Page 102 - Drumul_socialismului_1977_12

fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

-%r ir
B S P U B L I G A M*. -ca. wtV ^ CAM L4
) Aşa se
' tovmăşii
Priîi entuziaste fapte fie munci trile C.A.F
Stop risipei de energie electrică!
/ Clopotiva
au
Icare
— cinstire măreţei sărbători O mare sursă de economisire se află în locuinţele ^ nilc-ir să
igă turme
La locurile noastre de muncă sau în casele noastre
1 pective,
„cheia" economisirii energiei electrice se află în miinile fiecăruia dintre noi. Intr-o singură cameră în care avem ţ proprietal
noastre, este dictată de înţelegerea pe care o manifestăm o lustră cu trei becuri de 100 W şi le înlocuim cu becuri
(Urmare din pag. 1) Haţeg, plisat fuste, deco- fiecare dintre noi faţă de această cerinţă majoră. Acolo de 60 W, intr-un an economisiri 240 kWh, dar şi 120 lei ( asemenec
raţiuni interioare, confec­ unde muncim fiecare sîntem stăpîni, dar şi răspunzători pentru bugetul familiei noGstre. Condiţiile de confort nu Jcere apa
re, ţîmplărie, lenjerie, con­ ţii de serie, ţîmplărie — de modul cum folosim energia electrică. Buna înţelegere vor fi însă cu nimic diminuate, dimpotrivă, se asigură o ţmisibil d
fecţii din piele, prefabrica­ toate clin Călan (Nicu a necesităţii economisirii perseverente a energiei elec­ ambianţă plăcută, odihnitoare, dacă în loc de 3 becuri lma de f
te clin beton — toate din Sbuchea, corespondent). trice trebuie să se manifeste prin oprirea oricărui fir de vom lăsa două, de pildă. ? cooperaţi
1 dispun d
risipă. Gîndiţi-vă, risipa înseamnă numai pagube. Numai ^furaje. (1
MINERII SE ÎNTREC IN HĂRNICIE noi sintem răspunzători de ele, numai noi avem datoria Noi, fiecare în parte sîntem cei care avem în mină
să Ie prevenim. înalta conştiinţă muncitorească trebuie „cheia" economisirii energiei electrice, dar şi înalta înda­ \ FLUIER
Este binecunoscut faptul tul lunii decembrie : 5 086 să se manifeste în chip ferm împotriva tuturor căilor de torire patriotică să ne achităm cu cinste de această în­
că minerii, toţi lucrătorii tone minereu brut extras risipire a energiei electrice. datorire !
unităţilor aparţinătoare în­ •suplimentar, 6 619 tone do- i Este gi
> cum în f
treprinderii miniere Hune­ lomită livrată în plus, 138
doara au raportat îndepli­ tone talc trimis beneficia­ Âu făcui economii Ou consumul la limită Au depăşit repartiţiile \ cooperate
nirea sarcinilor de produc­ rilor peste sarcinile iniţia­ % t se împac
ţie ale anului 1977 cu mult le, realizîndu-se şl dbpă- / păgubaşi
înainte de termen. Dar şindu-se şi sarcinile la ex­ Dovedind o înaltă răspundere Cu consumul la limită, gata să In constelaţia judeţelor ţării, ju-r ţ creştere
ritmurile muncii n-au cu­ port la acest produs, pre­ muncitorească, comunistă, acţio- scape frînele din mină şi să alune­ deţul Hunedoara, mare consumator l este delc
noscut nici o încetinire. cum şi 5 tone fier în mi­ nînd în spiritul chemărilor secreta­ ce pe panta risipei de energie elec­ de energie electrică, ar trebui să se , tul că in
Dimpotrivă. In subteran, la nereu marfă trimis în plus rului general al partidului, tovară­ trică se află mai multe unităţi eco­ înscrie cu economii la acest capi­
uzina de preparare a mi­ furnaliştilor. întregul nos­ şul Nicolae Ceau.şescu, tot mai mul­ nomice din judeţ, printre. care: tol. Acestea nu se realizează însă,
nereurilor, la secţia de tru colectiv de muncă, în te colective de muncă din judeţul I.U.M. Petroşani, „Refractara" Baru, din cauză eă unele unităţi economi­
nemetalifere Zlaşti, la ce­ frunte cu comuniştii, a nostru obţin realizări de prestigiu I.M. Oră.şlie, I.C. Orăştie, „Marmu­ ce nu manifestă suficientă grijă
lelalte secţii s-a intensifi­ contribuit la obţinerea a- în economisirea energiei electrice, ra" Simeria, „Vîscoza" Lupcni, „Vi­ faţă de această avuţie naţională. i ceastă r
cat întrecerea socialistă, cestor succese, dar în mod în condiţiile cînd reuşesc.şi înde­ dra" Oră.şlie, Fabrica de încălţămin­ Intre acestea se situează : Com­ 1 regi strat
se munceşte intens şi eu deosebit brigăzile 'de mi­ plinirea exemplară, chiar depăşirea te Hunedoara, Şantierul Riu Marc- binatul minier Valea Jiului, care
răspundere pentru a ne neri conduse de Dumitru substanţială a sarcinilor planului Retezat. doar în această lună a realizat un ^ de pierd
i tăţi, cee<
îndeplini exemplar sarci­ Pînzaru, Ghcorghe Braşo- anual de producţie. Tragem un semnal de alarmă la consum, peste cotele repartizate, de * pagubă
nile economice ale acestui vearrfC Virgil BuZîlă — do La loc de frunte se situează C.S. adresa conducerilor acestor unităţi, 1 394 000 kWh, întreprinderea mi­ \ iei aduse
an şi a păşi cu bine în a- la E.M. Ghelar, Vasile Pla- Hunedoara, care a economisii nu­ pentru a întreprinde şi aplica de nieră Hunedoara — 357 000 kWh,
nul de muncă 1978, aşa ton, Ioan Maican — de la mai in această lună 1 450 000 kWh, urgenţă, cele mai ferme măsuri în E.G.C.L. Hunedoara — 91 000 kWh, . Pînă cin
cum a stabilit Conferinţa mina Teliuc şi alţii. (Con­ întreprinderea de lianţi Deva — vederea prevenirii risipei de ener­ Centrala minereurilor Deva — 44 000 \ pagubă
Naţională a partidului. stantin Chirilă, secretarul 722 000 kWh, „Avicola" Mintia — gie electrică, pentru ca în cel mai kWh, întreprinderea de bere Haţeg i Bunila ?
Tată, de pildă, rezultatele comitetului de partid de 252 000 kWh, T.M.C. Bîrcea — 67 000 scurt timp să se alăture unităţilor — 34 000 kWh.
înregistrate de la îneepu- la I.M. Hunedoara). kWh, I.C.M. Simeria — 26 000 kWh. ce realizează economii, nu celor ee Punem în faţa conducerilor aces­ ) PĂ
Este o cinste pentru personalul risipesc. tor unităţi o comparaţie simplă : ESTE
CU TOTI INDICATORII REALIZAŢI muncitor din aceste unităţi, pentru Organele şi organizaţiile de partid, CU ACEASTĂ CANTITATE. DE
consiliile oamenilor muncii, care, cele de sindicat şi tineret au dato­ 1 890 000 kWh CONSUMATĂ ÎN \ Zilele
Şi colectivul de muncă Au fost eliminate absenţe­ sub îndrumarea permanentă a or­ l răşă a
de la secţia edil, din C. S. le nemotivate şi învoirile. ganelor şi organizaţiilor de partid, ria să acţioneze neîntîrziat pentru PLUS, POATE FUNCŢIONA TIMP .' reche dc
Hunedoara, a raportat în­ Biroul organizaţiei de acţionează cu fermitate în vederea a face pe fiecare lucrător să înţe­ DE O LUNĂ DE ZILE MINA TE­ ) unitatea
deplinirea integrală a in­ partid din secţie aprecia­ prevenirii oricăror forme de risipă, leagă cum se cuvine această înaltă LIUC, SAU CHIMICA ORĂŞTIE. l — comai
SAU PREPARAŢIA CĂRBUNELUI
dicatorilor planului anual, ză că s-au distins în mod încadrarea zi de zi în cotele repar­ îndatorire ce le revine la locul de COROIEŞTI. 1 vei „Moţ
succes datorat în prin­ deosebit în producţie mun­ tizate, realizarea de însemnate eco­ muncă, de a închide toate căile prin 1 te care
cipal creşterii producti­ citorii comunişti Petru nomii. Dar este şi o dovadă grăitoa­ care energia electrică s-ar putea ri­ ÎNCHIDEŢI TOATE CĂILE RISI­ l Deva, st
vităţii muncii cu 2 la su­ Palcău, Ioachim Grecu, 'A- re, concludentă că atunci şi acolo sipi. PEI DE ENERGIE ELECTRICĂ, / Groza ni
tă peste nivelul planificat lexandru Iacob, Ghcorghe unde se acţionează eu răspunderea NICI O CLIPĂ NU ESTE PER­ ACŢIONAŢI CU FERMITATE PEN­ I şi-a uita
iniţial. Concomitent s-au Pleşca, Virgil Petruţ, Pe­ cuvenită, căile do risipă a energiei MIS SĂ' NE ÎMPĂCĂM CU SITUA­ l o mare
realizat economii de ciment tru Ivanov, Dumitru Gu- electrice pot fi stopate. Un exemplu ŢIA DE A CONSUMA ENERGIE TRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAME­ i Dind do'
— 10 tone, cherestea — 12 roiu,. Sava Atila şi alţii. de acţiune muncitorească responsa­ ELECTRICA LA LIMITA MAXI­ LOR PROPRII DE REDUCERE A 1 şi oinen
metri cubi, vopsea — (V. Grigoraş, corespon­ bilă, de înaltă conştiinţă şi spirit MĂ ! ACŢIONAŢI PENTRU A CONSUMULUI DE ENERGIE E- ţ unităţii,
1 000 kilograme şi altele. dent). revoluţionar ! REALIZA ECONOMII ! LECTRICĂ ! ţ şi vînzâtc
dovici, i-
) siguranţă
Manifestări culturale dedicate ^ stăpîna !
aniversării Republicii glorificarea superioară k
SEARĂ PENTRU MINERI culai Chirica, Radu Cioba­
nii şi Iv Martinovici. Cu a- de materii prime şi
în cadrul numeroaselor cest prilej, invitaţii au citit
manifestări cultural-educa- din cele mai recente lu­
tive ■ dedicate aniversării a crări ale lor şi au fost dez­ (Urmare din pag. 1) .şi la unele zăcăminte poli- ce, ca şi in perspectiva a-
30 de ani de la proclama­ bătute unele probleme de metali.ee de la Muncăceas- nilor care vin. Sîntem con­
rea Republicii, ieri seara creaţie. zale, urmînd ca zăcămin­ ca, în judeţul Alba. Pe a- ştienţi dc aceasta şi am loji
Casa de cultură din Hune­ tele pofimetalice să intre genda de preocupări a în­ luat măsuri în consecinţă.
doara a fost gazda unei ACŢIUNI CU FILMUL în valorificare chiar în a- treprinderii figurează şi în­ Respectiv, ne preocupăm,
seri dedicate minerilor de nul viitor. în - alte zone, ceperea, în 1978, a unor în primul rînd, de recruta­
la întreprinderea minieră Printre acţiunile cu fil­ cercetările care au fost în­ cercetări noi pentru ex­ rea şi pregătirea forţei de
Hunedoara şi familiilor mul ce se desfăşoară în a- cepute în anii trecuţi sau ploatarea minereurilor com­ muncă, asigurînd condiţii
lor După un reuşit pro­ ceste zile, consemnăm dez­ în acest an, vor fi conti­ plexe de la Barza-est şi pen­ optime de lucru şi de viaţă
gram artistic, susţinut de baterea ce a avut loc la nuate şi dezvoltate în 1978 tru atingerea treptei a Il-a tuturor lucrătorilor, acţio­ im
echipele premiate în ca­ căminul cultural din Bă- şi, în funcţie de rezultate, de adîncime la E.M. Deva, năm cu consecvenţă pen­
dru! recentului concurs niţa, intitulată „Lupta ma­ vor fi date în exploatare ceea ce va asigura conti­ tru mai buna organizare a
„Mîndrie minerească (or­ selor populare sub condu­ cit mai curînd posibil şi nuitate în exploatarea mi­ activităţii în toate secţiile,
11
ganizat în faza de masă a cerea P.C.R. pentru instau­ aceste zăcăminte. Mă refer nereurilor de aici. Tot în sectoarele si punctele de
Festivalului naţional „Cîn- rarea şi consolidarea pu­ la mincreurile de la Bu- 1978 vom începe cerceta­ lucru, insistăm permanent Am ui
tarea României"), a urmat terii revoluţionar-dcmocra- cium-Tarniţa, Troiţa-Bol- rea zăcămintelor de la Lar­ pentru aplicarea unor teh­ la ca puii
un reuşit program distrac­ j tice", urmată de filmul ar­ | | i ÎBHS cana şi Bucureşci-Rovina, ga — judeţul Alba şi a nologii noi, moderne, pen­ electrice
tiv si de dans. tistic „Un comisar acuză". la zăcămintele de la Vorţa celor de mangan din zona tru o dotare tehnică la ni­ ceste un
De asemenea, la căminul iz*,. .şi Săcărîmb, Bătrîna, Vadu Sebeşului. velul sarcinilor şi exigen­ mulţi all
ÎNTiLNIRE CU SCRIITORI cultural din Unirea s-a Dobrii, Boiţa-TIaţeg şi la Recapitulînd puţin, ne telor actuale, prin care să stingher,
bine, făr
desfăşurat simpozionul cu Vil prezentăm una din frun­ cele de la Luncani-Tomeşti. dăm seama cu uşurinţă de sporim continuu producti­
— De
Ieri după-amiază, la tema „Din lupta maselor taşele in producţie de la „Vi­ De asemenea, lucrăm intens sarcinile mobilizatoare pe vitatea muncii. Şi nu doar — l-am
dra" Orăştie : comunista Ana
Brad. în tabăra interjude­ populare pentru libertate Belea, de la secţia sortarea la prospectarea unor im­ care le are colectivul productivitatea, ci şi cali­ — Nu-:
ţeană de literatură, elevii şi dreptate socială", 'după pieilor, care-şi depăşeşte con­ portante rezerve de cărbu­ I.P.E.G. Deva în anul vii­ tatea, căci accelerarea la­ spus. I\
s-au întîlnit cu membri ai care a rulat filmul artistic stant sarcinile de pian. ne în Valea Jiului şi în tor, în întregul cincinal al turilor de ordin calitativ, montarea
Uniunii scriitorilor Ne- „Osînda". Foto : VIRGIL ONOIU bazinul Hălmagiu, precum revoluţiei tehnico-ştiintifi- mai exact spus „transfor­ închidere
marea cantităţii intr-o nouă
calitate" — cum a subli­ ce mi se
fac bine
niat secretarul general al linărul U
Documentelc de însem­ de organizaţii de bază partidului, t o v a r ă ş u l
— Undi
nătate excepţională pentru Documentele Conferinţei Naţionale care chiar in adunările ge­ Nicolae Ceauşescu, în Ra­ chipă ?
■viitoarea evoluţie a ţării nerale din luna decembrie portul prezentat la Confe­
— Nu
noastre adoptate de Confe­ au pus în dezbatere pro­ rinţa Naţională a partidu­ dimineaţi
rinţa Naţională a partidu­ a partidului — larg dezbătute şi studiate bleme izvorîte din aceste lui — ne priveşte deopotri­ lucru, ap
lui se află în prezent pe • documente, respectiv une­ vă şi pe noi, cei care pros­ — De i
ordinea de zi a comitetu­ le aspecte ale creşterii pro­ pectăm şi aducem în cir­ slruclor ?
lui de partid, a birourilor gandiştii tuturor cursuri- lectiv asupra laturilor de nările generale. Aceasta ductivităţii muncii, redu- cuitul economic al ţării noi — Din
organizaţiilor de bază de ordin calitativ ale activi­ taţii economice. Ţinînd prilejuieşte nu numai sim­ ■ cerii consumurilor, întări­ resurse minerale utile. A- a.c. Ştiţi,
la întreprinderea minieră lor, precum şi lectorii co­ seama de specificul mini­ pla prezentare a orientări­ rii spiritului do răspunde­ ceasla cu atît mai mult ceul ele
N
Barza. In activitatea de mitetului de partid. La er, vom acţiona în mod lor şi sarcinilor stabilite re, ordine şi disciplină la dacă avem în vedere că din nedoara,
cunoaştere şi însuşire a nivelul organizaţiilor de mai accentuat asupra creş­ în Raportul prezentat de to­ locurile de muncă şi al­ luna martie 1978, întreprin­ la conse:
conţinutului acestor docu­ bază se pune un accent terii productivităţii mun­ varăşul Nicolae Ceauşescu, tele, stabilind în acelaşi derea noastră va trece la trai. r-
mente, o primă măsură deosebit pe sublinierea cii, accelerarea introduce­ precum şi în celelalte do­ timp măsurile care să experimentarea săptămînii lo,... /
luată de către comitetul sarcinilor ce revin forma­ rii progresului tehnic în cumente adoptate şi date contribuie la obţinerea u- de lucru reduse. pentru
de partid este aceea a ţiilor de lucru, accentu- exploatarea şi prelucrarea publicităţii, ci şi o dezba­ nor rezultate mai bune Cu această hotărîre fer­ să tot »•' .
mair.?„.
studierii şi dezbaterii pe îndu-se în mod deosebit tere la obiect, obţinerea u- De aici înainte vom în­ mă, unanimă, de a munci
— Vei
capitole, în birourile orga­ asupra reducerii consumu­ nor propuneri concrete treprinde şi alte acţiuni, ca­ mai mult, mai bine, mai ti rr ?
nizaţiilor de bază de rilor de lemn de mină, e- VIAŢA DE PARTID care, aplicate în viaţă, să re să-i ajute pe comunişti, economic, de a materializa
— Din
partid şi U.T.C., în bi­ nergie electrică, explozi­ contribuie la îndeplinirea întregul colectiv la cu­ exemplar prevederile Con­ mai Inc
rourile grupelor sindicale, vului, a celor de combus­ minereurilor, scurtarea pe­ şi depăşirea sarcinilor şi noaşterea şi aplicarea în gresului- al Xl-lea şi ale lor. Ia r
a Raportului prezen­ tibili. carburanţi şi lubri- rioadei de introducere în angajamentelor în întrece­ viaţă a documentelor im­ Conferinţei Naţionale a stfidial-c
tat de tovarăşul Nicolae fianţi. producţie a rezultatelor re. portantului forum al par­ partidului, va începe anul al unei a
Ceauşescu Studierea şi In centrul atenţiei pro­ activităţii de cercetare, re­ Zilele trecute, cu spriji­ tidului. La punctul de do­ 1978 colectivul de geologi, ici, pe t
dezbaterea se face în pagandei vor sta direcţii­ ducerea mai pronunţată a nul Comitetului ^orăşenesc cumentare politico-ideolo- sondori, mineri, mecanici, Să nu
strînsă legătură cu sarci­ le esenţiale de acţiune cheltuielilor de producţie. de partid Brad, am reali­ gie, de pildă, vom organi­ întreg colectivul I.P.E.G. fost oda
nile ce revin colectivului care se leagă nemijlocit de In această perioadă, bi­ zat o testare asupra mo­ za mese rotunde, consfă­ Deva, condus consecvent meserie,
nostru din Programul su­ înfăptuirea sarcinii. fun­ rourile organizaţiilor de dului în care lectorii şi tuiri, expuneri, dezbateri de organizaţia de particj şi şor. Cu
plimentar de dezvoltare damentale stabilită de bază au avut grijă ca do­ propagandiştii şi-au însu­ şi alte asemenea activităţi. avîndu-i mereu în frunte veni daU
economi co-socială a ţării Conferinţa Naţională a cumentele Conferinţei Na­ şit şi cunosc ‘ documentele VIRGIL DOBÎRCĂU pe comunişti. piem pe
întîia oa
în perioada actualului cin­ partidului, respectiv se va ţionale să ocupe locul Conferinţei Naţionale. secretar adjunct cu proble­ de aur i
cinal La asemenea dezba­ acţiona pentru a concen­ principal în informările Considerăm că au pro­ me de propagandă în comi­ Ing. CORNEL ARSIN
teri sînt cuprinşi şi propa- tra atenţia întregului co­ politice, prezentate în adu­ cedat bine cîteva birouri tetul de partid al I.M. Barza directorul I.P.E.G. Deva