Page 113 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 113
SUPLIMENT POLITIC-SOCIAL-
CULTURAL EDITAT DE ZIARUL
„DRUMUL SOCIALISMULUI" DEVA,
ÎN COLABORARE CU COMITETUL
JUDEŢEAN PENTRU CULTURĂ Şl
EDUCAŢIE SOCIALISTĂ
— decembrie 1977 —
C O N F E R I N Ţ A REPUBLICA XXX
în istoria milenară a po Conducînd transformările
NAŢIONALĂ A porului nostru, trei dece în baza economică a so
nii reprezintă o etapă re
cietăţii, partidul a deter
lativ scurtă. Dar această minat ample schimbări şi
perioadă a însemnat, de perfecţionări în relaţiile
PARTIDULUI r fapt, nu numai trecerea de sociale, în dezvoltarea
la o orîndudre la alta, ci ştiinţei, artei şi culturii,
transformarea radicală a în ridicarea nivelului de
structurilor întregii socie trai al poporului, promo-
forum de geneză a tăţi, propulsarea României vînd, în acelaşi timp, prin
pe drumul progresului cipii şi norme noi în mun
profund şi multilateral. în ca de transformare a omu
unor istorice industrie, după naţionali lui. Perioada congreselor
al IX-lea, al X-lea şi al
zarea principalelor mijloa
ce de producţie, prin care Xl-lea ale partidului, pe
hotărîri pentru clasa muncitoare a devenit rioada de cînd la conduce
stăpîna lor, s-a trecut la rea partidului şi a ţării se
dezvoltarea planificată, iar află tovarăşul Nicolae
Ceauşescu — cel mai iubit
înflorirea în agricultură — la desfă fiu al poporului nostru,
şurarea procesului de coo
perativizare, paralel cu o personalitate proeminentă
dotare tehnico-materială a mişcării comuniste şi
multilaterală a tot mai accentuată. muncitoreşti internaţionale,
a lumii contemporane —
Cele 5 cincinale pe care
le-am străbătut au deter este cea mai dinamică din
istoria patriei, cea mai fer
patriei socialiste minat, prin aplicarea po tilă în dezvoltarea noastră
liticii marxist-leniniste a
Partidului Comunist Ro accelerată. Totodată, parti- -i
mân, transformări fără dul şi statul nostru men-™
Partidul, minunatul totcuprinzător document precedent în dezvoltarea ţin mereu vie atmosfera deLi
nostru popor au trăit şi al partidului nostru, în forţelor de producţie, a căutare a soluţiilor meni
trăiesc, în zilele acestui vibrantele chemări rostite relaţiilor de producţie şi te să asigure climatul de
înţelegere şi colaborare pe
amurg de an sentimente la încheierea Conferinţei sociale, impetuoasa indus multiple planuri cu toate
înălţătoare, de aleasă sa Naţionale a partidului, trializare punîndu-şi pu statele lumii, de realizare
tisfacţie şi mîndrie pa programul de muncă şi ternic amprenta pe întreg a unei lumi mai drepte şi
triotică insuflate de ma luptă, de creaţie con ansamblul vieţii economi- mai bune pe planeta noas
rele eveniment politic ştientă materială şi spi La mulţi ani, Patrie î Desen de : DORINA ITUL co-sociale şi spirituale a tră.
— Conferinţa Naţională a rituală, un model care naţiunii noastre, determi- în anul aniversar — a-
partidului. Aceste senti sintetizează atît de des nînd o creştere corespun nul congreselor clasei mun
zătoare a nivelului de trai
mente, de nestrămutată imaginea celei mai pro al întregului nostru popor. citoare şi al ţărănimii, al
încredere fn viitor şi de spere etape de pînă acum P A T U I A Aceşti ani bogaţi în înfăp Conferinţei Naţionale a
partidului — oamenii mun
înaltă responsabilitate ci a înaintării noastre spre tuiri, au confirmat cu pu cii hunedoreni aduc Repu
vică în acelaşi timp, îşi înaltele culmi ale civili N-are nevoie ţara de cîntăreţi cu ora terea adevărului justeţea blicii Socialiste România,
au temeiul în magistralul zaţiei socialiste şi, tot de cei ce ar tocmi cuvîntului vreun preţ liniei politice a partidului patriei iubite, buchetul cel
document programatic odată formulează cu so căci ţara nu-i afiş cu litere de-o şchioapă în aplicarea legilor gene mai frumos de realizări :
deschizător al marelui brietate comunistă şi ri nici ziar să-l frunzăreşti în zori. rale ale materialismului îndeplinirea cu 25 de zile .
forum al comuniştilor — gurozitate ştiinţifică, mo Ţara începe-acolo unde veghează un soare tînăr dialectic la condiţiile şi înainte de termen ă pla
particularităţile României. nului pe primii doi ani ai
Raportul prezentat de se dalităţile concrete de rea ce-n fiecare dimineaţă coboară in cîmpie S-a dovedit şi se dovedeş "cincinalului şi se angajea
cretarul general al Parti lizare în continuare cu şi să mai trudească la temelia spicelor de grîu... te în chip strălucit că pen ză totodată ca, pînă în 1980,
dului Comunist Ro mai mult succes şi ener Mai are ţara miros de sudoare tru ţara noastră, pentru să obţină suplimentar pro
mân, tovarăşul Nicolae gie a istoricelor hotărîri dezvoltarea sa independen duse în valoare de cel pu
Ceauşescu, — care în ale Congresului al Xl-lea, şi miros de pămînt încins de roţi ; tă şi suverană, singura ţin 5 miliarde lei. Este
mănunchează şi identifi a Programului partidului, ţărîna are gustul trudei mîinilor omului cale este şi rămîne indus răspunsul faptic la chemă
că într-un strălucit şi fe a sarcinilor actualului ce se apleacă peste plug. trializarea socialistă, dez rile Conferinţei Naţionale,
ricit simbol, ce reprezin cincinal şi a obiectivelor Nu, ţara nu-i afişul cu litere de-o şchioapă voltarea în ritmuri înalte, ale secretarului general al
tă gîndirea vizionară re suplimentare de dezvol nici ziarul frunzărit în zori echilibrate a economiei, partidului, pentru o contri
nu-ncape ea în cîteva cuvinte
voluţionară cea mai îna tare economico-socială a chiar de-s turnate-ntre coperţi de plumb ; modernizarea permanentă, buţie cît mai mare, a noas
alinierea ei la nivelurile tră, a tuturor la edificarea
intată,. materialist-dialec- ţării pînă în 1980. De la trăieşte ţara flacără în suflet şi exigenţele revoluţiei pe pămîntul României a
tică a partidului nostru, înălţimea realizărilor a- drapel înalt in inimă şi-n gînd I ştiinţifice şi tehnice con socialismului multilateral
cu dăruirea fierbine a o- nului ’77 scrutăm cu cu IOAN EVU temporane. dezvoltat.
mului şi conducătorului tezanţă şi încredere, prin
patriot, consacrată cauzei tot ce ne prefigurează
demnităţii, libertăţii şi secretarul general al
Noul irumpe peste tot pe
măreţiei României, cu partidului şi documentele harta judeţului, ca pe în
realizarea aspiraţiilor ce Conferinţei Naţionale, i- treaga hartă a României so
lor mai nobile, mai scum maginea României din cialiste, dealtfel. Coşurile
ale
pe ale naţiunii noastre cel de-al 7-lea cincinal, furnalelor Hunedoarei, do
Termocentralei
Mintia
socialiste. Comuniştii, toţi cu imensa sa prosperita mină întinderile, se întrec
fiii şi fiicele patriei noas te, — prestigiu şi autori- parcă într-o competiţie ne
tre, indiferent de naţio contenită cu înălţimile clă
nalitate, văd în acest a- (Continuare în pag. a 2-a) dirilor în care trăim, tot
mai înalte în confort şi e-
leganţă.
VISÎND UNIREA
Fragment din romanul NIMIC DE UI
TAT, inspirat din evenimentele imediat mi-am dat seama că dumneata eşti
premergătoare Unirii din 1918. Acţiunea tipul ardeleanului crescut în cultul a
fragmentului de faţă se desfăşoară în ceea ce voi numiţi rînduială. Şi toto
septembrie 1916, cînd ziaristul ardelean
Voicu Prodan se refugiază în România dată că eşti un ziarist bun, dar un zia
odată cu armatele române aflate în re rist de^ interior sau, altfel zis, un om
tragere. de cabinet. De aceea tot ce vezi de
cîteva ceasuri te nedumereşte profund,
La întrebarea dacă nu putea rămîne te răscoleşte şi, probabil, te revoltă, dar
alături de el, maiorul Dragomir zâmbi eşti prea disciplinat ca să-ţi manifeşti
cu o tandreţe învăluită într-o ironie revolta în vreun fel. Scara dumitale de
abia perceptibilă. „Nu, spuse el, îţi valori a fost răsturnată şi ai ajuns la
apreciez bunele intenţii, domnule pro concluzia că însuţi dumneata ca individ,
fesor, dar locul dumitale nu e aici, mai te-ai anonimizat, nu mai interesezi, im
rău m-ai încurca. Sper că sinceritatea portanţa dumitale socială a devenit nulă
mea nu te supără . Totuşi, pentru -că, ceea ce, deşi foarte greu de acceptat şi
11
pe _ lîngă surpriză, descifră în ochii lui de suportat, e foarte firesc. .Căci în
Voicu şi o expresie de jignire greu re împrejurări ca asta în care ne aflăm,
primată, continuă încercînd să adopte nu mai contează decît evenimentul în
un ton ide glumă amicală: „încă din ansamblu şi consecinţele pe care le pro-
prima seară, de cînd am fost invitaţi _____________________RADU CIOBANU
împreună la icină la domnul Murariu, (Continuare în pag. a 2-a)