Page 11 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 11
1 © SÎMRÂTĂ, 3 DECEMBRIE 1977 Pag. 3
r nimic ? V
V
uneori ca, j
îtraţi, unii V
uite cîte ţj O ACŢIUNE CU ADÎNCI VALORI EDUCATIVE
au trecut, ij Lecţia cl@schisâ — ms |!©c d@ „IMN DE SLAVĂ
uilte ori, 1 PARTIDULUI, PATRIEI"
îa pierdu- y perfecţionare a munci didactice Cascj de cultură din jsa
de oa- i Uricani a găzduit, în Prietens de pe Crîş
lă-credinţă J
Prin însăşi definiţia ei, nu trebuie înţeleasă sim profesoral din 25 noiembrie prezenţa unui public
iiiţie. De i lecţia deschisă este — sau plist, ca un model imuabil a.c. Discuţiile care au avut care a umplut sala pînă Aşa se intitulează acţiu Vaţa o frumoasă zi pentru
recupera ^ trebuie să fie — o oră des recomandat a fi urmat ; ea loc în acest consiliu, expo-' la refuz, un apreciat nea tradiţională care se toţi participanţii.
■ întimplă, i chisă schimbului viu de o- este un dialog cu elevul, ziţia de material didactic spectacol închinat apro desfăşoară în fiecare an Solemnă şi emoţionantă a
u se adne- J pinii .privind aplicarea me- dar mai ales cu cei care şi. lucrări ale elevilor au piatei Conferinţe Na în comuna Vaţa de Jos, fost primirea celor mai ti
astfel i u- ţ tologiei didactice. In cadrul asistă la lecţie, este o pro evidenţiat caracterul viu al ţionale a partidului. antrenînd participarea su nere mlădiţe în organiza
ă stea a- l procesului instructiv-educa- punere a unor metode puse orei deschise, ca modali Sub genericul „Imn de telor de pionieri ai celor ţia „Şoimii patriei" şi a
ile necău- / tiv de la şcoala noastră, sub semnul principiilor pe tate de lucru şi cadru de slavă partidului, pa 13 unităţi. Dar anul aces şcolarilor clasei a II-a în
1 ideea de lecţie deschisă se dagogice, la care cel care prezentare a unor rezulta triei" au evoluat for ta, acţiunea s-a desfăşurat Organizaţia de pionieri.
că, la a- ţ leagă de noţiunea de cer- predă aderă în mod evi te, dar şi ca mijloc eficient maţiile artistice ale într-un mod aparte, fiind Au fost momente emoţio
a Miliţia i cetare, care o explică şi o dent. în acest fel văzută de verificare a procedeelor şcolii generale din lo închinată Conferinţei Na nante pentru copiii şi pă
Deva, se motivează în acelaşi timp. lecţia, aprecierea va ţine didactice. Lecţia deschisă calitate — unde mon ţionale a partidului şi îm rinţii din satele Ociu, O-
cum ne-a ţ In atenţia conducerii şcolii seama în primul rînd de a fost cadrul în care tova tajul muzical-literar „Te plinirii a 2 ani de la Con ci.şor, Brotuna, Basarabasa,
lierul ma- i noastre şi a organizaţiei de validarea în practică, de răşa învăţătoare Aurora apăr, te laud şi te cînt“, ferinţa Naţională a Orga Prăvăleni, Vaţa de Sus,
sma — o ) partid stau nu numai gă eficienţa reală a metodei. Ţirei şi-a prezentat rezul brigada artistică, grupul nizaţiei pionierilor. Birlin. Momentul a culmi
ecte, une- \ sirea celor mai eficiente Demonstrativ, s-au ţinut tatele cercetării „Utilizarea vocal, scenetele şi cele In prima etapă, desfăşu nat cu intonarea Imnului
liar de la ( metode pentru perfecţiona în şcoală lecţii deschise în metodelor figurative în în rată la Tătărăştii de Criş, de Stat al ţării. Toţi par
i. Şi unde ? rea permanentă a cadrelor suşirea gramaticii la clase unităţile de pionieri s-au ticipanţii — şoimi, pio
r e vorba i Succesul gcolax — le mici“ şi, totodată, con nieri, utecişti, săteni invi
didactice (profesional şi po- întrecut în cîntec şi joc,
i obiecte ţ litico-ideologic), ci şi pre v oglinda, calităţii textul favorabil verificării program urmat de o ac taţi din Baia de Criş şi
>, a căror [ misa că fiecare învăţător înv&ţămîntului ^ eficienţei procedeului pro lalte prezenţe artistice ţiune de muncă patriotică Hălmagiu, şi-au unit vo
-o observi. ? şi profesor este un virtual pus. în acelaşi cadrul s-au în spectacol au fost antrenantă. In etapa a II-a, cile în înălţătorul nostru
sint vreo j cercetător al fenomenului cadrul laboratoarelor de verificat şi opţiunile pen-. cald apreciate de pu ce a avut loc la Ociu (co- imn.
site aban- ^ didactic. în acest sens, co biologie, fizică şi chimie, tru o anumită tehnologie blic. Manifestarea a Merită menţionată, pen
înv.
izt sau în i misiile metodice şi-au tre lecţii ce au optat pentru didactică a comisiei (de răspuns cu succes, prin mandant-instructor pio tru reuşita acţiunii, cola
Vuzdugan,
Maria
luri (stă- i cut în planurile de activi înlocuirea clasei cu un limba română) umanistice, mesaj şi ţinută artisti nier comandant Gabrie- borarea prof. Ioan Blescun,
condusă de prof. Doina
(Vaţa de Jos), înv. Marina
tate şi teme pentru cerce microunivers similar reali Sîrbu, confruntarea dintre că, genericului sub care la Gornic) au fost antre Vuzdugan (Ociu), înv. Ion
tare, care să oglindească, tăţii. Prin problematizare, rezultatele cercetării şi efi s-a desfăşurat. Filip (Basarabasa), înv.
contribuţia, cu soluţii şi aceste lecţii au făcut din cienţa în pregătirea elevu naţi şi reprezentanţi ai
j idei originale, apreciabile elev subiect şi obiect al e- lui fiind supusă judecăţii FESTIVALUL pionierilor din comunele Dorina Selagea (Prăvă
Baia de Criş şi Hălmagiu
leni), înv. Vasile Gornic
după eficienţa lor în lecţii, ducaţiei, punînd în eviden BRIGĂZILOR ARTISTICE
erau pro- i colective, dînd în mod DIN METALURGIE (Arad). Astfel, acţiunea (Ocişor), înv. Voichiţa Clej
re, „în vi- ţ a fiecărui membru al co ţă felul previzibil în care sigur valabilitate sau dnfir- * Sf CONSTRUCŢII „Prieteni de pe Criş" în (Brotuna), înv. Ioan O-
nu le mai i misiei. în acest sens ora elevul va acţiona în reali mînd rezultate. DE MAŞINI prean (Tătărăşti), înv. Vio
a !), co- V deschisă devine un cadru tate. Prilejul a fost foarte Ţinînd cont de aceste cepe să capete un caracter leta Boloţ (Vaţa de Sus)
>r de iută ţ de prezentare a rezultate •nimerit ca lecţiile ţinute de aspecte, avînd documentele Astăzi şi mîine, Casa complex şi zonal, urmă
pesemne l lor obţinute prin documen profesorii Dumitru Spătaru de partid ca principiu că de cultură din Călan rind a-şi extinde aria de pionierii comandanţi de
după ce tare sau experiment, a u- şi Elena Pătraşcu să pună lăuzitor, conducerea şcolii găzduieşte o prestigioa colaborare cu cit mai mul unităţi Valeria Maciu (Va
at), diferi- ţ -nor opţiuni pentru o anu într-o nouă lumină interde-' generale nr. 1 şi colectivul să manifestare educati te unităţi de pionieri de ţa dc Jos), Gabriela Gor
cojoc im- t mită latură a metodologiei pendenţa dintre metodele de cadre didactice îşi pro vă — Festivalul brigă pe valea Crişului Alb. nic (Ociu), Mărioara Mal-<
Ite sacoşe , didactice. Ora deschisă de clasice şi cele moderne, să pune reînţelegerea dintr-o zilor artistice din me Ceremonialul pionieresc, tis (Basarabasa), Garofiţa
u goale !) j vine astfel o necesitate în propună posibilităţi concre altă perspectivă (din punc talurgie şi construcţie evocările realizate de pro Paul (Brotuna), Marioara
autobuze, l viaţa ştiinţifică a şcolii, ea te de revizuire şi adaptare tul de vedere al personali de maşini. La rampa fesori şi elevi referitoare Toc (Prăvăleni), Liliana
ac plin cu i nu depinde de o programa a clasicului la cerinţele re tăţii cadrului şi a eficien întrecerii sînt prezente la ţinutul Zarandului, dia Valea (Tătărăşti), Măruţa
ic produse ) re birocratică şi formală, alităţii. ţei practice) a rolului şi 14 formaţii hunedorene
ci de nevoia de comunicare Atenţia pe care condu necesităţii lecţiei deschise (C.S.H., I.C.S.H., I.V. logul eultural-artistic (din Biilz (Baia de Criş), Ioan
A Călan) şi 7 de la între care amintim concursul Faur (Ţebea).
na i
îi făcînd a unor finalităţi în cerce cerea şcolii o acordă aces în cadrul procesului in-
___„ini J
i stă pin i tare. Prof. Ion Zăvoianu, tui tip de lecţie este subli-* structiv-educativ. prinderi similare din „Să ne cunoaştem patria", Prof. NICOLAE CRISTEA,
•cte ? Poa- t directorul şcolii, a sublini niată de faptul că ea a ţară (Galaţi, Reşiţa, cîntecele şi recitările pa
şi-au dat l at în cadrul simpozioane fost subiectul unor simpcn Prof. MIRCEA MOŢ Tîrgovişte, Cugir, Âiud triotice) întrecerile sporti membru în Biroul Consiliului
lipsa lor. lor organizate în unitatea zioane organizate în şcoa Şcoala generală nr. 1 ş.a.). ve (atletism şi fotbal) au judeţean al Organizaţiei
lim’rc ? (D. ţ noastră că lecţia deschisă lă, şi a temei consiliului Hunedoara făcut din acţiunea de la pionierilor
tasului" r
/■
roşului U- ^
|s de stra- 1
organiza-
ntă tre-că- ţ
ce-l poar- i SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
oraşului". ? ]** 5 AM AFLAT PENTRU
□ dar, " ” A Vine Sfreiul de la munfe curai
0 privire" ^ < «> 'W.VS'': DUMNEAVOASTRĂ
ie zis ac- 1 MAGAZIN NOU. în
>r de aici. ca lacrima. Cine îl poluează ? • ş 7 , satul Merişor, aparţinînd
3 rubrica : ţ Apele bazinului hidro staţii de epurare, dar nu a r { S f | S comunei Băniţa, a fost
idrim" se l grafic ce converg către rîul fost rezolvată problema fi dat în funcţiune magazi
e deschi- / f ; U - nul alimentar nr. 87, do
Strei cit şi rîul respectiv
portiv şco- 1 sînt folosite de numeroase nanţării acestor proiecte. E tat cu 5 încăperi, mobi
late cu mobilier nou şi
„Cu ei ne 4 întreprinderi şi de cetăţeni necesar ca Direcţia sanita instalaţii frigorifice.
ît consem- i în multe scopuri, inclusiv ră să insiste — conform ii
ir, cîteva 1 ca apă potabilă. Este, prin Programului de măsuri „ f f j mimm UNITATE REPROFI
1 neînca- ^ urmare, necesar şi obliga stabilite de Biroul Comite LATĂ. Patiseria „Mine
rul" din Petroşani a fost
lita civică, i toriu ca noi toţi să fim a- tului judeţean de partid 1*3» 41/ - : reprofilată pe desfacerea
v
m ' n r ' n
llinda" e... J prigi apărători ai purităţii privind depoluarea mediu mmm ; produselor de ■ patiserie,
ibijici sînt ^ apelor. Lucrurile nu stau lui — pe lingă forul tute mm. (glii | răcoritoare şi preparate
Dacă ar 1 lar pentru obţinerea fondu : din ciuperci (plăcinte,
, poate ti- / în realitate tocmai aşa. rilor necesare. Despre colo \ pateuri) precum şi a
ori de „o- ţ Sursele de poluare a aces nia de pe Piu Mare ce să : preparatului „Pizza" sco-
vedea şi... ţ tor ape s-au înmulţit în ul spunem ? Se află în con [ tîndu-se din unitate bă-
: uturile alcoolice, de orice
timii ani şi, deşi există strucţie o staţie de epurare.
Legea nr. 9/1973, care im Avînd în vedere că aici Locuinţe noi la Vulc<on. ■ fel.
^GROASĂ i pune condiţii pentru păs trăiesc constructori, se aş
RISIPEI ) trarea mediului înconjură teaptă urgentarea lucrări
tor, deşi există un program lor. Complexele I.A.S. şi
izele care i judeţean pentru depoluarea 1.5. C.I.P. de pe Valea Nă- la examenul muncii, unii răspund deocamdată... absent
a creşterea > mediului, „furnizorii" de dăştiei, în special ultimul,
derilor în ţ reziduuri pentru apele din sînt deosebit de agresive La întrebarea : „Ce vi se „o muncă mai subţire", a maltratează. Mai are un co Ţebea, cît şi la şantierul'-
Burjuc este 4 acest bazin au luat lucruri pentru . apele Streiului. pare că reprezintă esenţia încheiat prin a se angaja pil, dar de acela a uitat de IV construcţii. Ultimul loc •
idicat de } le ca nişte şcolari, căutînd 1.5. C.I.P. are un proiect de lul în viaţă ?“, majoritatea la U.U.M.R., unde se califi mult cum arată. de muncă — ferma zooteh
gistrat la } mai degrabă justificări în covârşitoare a oamenilor că strungar şi o face cu La Miliţia oraşului Brad nică Ţebea.
ist an uni- 4 faţa organelor de control staţie de epurare pentru muncii dau un răspuns toată pasiunea. La fel face ne-a fost dat să întîlnim — Aveţi acasă copii. Ei
ferma sa de la Nădăştie.
it din cau- i decît să aplice măsuri efi S-au cheltuit bani pentru simplu, devenit atribut al şi fostul tîmplar Constan şi alte „exemplare". Ale aşteaptă mai mult de lai
ir şi a sa- i ciente pentru purificarea elaborarea lui. Cînd va fi societăţii noastre: a trăi tin Martin în noua meserie xandru Tiberiu Gezbera dv. Cu ce o să-i hrăniţi, cu.
necesitate ^ apelor pe care le poluează. pus totuşi în aplicare ? *E înseamnă a munci. Căci, de miner la I.M. Barza. are o vîrstă fragedă — 16 ce o să-i îmbrăcaţi dacă nu
Este o si- i Iată-i pe cîţiva. Colonia vorba de o fermă cu ani potrivit normelor eticii şi Prin contrast cu ei, apar ani — dar are la activ mai munciţi ?
trebuie să ' Brădăţel a sistemului hi male ale cărei ape dever ca anacronice „exemplele" multe furturi din avutul — Doresc neapărat să Iuh i
mult şeful ţ droenergetic Rîu Mare — echităţii socialiste, pentru celor de mai jos. particular. De muncit nu crez în cadrul şantierului:
îice, cit şi ( eu ape menajere şi cu re sate în pîrîul Nădăştia şi fiecare cetăţean munca e o Viorel Codreanu din co munceşte pentru că „sufe de drumuri şi poduri, că
AP. (T. Ni- / ziduuri petroliere, unităţile de aici în Strei, sînt peri datorie fundamentală, de muna Crişcior, str. Valea ră de un diagnostic" (ex acolo poate o fi mai bine,
onoare. .Un asemenea răs
culoase. S-a încercat ceva
de la Săcel, Peşteana şi prin amenajarea unui de- puns sînt în măsură să dea Arsului, deşi are vîrsta de presia îi aparţine). In lim mai uşor.
Nălaţi ale Ministerului Să numai 24 de ani, are la ac baj cux-ent, „diagnosticul" Poate a fost sinceră măiv
UBITOARE nătăţii (!) — cu un conţinut cantor provizoriu, dar fiind astăzi şi mulţi tineri . care tiv 5 condamnări, de ulti lui A.T.G., se numeşte le turisirea lui Mihail Horvat;
\ .plasat într-o zonă mlăşti odată au fost debusolaţi în ma fiind parţial iertat în ne. Este bine că i-a fost rugind
Micro 5 al ^ exagerat de coli, greu de noasă, apele uzate fac doar viaţă, dar au avut tăria să luna mai, beneficiind de Tot la miliţie am întîl- de i faptele sale.
înde acţio- i anihilat în aval, Complexul „tranzit" prin el. Şi pentru găsească drumul spre îm clemenţa Decretului 115. nit un exemplar rar de Faţă de aceste cazuri. <3e
de con- 1 de creştere şi îngrăşare a acesta ca şi pentru proiec plinire, care trecea prin După ce a lucrat cîtva parazit. El se numeşte Mi- manifestări de parazitism
ntieruiui IV ^ vitelor de la Nădăştia al tul staţiei de epurare s-au muncă. Ioan Miheţ din timp la I.M. Barza şi şan hail Horvat şi locuieşte în relatate este necesară in-x
citim pe o t I.A.S. Haţeg şi cel de porci cheltuit bani. Ce folos a- Crişcior, a fost pedepsit tierul nr. 4 de construcţii •Brad, str. Cloşca. A venit tervenţia fermă a opiniei
1
nsabil cu '/ al I.S.C.I.P. Orăştie cu coli, duc ? pentru acte antisociale. La din localitate, a mai lucrat pe meleagurile brădene publice, a organizaţiilor de
entul eiec- ) de asemenea în cantităţi Apele Streiului — şi nu eliberarea din detenţie, a- doar 7 zile — 5 la U.U.M.R. din comuna Corunca-Mu- masă şi obşteşti, în ultimă •
Vasile Fa- 4 mari, şi în sfîrşit, S.G.C.L. numai ale lui — sînt un jutat la timp de societate, şi două pe şantier. Acum reş. Din 16 septembrie 1977, instanţă — a organelor
bilul ple- / Haţeg — cu apele uzate de bun comun. Toţi trebuie să prin sprijinul preţios al co îşi împarte timpul între omul acesta de 42 de ani, stat, a legii, pentru a-i m
v
nult acasă, \ la o staţie de epurare de ne bucurăm de limpezimea lectivului în care a intrat, a trîndăvie şi hoinăreală prin voinic şi sănătos nu mai lu juta să treacă corigenţa la ’
ea la orele 1 mult depăşită de solicitări.- lor de cleştar. Le folosim devenit un pasionat sudor localuri, sub influenţa al crează nicăieri. Munceşte examenul muncii, căci mo
■am noi în ■ Să vedem cum acţiohează pentru băut. E deci nevoie la U.U.M.R.. Vasile Panfilie coolului. E întreţinut de doar concubina sa, care dul lor de viaţă e o încăl*s
ecurile înă- fiecare din aceşti „agenţi" din Gurabarza, după o de concubina sa, care lucrează numai ea ştie cum reuşeşte care flagrantă a normelof'
toate. Ui- poluanţi pentru a-şi înde de un efort comun pentru rivă de doi ani şi patru atît pentru el cît şi pentru să împartă retribuţia la de etică şi echitate socia
eliminarea oricăror surse
varăşul res- i luni, a devenit un destoinic creşterea copilului rezultat cele 10 guri, dintre care 8 listă.
it de risi- J plini nişte obligaţii prevă de poluare a lor. E vorba din „căsătoria" lor. Nu-1 ale copiilor. Nici pînă la
zute de lege ? Unităţile a- doar de sănătatea noastră. zidar la şantierul IV al alexandru jianu
>■ j T.C.H.' Cornelia Almăşan, întreţine de bună voie. ci acea dată nu s-a omorît cu
minlite ale Ministerului Să firea, atît la Barza sau la corespondent
nătăţii au proiecte pentru ION CIOCLEI după ce a căutat mult timp de nevoie, pentru că o
