigurarea creşte­ merită subliniat faptul că, veniturilor şi de reducere ţin 100 000 lei numai la a- n.n.) ca şi intervenţia- Con­ j nerii răs|
participarea comitetului de rii productivităţii muncii, pe seama prăsilei proprii, a cheltuielilor. ceastă cultură. siliului popular comunal 4 glinjoară'
partid şi a specialiştilor din sarcină căreia conducerea s-au depăşit cu 40 de ca­ Un aspect care trebuie Importante rezerve insu­ Şoimuş şi Consiliului inter- i (L. Liciu)
această secţie. Măsurile de partid, tovarăşul Nicolae pete efectivele de bovine să reţină însă atenţia este ficient fructificate pentru cooperatist Deva să se facă
stabilite ati dat un impuls Ceauşescu, îi acordă o aten­ planificate în acest an, fundamentarea temeinică creşterea producţiei marfă mai mult simţită. t DE CE
puternic activităţii colecti­ ţie deosebită, vom desfăşu­ iar cele de ovine cu 45 de şi îmbunătăţirea prevederi­ şi a veniturilor băneşti se | CON
vului de aici, care, faţă de ra un complex de acţiuni capete. Totodată, subliniem lor programului de redre­ găsesc însă în sectorul zoo­ Rubrică realizată de :
angajamentul majorat de menite să conducă la in­ că s-au depus eforturi sus­ sare pentru anul 1978. tehnic. în primul rînd ne NICOLAE TiRCOB ^ Una di
40 000 tone blumuri şi ţa- troducerea într-o măsură i au contri
gle luat în cinstea Confe­ mai largă a progresului l volumului
rinţei Naţionale a partidu­ tehnic prin perfecţionarea Intensificarea mecanizării ^ cadrul C
lui, a obţinut în plus 18.000 unor tehnologii de elabora­ t şi procei
tone blumuri .şi ţagle, iar re a fontei şi oţelului, de I mortalităţ
planul de export pe între­ laminare, de mecanizare a (Urmare din pag. 1) utilaj pentru prepararea mi­ ) bovine. I
gul an a fost realizat cu operaţiunilor grele, precum nereurilor şi substanţelor u- l ta tea a
40 de zile mai devreme. De şi de perfecţionare a siste­ ră un cîmp restrîns pentru tile. J za morta
asemenea, în luna octom­ mului de normare a mun­ o mecanizare eficientă şi în Măsurile deosebite luate j criticăriloi
de partidul şi istatul nostru
brie, asemenea analize le-am cii, extinderea retribuirii în ce priveşte cheltuielile şi pentru creşterea nivelului de ( 40 de ta
sporul de productivitate. în
grefat pe activitatea uzinei acord, precum şi îmbună­ consecinţă, va trebui să ac­ trai al minerilor, în cadrul } tuaţie la
nr. 5 privind stilul şi me­ tăţirea indicelui de utiliza­ ţionăm peste tot unde este 1 reflecteze
programului de ridicare a
todele de muncă ale comi­ re a fondului de timp. posibil pentru îmbunătăţirea bunăstării întregului popor ^ fermei zt
tetelor de aici în domeniul Sub impulsul puternic radicală a metodelor de ex­ — măsuri pe care muncitorii l conduceri
creşterii producţiei de pie­ dat activităţii noastre de ploatare, pentru a le face mineri le-au primit cu fier­ colau).
se de schimb şi îmbunătă­ indicaţiile şi orientări­ propice unei mecanizări in­ binte recunoştinţă — consti­
\
ţirea calităţii reparaţiilor. le tovarăşului N i c o l a e tensive. Şi sînt resurse în tuie un puternic imbold şi s UITARE
Prin munca politică de la Ceauşescu cu ocazia vizitei această privinţă şi la I.M: totodată o îndatorire patrio­
om la om, organele şi or­ de lucru în combinatul Barza, şi la I.M. Hunedoara tică de a acţiona din ce în ’ţ Sn cart
ganizaţiile de partid, U.T.C. nostru, stimulaţi puternic sau la E.M. Certej. ce mai eficient pentru re­ 1 Hunedoai
şi sindicat cultivă spiritul de programul suplimentar Planul unic de dezvoltare ducerea cheltuielilor de pro­ - neazâ I
de răspundere, gospodăresc, de creştere a producţiei în pe 1978 pune în faţa in­ ducţie, a consumurilor de e- structori
nergie şi combustibili, care
dezvoltarea gîndirii econo­ acest cincinal — program dustriei sarcina valorificării la unele produse şi la unele î — I.C.S.I
mice, a chibzuinţe!, fiind ce va fi aprobat de Confe­ întregii mase de minereuri unităţi din cadrul centra­ 1 uşă : „I
şi substanţe utile exploatate.
subliniată ideea că eficien­ rinţa Naţională a partidu­ Altfel spus, trebuie să dispa­ lei noastre sînt încă mari. 1 căldura :
ţa activităţii depinde de lui, organele şi organizaţii­ ră din nomenclatorul nostru Resursele pentru reducerea 4 trie, tova
munca fiecăruia, că obiec­ le de partid, toţi siderur- noţiunea de steril. Aceasta continuă şi energică a aces­ t ur". Resf
tivele stabilite sînt rezul­ giştii Hunedoarei vor ac­ este o sarcină de o capitală tor cheltuieli stau în creşte­ J case inse
tanta efortului concret, al ţiona cu fermitate pentru a însemnătate economică. Pen­ rea mai accentuată a pro­ ţ poate şi
pasiunii şi dăruirii tuturor ridica pe o treaptă superi­ tru realizarea ei trebuie să ductivităţii fizice a muncii, ^ nopţii cîr
oamenilor muncii. în ace­ oară eficienţa întregii intensificăm cercetarea, să a randamentelor de extrac­ ,• şantier, d
laşi scop sînt folosite ga­ munci de partid şi econo­ ridicăm — prin automatizare ţie la preparaţii, în valo­ 1 untru ard
zetele de perete, vitrinele mice, pentru a traduce în — randamentele de extrac­ rificarea superioară a mi­ l tase de «
speciale ale calităţii, „Fap­ viaţă sarcinile de mare în­ ţie ale uzinelor de preparare nereurilor şi înfăptuirea mai i ponsabil.
şi, desigur, este necesar un
devreme a programelor de
I.M. Orăştie, atelierul montaj general, strung S.N. 320.
tul zilei“, brigăzile artisti­ semnătate ce i-au fost tra­ sprijin substanţial şi din dare în exploatare a noilor Vopsitorul şef de echipă Lătăreţu Toma este exemplu de t pă... (G.
ce. sate colectivului nostru de partea organelor centrale, a mine, inclusiv a celor cu dăruire şi conştiinciozitate pentru colegii săi.
iPreocupîndu-ne să obţi­ muncă. industriei constructoare de zăcăminte mai sărace. Foto : VIRGIL ONOIU