Page 107 - Drumul_socialismului_1977_12

O ^ VINERI, 30 DECEMBRIE 1 Ji i
Pag. 3

Hunedoara 1977 CWNL BO AL SMVECHUR NOASTRE MFI FiWW

Timp de aproape trei luni reporterii acum constructorii scriu istorie, am fost
ziarului nostru şi-au purtat paşii într-un oaspeţii oraşelor minerilor din Valea Jiu­ constructive, se îndreaptă pline de admi­
raţie pentru ceea ce a înfăptuit şi înfăp­
amplu itinerar hunedorean, au poposit în lui, ai cetăţilor siderurgice de ia Hune­ tuieşte eroica noastră clasă muncitoare,
24 dintre localităţile mai reprezentative doara şi Călan, ai municipiului de reşe­ ţărănimea, intelectualitatea, oamenii li­
ale judeţului, au consemnat secvenţe din dinţă. Fiecare localitate străbătută nu beri şi stăpîni pe destinde lor ai acestui
viata şi împlinirile oamenilor şi locurilor mai seamănă de la un an la altul. In fie­ străvechi pămînt.
în anii socialismului. Fiecare reportaj mo­ care se degajă puternic marea vocaţie Victoriile obţinute în anii socialismului,
nografic s-a constituit într-o filă a noii constructivă, urcuşul ferm spre civilizaţie ai Republicii, documentele programatice
noastre istorii, iar toate împreună într-un şi bunăstare. In fiecare aşezare hunedo- ale Congresului al Xl-lea şi ale Conferin­
!CA XXX“ tablou cuprinzător al emancipării comu­ reană — la Brad sau la Deva, în Hune­ ţei Naţionale a partidului ne dau o mare
nelor, oraşelor şi municipiilor, a judeţului doara sau Vulcan, la Ilia, Oră.ştie sau încredere în viitor, în noile împliniri pe
temă istoria acesta atît de frumos şi dăruit, cu oameni Călan — deceniile Republicii sînt mai care le vor dobîndi oamenii şi locurile
)iiblieii, sim- minunaţi, care în anii Republicii i-au a- dense decît secolele de istorie. hunedorene.
•sfăşurat la dăugat inestimabile valori materiale şi Trăind înalte sentimente de mîndrie
tură din De- spirituale. patriotică pentru chipul nou ai aşezărilor Feste ani, viitoarele itinerare, prin ori­
susţinut de Am parcurs, împreună cu cititorii, aşe­ judeţului în care muncim, gindurile ni se care colţ al judeţului, vor consemna
Valea, di- zările din mănoasa Vale a- Mureşului, din­ îndreaptă încărcate de recunoştinţă către noi trepte mai înalte de progres
izeului jude- tre care unele în curînd vor deveni oraşe, ctitorul vieţii noastre noi — Partidul Co­ şi civilizaţie, ne vor prilejui noi sa­
mitru Barna Munţii Apuseni, străvechi aşezări de mare munist Român — care, în fruntea popo­ tisfacţii, tot dreptul de a spune cu min-
vele statului, rezonanţă în istoria patriei, locuri unde rului, a potenţai şi înaripat eforturile sale drie :- Sînt hunedorean şi trăiesc într-o
i. Tot aici, patrie ca România !
J.T.C. de la
rea minieră
anizat o ex-
nti-u tinerii „ILIA — STRĂVECHE de oţel şi minereu la teme­
AŞEZARE DE PE lia de granit a României
prezenta şi viitoare, con­
REPUBLICII MUREŞ" structorii i-au adăugat nai
străluciri arhitectonice. Si,
Bradul de acum trei decenii, menii lui raportează succese, pe deplin încrezători în pu­
îmbelşugată, prin care pun
30-a aniver- Cu Ilia a început, în 13 oraşul colbuit sau noroiat, temelia unui modem centru privesc încrezători spre o- „EI ZIDESC CETATEA
imării Repu- ctombrie a.c., itineraml nos- după starea vremii, în care urban. Căci Geoagiu vine rizonturile prosperităţii noas­ DE LUMINA terile lor, în forţa de ade- .
văr a cuvîntului partidului,
u hunedorean. Cu o co-
întîmpinată nună mare, frumoasă, care sărmanii moţi se adunau la puternic din urmă spre o- tre continue. hunedbrenii, asemenea între­
ii cravatelor se racordează c~u fiecare zi zilele de tirg. Astăzi oraşul raş... DIN RETEZAT !“ gului riostru popor, muncesc
■olor din ju- la atributele de civilizaţie şi are aerul şi haina modernu­ „RITMURI ALERTE cu dăruire comunistă, în­
ioara cu ac- prosperitate urbană. Căci lui şi confortului, pc care „ISTORIE NOUA PE PLAIURI De data aceasta drumul scriind noi fapte de inalt
e şi intere- Ilia va primi, chiar in acest locuitorii lui, transpunind cu IN ORAŞUL nostru în lungul şi-n latul devotament în cartea de o-
fermitate în viaţă politica
!el, pionierii cincinal, un nou act de naş­ partidului nostru, le vor ri­ HAŢEGANE'" judeţului a fost obligat să se noare a muncii !
abată şi pe la lăcaşul viitoa­
generală nr. tere : acela de oraş. dica la cote mereu mai „PALIEI" rei cetăţi de lumină din
Despre străvechea şi pito­
edoara au Ce era ieri Ilia ? Era ca înalte. reasca Ţară a Haţegului s-au Munţii Retezat, pe malurile „DECENII MAI DENSE
prezentat orice sat românesc : sărac, Bradul — oraşul cu reflexe Situată la doi paşi de ini­ scris şi s-au povestit multe. Riului Mare. Aici construc­
„Te slăvim, înapoiat, izolat de lume. de aur, trăieşte robust pre­ ma neamului nostru româ­ Despre Haţegul nou şi torii muncesc cu bărbăţie şi DECÎT SECOLELE"
ubită“, „Co- Ce este azi ? Se vede, se zentul ce i-a înnoit întrea­ nesc, am numit astfel Gră­ prosper de azi se pot devotament pentru apropie­ în Deva — reşedinţa jude­
diştea Muncelului, Orăştia
mulţmnesc simte, se ştie. 4 cooperative ga viaţă, scrutează cu sigu­ — perimetru transilvănean spune mai multe. Căci rea zilei cind hidrocentrala, ţului. Hunedoara, ca în toate
şi „Te cin- agricole, 7 şcoli generale, o ranţă viitorul comunist, pe de vastă istorie şi cultură oraşul - Haţeg a tircat vi­ una_ dintre cele mai mari din localităţile hunedorene, ca
>aţă vatră", şcoală profesională, 4 grădi­ care măsura faptelor de naţională — se înfăţişează guros prin vreme deve­ ţară. va da seînteie de lu­ in întreaga ţară — deceniile
muncă ale minerilor săi, ale
mină. S-a nimerit să le fim
ui manifes- niţe, spital, policlinică, o tuturor brădenilor, într-o azi ca unul dintre oraşele nind, în anii construcţiei so­ oaspeţi tocmai in zilele cind sînt azi mai dense decît se­
ereşti dedi- largă reţea comercială, că­ vrere cu ţara, îl apropie de cu o puternică dezvoltare e- cialiste, un oraş modern, în marele forum ăl comunişti­ colele — a scris metaforic,
dar atit de realist, reporte­
entului săr- mine culturale, o casă de civilizaţia trăirii celei mai conomico-socială. Iar această continuă ascensiune indus­ lor — Conferinţa Naţională rul.
pionierii de cultură, biblioteci, 6 cine­ demne şi cutezătoare... operă a dezvoltării continuă trială şi socială. Ultimul o- a partidului — işi desfăşura ‘
snerală nr. matografe, o zestre edilitar- dinamic spre viitor. Numai biectiv racordat la pulsul e- lucrările. Atunci s-au bătut De la 12 959 de locuitori la
între anii 1978—1980, in Orăş- conomiei naţionale chiar în
it acţiunea gospodărească care permite „VOCAŢIA URBANÂ tie se vor construi încă 1 000 această lună este întreprin­ toate recordurile înaintării peste 60 000, cit are azi ora­
orie" prin o viaţă demnă pentru toţi de apartamente, noi edificii derea de bere, cu o produc­ in galeriile ce pregătesc cuie şul Deva, este un drum de
30 de ani, un drum lung şi
liberă apei in inima mun­
Jgiat lupta locuitorii săi. A ANTICII social-culturale, se vor dez­ ţie anuală de peste 500 000 ţilor spre viitoarea centrală anevoios, pe care oamenii
>stru pentru Ce va fi miine ? Un ti- GERMISARA" volta unităţile economice ac­ UI. în Haţeg s-au ridicat în subterană. acestor meleaguri l-au stră­
dală şi li- năr centru urban, nou, mo­ tuale. La istoria multisecu­ ultimii ani, în anii denşi în Cu 10 zile înaintea sfirşiiu- bătut în pas galopant, îndeo­
>nală. (Ionel dem, care se va bucura de Germisara este numele lară a oraşului se adaugă împliniri ai Republicii, un lui de an şi-au îndeplinit sebi in ultimul deceniu, cind
mica Boieru toate atributele civilizaţiei, vechi, istoric, al comunei şi azi o istorie nouă, scrisă de mare număr de apartamente, planul constructorii de la s-au înălţat majoritatea o-
dacţia „Tot progresului, bunăstării. oameni cutezători, care înal­ de edificii culturale, sociale, Riu Mare-Retezat. Încheie biectivelor industriale şi so­
îedoara). staţiunii balneoclimaterice ţă tot mai sus Orăştia pe de învăţămînt, care au dat anul cu o depăşire la con­ ciale care dau personalita­
te şi prestanţă fostului oraş
valenţe superioare de pro­
lor, pionie- „BRAD — ORAŞUL Geoagiu de azi, oraşului meterezele viguroase ale se­ gres, civilizaţie şi bunăsta­ strucţii montaj de peste 7 anonim Deva.
colului XX.
n formaţiile CU REFLEXE Geoagiu de miine. Poposind re acestui frumos colţ de milioane lei, cu hotărirea ...De peste şapte secole —
casei pio- la Geoagiu, discutind cu oa­ „FLĂCĂRILE ţară. fermă de a munci mai bine scria cu justeţe şi convinge­
prezentat DE AUR !“ . meni şi scriind despre locu­ în anul care vine, pentru a re reporterul, chiar din tim­
pune în folosinţă înainte de
:ematic „Te rile şi oamenii de aici, re­ CĂLANULUI" „DIMENSIUNILE vreme marele obieciiv ce puri imemoriale, oamenii
ublică iubi­ Brădenii ne-au primit cu porterul a subliniat cu preg­ CONTEMPORANE le-a fost încredinţat. au populat, iubit şi stropit
ră de măta- zîmbete şi braţele ospitalită­ nanţă vocaţia modernă, tot Nestinse sînt flăcările ALE GRASULUI cu sudoare aceste frumoase
;azinul „Ul- ţii larg deschise, braţe ca- mai apropiată de urban, a muncii la Călan, oraşul for­ „ÎNĂLŢIMILE locuri. Le-au iubit cu toate
re-şi dovedesc zi şi noapte
mat de fapt din două oraşe,
vicisitudinile pe care le-au
diniţa nr. 1 destoinicia in muncă. Oa­ noul fiind şi aici statornicit DE SUB PÂRÎNG" indurat. Cu atît mai mult,
i desfăşurat menii lui au raportat primii acestei străvechi aşezări da­ de-a binelea, fie şi numai Populaţie : în 1977 — HUNEDOAREI CRESC oamenii zilelor noastre işi
comună a pe judeţ şi printre primii pe cice, accentuînd asupra im­ dacă ne gindim la oraşul nou 45 000 locuitori. încadraţi in FĂRĂ CONTENIRE !“ iubesc şi îndrăgesc oraşul pc
riei şi pio- ţară îndeplinirea ' cincinalului petuoasei sale dezvoltări. Călan, in care trăiesc side- muncă : 21 000 de oameni. care l-au împodobit cu mit­
şcoala gene- 1971—1975, ca şi a sarcinilor Căci la Geoagiu, nu doar a- rurgiştii cu familiile lor. Cu Apartamente noi in acest Oraşul înălţimilor para­ uite, mintea şi voinţa lor,
rdieată zilei anului trecut şi ale acestui pele termale şi merele sînt cîteva decenii in urmă, pro­ an : 400. în următorii doi : lele : de o parte ,,plămihii“ cu nestematele socialismului,
irie. (Ştefan an de muncă. bune, ci oamenii înşişi, cu- ducţia de fontă a furnalelor alte 1200. Noi locuri dc de > foc nestins ai marelui schimbîndu-i din temelii vo­
de aici era de 13 000 tone,
caţia de „loc unde nu se
pondent). Bradul de astăzi, oraş în hămicia şi priceperea lor, muncă pînă în 1980 : cel pu­ combinat-erou, de cealaltă,
atît cit au produs numai su­
plină înflorire, în care noul plimentar în acest al 30-lea ţin 3 000. în 1977, populaţia ca o consecinţă firească, întimpla nimic deosebit“ in­
tr-o trepidantă viaţă in­
'ZION te intlmpină la tot pasul, su­ prin care şi-au durat case an al Republicii furnaliştii oraşului a crescut cu 1360 înălţimile confortului si bu­ dustrială.
portă greu o comparaţie cu frumoase, o viaţă nouă şi Colanului. noi mici cetăţeni şi s-au în­ năstării in care trăiesc plă-
măditorii oţelului, construc­
temeiat 375 de tinere fa­
numeroase- Dar ziua de miine va adu­ milii. torii şi minerii Hunedoarei
iri dedicate ce noi valenţe dezvoltării Am notat doar cileva ci­ cu familiile lor. între aceste
prig clamării industriale şi urbanistice a fre care caracterizează de­ două înălţimi îngemănate se
e se desfă- oraşului focultfi nestins. In venirea oraşului Petroşani, desfăşoară o adevărâtă com­
■ste zile, la acest cincinal Colanul bene­ reşedinţa municipiului de petiţie, care va ciştiga nebă­
Rural din ficiază de cel mai însemnat unde se extrage azi cea mai nuit de mult în amploare Judeţul - mai
dacă na gindim că investi­
mare cantitate de huilă
st organizat te de primă mărime In volum de investiţii. Pe o i- cocsificabilă din ţară. ţiile alocate in acest cinci­
„Republica mensâ platformă siderurgică, Dar Petroşaniul nu poa­ nal depăşesc un sfert din
constructorii ridică noi şi
i de la pro- constelaţia industrială a patripi te fi privit disparat ; de volumul investiţiilor aloca­ mult decît
. Au parti- moderne obiective siderurgi­ Petroşani nu se poate vorbi, te in ultimii 30 de ani ! Vor
ări profeso- Puternic conectat, încă din primii ani ai măreţei epopei ce — furnale de mare capa­ fără a ne gîndi măcar la începe să producă noi şi altă dată
:u, I. Rădoi a construcţiei socialiste, în efortul de industrializare, ju­ citate, aglomerator, cocserie Lupeni, Vulcan, Uricani, Pe- moderne capacităţi de pro­
şi o mare turnătorie de pie­
ci. deţul Hunedoara s-a bucurat — pe parcursul tuturor se din fontă. trila, la aceste puternice ducţie in siderurgic şi mine­
rit, în industria uşoară, pen­
iea, în câ­ cincinalelor — de o deosebită atenţie din partea parti­ Drumul ascendent al Că- centre minereşti unde, in a- tru a asigura şi forţei de
nii Republicii, s-au meta­
nii cultu- dului şi statului, care i-au acordat un volum de investiţii lanului continuă, asemenea morfozat locuri, au crescut muncă feminine cîmp tot dezvoltări a judeţului
„Densu- de-a dreptul impresionant. La rîndul său, judeţul a adus celui pe care păşeşte întrea­ oameni, s-au zidit oraşe noi, mai larg de afirmare. Hunedoara, anul 1S75 s-a
ate cămine- şi aduce o contribuţie de primă mărime ia asigurarea ga Românie socialistă. La unde materia primă şi fina­ ■ Anul acesta, Hunedoara, înscris cu semnificaţii
din raza împlinirea a 3 decenii de la litatea sa este, deopotrivă, prin siderurgiştii şi minerii deosebite. Pentru prima
fost susţi- economiei naţionale ou materii prime şi resurse energe­ proclamarea Republicii, oa- omul şi cărbunele. şăi, a aşezat mari cantităţi dată s-a ajuns la o pro­
ri pe tema tice ; a crescut şi cteşte cadre, îşi împărtăşeşte gene­ ducţie industrială de pes­
Republicii, ros experienţa şi tradiţia industrială. r '■\ -u te 20 miliarde lei şi tot
pentru prima dată jude­
1 artistic al In anul XXX al Republicii, la numeroase produse, da­ ţul Hunedoara singur a
ară din Ha- torită puternicei sale industrializări, Hunedoara ocupă întrecut volumul şi va­
pectatorilor locuri de frunte în ierarhia judeţelor patriei noastre. loarea producţiei indus­
şi Den- triei întregii ţări din a-
ul folcloric Produsul Ponderea jude­ Locul nul 1938.
■aiul haţe- ţului pe ţară Astăzi, la noile niveluri
(în procente) la care a ajuns economia
judeţului, ea realizează
STĂRt Huilă 96 1 producţia României din
ARE Minereu de fier 61,8 1 1938 în :
Fontă 36,4 2 •— 18 zile la fontă ;
-e cîntarea, Oţel 34,6 2 — 28 zile la oţel ;
•a intitulat Laminate 34,6 2
er. suri or- Cocs 34,8 2 — 29 zile la minereu de
re Biblio- Energie electrică 12,9 2 fier ;
ă la uni- Minereuri cuprifere 14 3 — 30 zile la cocs ;
pievi si la — 46 zile la laminate ;
ţeană de Hunedoara de astăzi se prezintă cu harta sa econo- — 55 zile la energic e-
)tiri soc.-ia- mico-socială puternic amplificată. Alături de obiectivele
de însemnătate vitală pentru economia naţională, de in­ lectrică ;
îre cu Le- dustriile cu tradiţii, peisajul său industrial şi agrar s-a — 120 zile la cărbune.
;ura Repu- îmbogăţit şi diversificat în ultimii ani cu moderne unităţi Sînt realităţi care o-
oare" au producătoare de materiale de construcţii, cu noi obiec­ glindesc pregnant vocaţia
industrială a judeţului, a-
e la Ţesă- tive ale industriei uşoare şi alimentare, cu noi complexe tentia care se acordă va­
se din Dc- şi întreprinderi agrozootehnice. încă în acest cincinal lorificării marilor sale
bogăţii, uriaşul salt din
vom putea spune despre judeţul nostru că este un mare
i la că-mi- producător de lianţi, de utilaj minier şi siderurgic, de .anii socialismului.
1 in Cristur. textile şi încălţăminte, de numeroasa alte bunuri. Noul l-.otcl cu restaurant tlat in folosinţă anul acesta la Genagiu-Btti.
Foto : VIKGIL ONOIU