Page 103 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 103

)-
     6269     JOI, 29 DECEMBRIE 1977
                                                                                                                                                                           Pag. 3


                       lesora privind reeşasonaree
       LA INIMĂ \
    'sdes.c  a  fi  ^
    a  conduce-  \
    rmizegetusa, ^
    i   Rişculiţa,.                                                                 m CURÎND, ÎN UNITĂŢILE
    iduit  cioba-  *
    ;ină  pe  lin-ţ   cei vie satisfacţie, cu fiotărirea                             DE DIFUZARE A PRESEI
    litătilor  res-i                      .>
    100—200 oi 1
     rticulară. Un ţ    a obţine noi si însemnate
     de binefa- 1
     totul  inad-
              1
     ţinem  sea-  ţ                  v •   *
      că  aceste  t
              1
    gricole   nu,
    cedent   det    V O M RĂSPUNDE PRIN FAPTE GRIJI! PE CARE
    tolaescu). ^
                              PARTIDUL NE-O POARTĂ                          SUPLIMENT  POLITIC  —  SOCIAL  —  CULTURAL  EDITAT
       PAGUBĂ ^                                                          DE  ZIARUL  „DRUMUL  SOCIALISMULUI",  IN  COLABORARE
                   Grija  permanentă  pe  ca­  nă  seamă  că  aceste  efor­  CU  COMITETUL  JUDEŢEAN  PENTRU  CULTURĂ  SI  EDU
       e explicat i   re  partidul  şi  statul  nostru   turi din partea statului tre­  CAŢIE SOCIALISTĂ.
      i an ţăranii J   o  poartă  creşterii  nivelului   buie  susţinute  cu  eforturi
       din Bunilaţ   de  trai  al  celor  ce  mun­  mai  mari  din  partea  noas­          DIN CUPRINS :
       situaţia det   cesc,  bunăstării  materiale   tră, a tuturor celor ce mun­  Pagini  consacrate  aniversării  a  30  de  ani  de  la
       ectorul de?   şi  spirituale  a  întregului   cim.  Noi,  energeticienii  de   proclamarea  Republicii,  Conferinţei  Naţionale  a  Partidu­
      vinelor. Nu \  popor  s-a  confirmat  din   la  Mintia  sîntem  deplin   lui  Comunist  Român,  Festivalului  naţional  „Cintarea  Româ­  EUGEN BENCAU : „Călăii", (ulei pc pinzâ).
     glijabil fop-1   nou,  zilele  trecute, prin  Ho-   conştienţi  de  acest  lucru  şi   niei",  aniversării  a  2  050  de  ani  de  la  constituirea  stătu
       1977 la a-?  tărîrea  Comitetului  Politic   ne  mobilizăm  în  fiecare  zi   lui dac centralizat şi independent.
                  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.   să  îndeplinim  .  sarcinile  de   L  Suplimentul  vă  oferă,  de  asemenea,  reportaje,  cro­
                  şi  Decretul  Consiliului  de   plan, să dăm ţării mai mul­  nici  dramatice  şi  de  artă  plastică,  recenzii,  proză  şi   cartea ® $oena 6 ecranul ■
                                             re  are  atîta  nevoie.  Se  ştie,  s
                  Stat  privind  reeşalonarea   tă  energie  electrică  de  ca­  poezie, sport, amor.
                  pe  ramuri  şi  activităţi,  a
                  majorării  retribuţiei  prevă­  de  fapt,  că,  în  acest  an,      o lectura utilă, interesantă                   „SEPTEMBKIE"       unei   şcoli   cinematografice
                  zute  pentru  etapa  I  1978.   termocentrala  Mintia  a  ob­       PENTRU TOATE VÎRSTELE.                                            consolidate,  cu  iui  glas  proas­
                                                                                                                                 DcbiKînd  editorial  cu  un
      200  cazuri   Pentru  noi,  cei  care  lucrăm   ţinut  realizări  frumoase,  pe                                          volum  de  poezii  ,,Memoria   păt şi original.
                                                                                                                                                          Filmul  „Să  nu  crezi  că  nu
    ■rin mortali-ţ  ' îi. - industria energiei elec­  care  vrem  să  le  reedităm,                                            Lirei*,  Radu  Felix  revine  in   mai  exist*  —  turnat  anul  tre­
     înseamnă  oi   trice,  devansarea  datei  de   să  le  amplificăm  în  anul                                               scurt  timp  in  librării  eu  un   cut  in  studiourile  Gruziafilm
    :irca  80  000  j   majorare  a  retribuţiei  este   1978.  Avem  sarcini  mobili­              Originar din comuna Al-    roman  despre  şi  pentru  tine­  —j-  face  parte  din  şirul  dc
                                                                                                                                                         pelicule  gruzine,  care  demon­
                                                                                                                               ret,  intitulat  sugestiv  „Sep­
    ;lei  obşteşti.  I   de  2  luni  de  zile,  ceea  ce   zatoare,  dar  colectivul  nos­       maşu  Mare,  judeţul  Alba,   tembrie*.  Am  putea  spune   strează   ^foarte   convingător
    r  fluiera  a  ?   înseamnă un însemnat, plus   tru  ştie  să  învingă  greută­                meleaguri în care faima de   că  tinărul  scriitor  i$i  asumă   temeinicia   părerilor   criticii
                                                                                                                                                         cinematografice.  Ceea  ce  re­
    eratorii dini  de  venituri  pentru  fiecare   ţile  şi  să-şi  onoreze  cu                    cioplitori  şi  artişti  a  mo­  răspunderea   majoră   de   a   ţine  atenţia,  înainte  dc  toa­
     ircob)       lucrător  în  parte.  Acest   cinste  obligaţiile  profesio­                     ţilor  e  de  mult  recunoscu­  scrie   despre   generaţia   sa.   te,  in  cazul  acestui  film,  este
                                                                                                                               Credem  că  Radu  Felix,  din­
                  plus  este,  pe  cele  2  luni,   nale.  Hotărîrije  Conferinţei                 tă,  Mircea  Lac  învaţă  da   colo  dc  a  gindi  acest  roman,   faptul  că  el  restituie  —  prin
    LŞUL          pe  ansamblul  C.T.E.  Mintia   Naţionale  a  partidului,  pe                    mic arta cioplitului in lemn   mai  întîi  l-a  văzut,  a  parti­  intermediul  unei  povestiri  de
                                                                                                                                                         o  nobilă  simplitate  —  o  anu­
                                                                                                   spre admiraţia sătenilor. In
                                                                                                                               cipat  la  scrierea  lui  de  a-
    EPTAT !   l   de  peste  un  milion  lei,  iar   care  le-am  primit  cu  de­                 anul 1964, absolvind Liceul   proape,  a  fost  pătruns  de   mită   psihologic   populară,
                  eu  personal  voi  cîştiga,  de   plină  adeziune  şi  mîndrie                  pedagogic  din  Deva,  revi­  desfăşurarea  evenimentelor,  a   rcacţionind  in  faţa  trecutu­
                  la  1  martie  1978,  cu  888  de   patriotică, ne angajează mai                 ne  ca  învăţător  în  satul   deţinut  dovada  curajului,  a   lui  cu  o  vibraţie  dc  excepţie.
       e, o tova-J                                                                                                             eroismului,  a  nobilelor  sen­  Regizorul  Guguli  Mgheladzc,
      irat o pe- 1   lei  mai  mult  în  fiecare  lu­  mult  la  lucru,  iar  recenta             natal,  înlocuindu-l  la  ca­  timente  ce  le  trăiesc  tinerii   nariiul  găsirea  unei  tolbe  cu
       itofi de la ţ   nă.  Dacă  mai  adaug  şi  ve­  măsură  de  devansare  a da­                tedră  pe  tatăl  său  ieşit  la   săi  eroi.  Numai  aşa  se  ex­  scrisori  neexpediate  eu  30  de
                                                                                                   pensie.  Intre  1968  şi  1975
                                                                                                                                                         ani  in  urmă,  leagă  trecutul
     ncălţăminte i   nitul  suplimentar  al  soţiei,   tei  de  majorare  a  retribu­              conduce  un  cerc  de  artă  a   plică  cunoaşterea  in  amănunt   dc  prezent  cu  podul  fragil
                                                                                                                               a  tehnologici  muncii,  a  vieţii
      cooperaţi- i   de  274 lei pe  lună, care lu­  ţiei  constituie  un  -nou-  şi               lemnului  la  Răşinari  (Sir   şantierului,  a  înfruntării  u-   al  amintirilor  celor  vii  —-
      ad, unita-\   crează  tot  la  termocentrala   puternic  imbold  în  muncă,                  biu) iar din 1975   devine'  ncori  cu  concepţiile  retrogra­  destinatarii  virtuali  ai  scri­
                                                                                                                                                                parafrazînclu-I
                                                                                                                                                                              pc
                                                                                                                                                         sorilor,
       ionează în j   Mintia  şi  va  intra  la  majo­  care  ne  va  ajuta  să  obţi­             profesor-inslruclor la Şcoa­  de   ale   unor   oameni.   Doi   Va  Ier.m,  care  serie  undeva  că
                                                                                                                                dintre'eroii  acestui  roman  ca­
        Dr. Petrul   rare  odată  ou  mine,  în­  nem  noi  şi  importante  suc­                   la  populară  de  artă  din   re  dau  dovadă  de  multă  în­  durerile  noi  strigă,  iar  ce.'.e
        Grăbită, l   seamnă.  că  bugetul  lunar,   cese.  GHEORGHE HANCA                          Petroşani.                   ţelegere  a  vieţii,  care  nu  se   vechi  cinta.  La  un  astfel  do
                                                                                                                                                         oînlec  blînd  şi  şnntit  asistăm
      .moneul cui   deci  mulţumirea  şi  bună­                                                     îndrumătorul,  împreună     dau  in  lături  de  la  greutăţi,   in  cazul  acestui  film.  Şi  poa­
                                                                                                                                de  la  probleme  care  le-ar
       ă de bani. '   starea  familiei  noastre  vor   maistru şef de tură,                        cu  elevii  săi,  valorifică  în   putea  pune  în  pericol  viaţa,   te  tocmai  de  aceea  evocările
       de cinste ţ   creşte considerabil. De bu­    C.T.E. Mintia                                  lucrările  actuale  (în  care   sînt  Radu  şi  Irina.  Aceşti  ti­  au  atîta  încărcătură  emoţio­
                                                                                                   excelează  obiectele  din  ţi­
                                                                                                                                                                          implicit.
                                                                                                                                                         nală,
                                                                                                                                                              atîta
                                                                                                                                                                    lirism
     isponsabilul ţ      NOILE MĂSURI ALE PARTIDULUI                            Pro f iI           nutul  pădurenilor  şi  Ţă­  neri  dau  rezistenţă  romanu­  Filmul  este,  de  fapt,  o  suită
                                                                                                                                lui,  îl  fac  apropiat  de  cititor.
      i Radovici,?                                                                                 rii  Haţegului)  bogata  tra­  Radu  Tcglaş,  tînăr  inginer  la   de  rememorări  —  tot-  atilca
      Elena Ra-ţ              ÎNSEAMNĂ RIDICAREA                                                   diţie  hunedoreană  în  arta   fabrica  de  strunguri  din  A-   atitudini,  aduse  la.  numitor
     js banii în l            BUNĂSTĂRII NOASTRE                                                   încrustării  lemnului.  Lu­  rad,  este  posesorul  unor  bre­  comun  de  motivul  scrisorilor
                                                                                                                                                         neexoediate.  Cu  un  remarca­
       aşteaptă ?                                                                                  crările  executate  de  elevii   vete  de  invenţii,  participant   bil  simţ  al  nuanţelor,  nclicu-
                                                                                                                                activ  la  bunul  mers  al  fa­
     I. N.)   \    Potrivit  recentei  I-Iotă-   3 460 lei.                                        săi  se  impun  in  expoziţii   bricii  unde  a  fost  reparti­  la  retine  reflectarea  stării  de
                                                                                                                                                         nostalgie,
                                                                                                                                                                              si-
                                                                                                                                                                 provocată
                                                                                                                                                                          de
              l   r.ţri  a  Comitetului  Politic   Această  hotărîre,  adop­                       şi  concursuri  de  creaţie   zat.  Irina,  deşi  ar  fi  dorit  să   tuaţia-limită  a  războiului.  în
                  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.   tată  din  iniţiativa  secreta­  După  cum  se  ştie,  pre­  populară prin unitatea or­  fie  medic  in  satul  ei,  este   conştiinţa  celor  prezenţi  la
                                                                                                   ganică dintre util şi estetic,
                  şi  Decretului  Consiliului  de   rului  general  al  partidului   miul I la concursul de artă   tehnică  şi  artă,  tradiţie  şi   repartizată  pe  şantierul  unui   desfacerea   scrisorilor   găsite
                                                                                                                                                  Arad.
                                                                                                                                      combinat
                                                                                                                                              din
                                                                                                                                viitor
                  Stat  privind  reeşalonarea   nostru,  tovarăşul  Nicolae   populară  —  „obiecte  da   continuitate. Fără îndoială,   Chiar  din  prima  zi,  Irina,  se   accidental în Caucaz.
                                                                                                                                                          Bucuri  n  du-se  de  remarca­
                  pe  ramuri  şi  activităţi  a   Ceauşescu,  care  a  adus  în   lemn“  —  din  cadrul  pri­  munca  plină  de  pasiune  a   loveşte  de  o  seric  dc  greu­  bila  evoluţie  a  actorilor  Da-
                                                                         mei  ediţii  a  Festivalului
                  majorării  retribuţiilor  pre­  zeci  de  mii  de  case  multă   ,.  Cintarea  României“  a   profesorului  Mircea  Lac  şi   tăţi.  Deşi  primirea  i  se  face   vid  Abaşidzc,  Tenediiz  Arci-
                                                                                                                                într-o  baracă,  nu  se  sperie,
                  văzute  pentru  etapa  I  1978   bucurie,  eşte  primită  şi  la   fost  obţinui  de  eleva  Lice­  a  elevilor  săi  se  va  contu­  ci  c  frămîntată  de  construi­  vadzc  şi  Konslantin  Maha-
                  —  nouă  dovadă  a  grijii   noi, ca pretutindeni în ţară,   ului  pedagogic  din  Deva,   ra pregnant în cadrul celei   rea  dispensarului,  de  acel  lo­  radze,  ..Să  nu  crezi  că  nu
                                                                                                                                                         mai  exist*,  este  o  emoţio­
                  deosebite  pe  care  partidul   cu  gînduri  de  recunoştin­  Mariana  Birlan.  Aceasta,   de a doua ediţii a Festiva­  cal  de  care  are  alita  nevoie   nantă  pledoarie  pentru  con­
                                                                                                                                pentru
                                                                                                                                               oamenilor
                                                                                                                                       îngrijirea
                  o  poartă  creşterii  nivelu­  ţă  şi  hotărîrea  de  a  munci   împreună  cu  alţi  aproape   lului  naţional  „Cintarea   viitorului  combinat.  Devenită   servarea  amintirilor,  indiso­
                  lui de trai, bunăstării noas­  mai  mult  şi  mai  bine.  Eu   S0  de  colegi  este  membră   României“.      soţia  inginerului  Radu.  tină-   lubil  legate  de  prezent  în  a-
                                                                                                                                                         eolîTcu  flux  indivizibil  al  scur­
                                                                         a  clasei  externe  de  artă  a
                  tre  —,  personalul  muncitor   şi  tovarăşii  mei  de  muncă   lemnului-  a  Şcolii  de  artă   ION CÂRJOI   ra  familie  este  model  de  via­  gerii timpului.
                  din  ramura  industriei  ma­  vom  Căuta  să  dăm  beton   populară Petroşani. Succe­                         ţă  şi  dc  muncă.  Irina  are       AL. COVACI
                                                                                                                                un  moment  de  marc  eroism,
                  terialelor  de  construcţii  va   tot  mai  bun,  pentru  prefa­  sul  obfinut  se  datoreşte  în   instructor  salvînd  eu  riscul  vieţii  cinci
                  beneficia  de  majorarea  re­  bricate  —  ca  răspuns  la   mare  măsură  profesorului-   la centrul judeţean   oameni  surprinşi  de  o  ex­  „AMFITEATRUL
                  tribuţiei,  în  prima  etapă,   î n d e m n u l    tovarăşului   inslruclor  Mircea  Lac,  în­  de îndrumare a creaţiei   plozie  survenită  în  combinat.   ARTELOR"
                                                                                                                                Radu  Felix  participă  la  a-
                  de  la  1  martie,  cu  o  lună   Nicolae  Ceauşescu  de  a   drumător pasionat al artei   populare şi a mişcării   ceste   evenimente   cu   bună   Scena  sălii  mici  a  Casei  dc
                                                                                                                                                         cultură  din  Deva  a  găzduit
                 mai  devreme  decît  era  pla­  trece  la  lupta  pentru  cali­  noastre populare.    artistice de masă.       ştiinţă.  Romanul  este  scris   recent  un  reuşit  număr  al
                                                                                                                                cu  pasiune,  cu  multă  inte­
                  nificat  iniţial.  In  unitatea   tate  —.  şi  totodată,  să  e-                                            ligenţă,  are  multe  momente   „Amfiteatrului  artelor",  ma­
     mw,          noastră,  creşterea  medie   fectuăm  reparaţii  preven­                                                      bune  unde  pulsează  viaţa  a-   nifestare  cultural-arUstică  a-
                  faţă  de  retribuţia  tarifară   tive   calitativ   superioare,                                               devărată,  fără  confecţii.  Este   junsă la a eîneca ediţie.
                  netă  actuală  va  fi  în  pro­  pentru  a  înlătura  total    Satele tot mai frumoase                        meritul   t   înărului   scriitor,   Un  public  numeros  şi  re­
      o vreme»                              stagnările. Concret, angaja­                                                       realizator  al  unei  cărţi  bune,   ceptiv  a  asistat  Ja  dezbate­
     ei otelăriei   cent de 16 la . sută. Eu am   mentul  nostru  este  reali-,,   Şi  cetăţenii  clin  satele   Şesuri,  plantarea  a  25   care se citc'şle cu plăcere.  rea  unor  teme  interesante,
                                                                                                                                                         cum  a  fost  de  pildă  cea  re­
     cum num­     acum  o  retribuţie  tarifară                           Bucureşci, Curechiu, Me-   hectare  cu  puieţi  de  ră-          MIRON ŢIC     feritoare  la  coordonatele  ro­
     ăr dintre    de  1958  lei,  plus  o  la  sută   zarea  în  1978  a  unei  eco­  rişor,  Şesuri  şi  Rovina,   şinoase  şi  salcîm,  asfal­         manului  românesc  contempo­
      s-a părut   spor  de  vechime,  98  lei,   nomii  de  200  tone  ciment,   care  alcătuiesc  comuna   tarea drumului Bucureşci   „SA NU CREZI      ran,  prezentată  dc  prof.  e-
     i muncea    plus  6  la  sută  spor  pentru   în valoare de 52^000 lei, un   Bucurcşci,  îşi  fac  în  a-   — Curechiu pe 5 kilome­  CA NU MAI EXIST"  merit   Dumitru   Susan,   sau
     re.         conducerea  unei  formaţii   răspuns  faptic  noilor  mă­  ceste   zile   bilanţurile   tri  —  toate  executate  a-                    proza   „Probleme   la   blocul
                                                                                                                                 După  opinia  multor  critici
     ‘i  necăjit  ?   de  lucru,  117  lei,  în  total   suri  pentru  ridicarea  nive­  muncii  depuse  de-a  lun­  nul  acesta  prin  muncă   de  real  prestigiu,  în  Gruzia   X  7“  a  lui  Dumitru  Huru-
                                                                                                                                                         bă.  Dintre  celelalte  puncte
     at.          2 173 lei.De la 1 martie voi   lului de trai.           gul anului.  Drum  de ac­  patriotică — sînt realizări   sovietică  asistăm  la  o  sur­  înscrise   in   programul   scrii
     ijit  — a    primi  cu  346  lei  mai  mult,   DUMITRU. LUNCAŞU      ces  la  Merişor,  introdu­  care  fac  aceste  aşezări   prinzătoare   cflorescenţă   a   s-a  remarcat  audiţia  de  Jazz
     c  aici  la   adică  2  519  lei,  ceea  ce  în­  şef de formaţie    cerea  apei  potabile  la   tot  mai  frumoase,  mai   artei  filmice,  în  sensul  că   comentată   de   arh.   Cornel
                                                                                                                                                         Floroa,  precum  şi  scurt  mo-
                                                                                                                                cineaştii  gruzini  reţin  din  ce
     murilor de   seamnă că în 1978 voi duce     staţia automată de       şcoala  generală  din  cen­  prospere. (I. Cotoi, cores­  în  ce  mai  mult  atenţia  prin   traiul  color,  prezentat  de  ci-
     alei.  Fac   în  plus.  acasă,  numai  din   preparat betoane         trul de comună, ilumina­                             opere care denotă existenţa  ncclubul „Gelusa” din Deva.
     . Vreau să                                                           tul public la Bucureşci şi  pondent).
     : răspunde   majorarea de retribuţie,       I.M.C. Bîrcea-Deva
     ! troi.
     cful de e-    La  solicitarea  mai  multor                                                                               de  100  lei  lunar  ;  cei  care
                                                                                                                              vor  împlini  în  perioada  1
                  ţărani din zonele necoopera-   Ce trebuie să ştim despre Legea privind pensiile                                                                 A apărut
     l  fost  aici   tivizate în legătură cu pre->                                                                            ianuarie 1978 — 31 decem­
     i  '  dat  de   vederile  acestei  legi,  publi­                                                                         brie  1982  vîrstă  de  70  ani   ALMANAHUL
                                                                                                                              bărbaţii  şi  65  ani  femeile  şi
     lecat.       căm răspunsurile solicitate.  şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu
     eşti con-     —  Care  sînt  drepturile  de                                                                              au cotizat de la 1 iulie 1977    „SCÎNTEIA" 1978
                                                                                                                              pînă  la  împlinirea  vîrstei
                  podărie  individuală  din  zo­ gospodărie individuală din zonele neeooperativizate
                  pensie ale  ţăranilor  cu gos­
                                                                                                                              respective vor primi o pensie
     septembrie   nele neeooperativizate ?                                                                                    de 100 lei lunar, care se ma­  •  O bibliotecă intr-o carte
     bsolvit Li-   —  Aşa cum prevede legea                                                                                   jorează  cu  .10  lei pentru  fie­
     \ din Iiu-                              slituie  din  :  a)  contribuţia   fondul  de  pensii  cel  puţin   numai  10  ani  şi  a  livrat   care  an  în  care  au  cotizat  ;   •  O carte pentru fiecare
                  au dreptul la :a) pensie pen­
     il examen   tru limită de vîrstă ; b) pen­  personală,  de  40  lei  lunar,   25 ani. Pensia pentru limită   produse  în  valoare  dc  peste   iar cei care vor împlini pînă   bibliotecă
     N-am in­    sie  pentru  pierderea  totală   a fiecărui membru al gospo­  de vîrstă este dc 160—400 lei   12  000  lei  anual,  primeşte  o   la  31  decembrie  1987  vîrstă
     timi. °'co-   sau  în  cea  mai  mare  parte   dăriei  individuale  care  a   lunar şi se stabileşte, în ra­  pensie dc 240 lei lunar. Da­  de  65  ani  bărbaţii  şi  60  ani
     pe şantier   a  capacităţii  de  muncă  ;  c)   împlinit  18  ani  şi  desfă­  port de perioada de contri-  că  însă  contribuie  15  ani  şi   femeile  şi  au  cotizat  o  pe­
      ioi în co­  pensie de urmaş.           şoară activitate agricolă, con­                       livrează  anual  produse  în   rioadă de cel puţin 5 ani vor
      şi tata si                             tribuţie  care  se  depune  tri­                      valoare de 5 001—8 000  lei,  primi  o  pensie  de  140  lei
                   —  Care sînt elementele pe   mestrial : b) contribuţia sta­                     pensia este de 205 lei lunar,
                 baza  cărora  se  stabileşte  şi   tului  de'2  la  sută,  stabilită   • LEGILE TĂRII-   iar  la  o  contribuţie  de  10   lunar,  care  se  majorează  cu
     Clonsiruc-  se plăteşte pensia ?        la  valoarea  produselor  li­                         ani şi la o valoare a produ­  10  lei  pentru  fiecare  2  ani
                                                                                                                              care  au  cotizat  peste  peri­
                   —  Pensia  se  stabileşte  în   vrate  la  fondul  de  stat  de   LEGILE NOASTRE   selor  livrate  anual  de  5  000   oada minimă de 5 ani.
      că  .0  să   funcţie  de:  a)  perioada  de   ţăranii cu gospodărie indivi­                  lei,  pensia  este  de  160  lei
     consj ’rva-   contribuţie la fondul de pen­  duală, care se depune lunar   SĂ LE CUNOAŞTEM    lunar.  Membrii  asociaţiilor   Pentru a beneficia de pen­
     loar  cim   sii  ;  b)  valoarea  produselor   la fondul de pensii şi asigu­  SĂ LE RESPECTĂM  pomicole,  viticole  şi  zooteh­  sie  trebuie  îndeplinite  două
     Dar  pînă   livralte  anual  la  fondul  de   rări sociale de către unităţi­                  nice beneficiază' de o pensie   condiţii şi anume : să se de­
     uncesc oi-  stat;  .c)  gradul  de  invalidi­  le  care  preiau  produsele  a-                majorată cu 15 la sută. ^  pună  lunar  o  contribuţie
                 tate.  Ţăranii  cu  gospodărie   gricole.                                          — Care sînt condiţiile cînd,   personală  de  40  lei  şi  să  se
     ă toii am   individuală au dreptul, de a-   —  Cum  se  acordă  pensia   buţie  şi  de  valoarea  produ­  în  mod  tranzitoriu,  se  va   livreze  anual  la  fondul  de
     pălori in   semenea, la asistentă medi­  pentru  limită  de  vîrstă  şi   selor livrate anual la fondul   beneficia  de  pensie  pentru   stat  produse.  în  valoare  de
     -a fost u-   cală şi medicamente în con­  care este cuantumul ei ?  de  stat.  Spre  exemplu, dacă   limită de vîrstă ?  cel  puţin  5  000  lei.  în  cazul
     i mult a-   diţiile prevăzute de lege.   —  Se acordă pe tot timpul   un ţăran a contribuit la fon­  — Cei care au împlinit sau
     ni-i apro-    —  Cum se constituie fon­  vieţii  :  a)  bărbaţilor  de  la   dul de' pensii timp de 30 de   vor  împlini  pînă  la  31  de­  livrării  de  produse  în  va­
     re păşesc                              vîrstă  de  65  ani,  dacă  au   ani şi a livrat anual produ­  cembrie  1977  vîrstă  de  70   loare  mai  mică  do  5  000  lei
     ite pragul   durile necesare pentru plata   contribuit la fondul de pen­  se îri valoare de peste 12 000   ani bărbaţii şi 65 ani femei­  anual,  pensia  se  reduce  în
                 pensiilor şi celelalte drepturi
     :ii...                                  sii cel puţin 30 ani şi b) fe­  lei, va primi o pensie pentru   le şi au depus contribuţia pe
                 de asigurări sociale ?     meilor care au împlinit vîrstă   limită  de  vîrstă  de  400  lei   perioada 1 iulie — 31 decem­  mod  corespunzător,  potrivit
                   —  Aceste fonduri se con-  de 60 ani si au contribuit la  lunar, iar dacă a contribuit  brie 1977 vor primi o pensie  prevederilor art. 10.
   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108