Page 116 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 116
Pag. 4 —----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------RITMURI HUNEDORENE
IIIDETUL HUNEDOARA - flOUROASA
ASCENSIUNE ÎN ANII REPUBLICII
Proclamarea Republicii,
moment de mare însemnă
tate în istoria poporului nos
tru, parte din străvechea „vi
sare" a românilor, nu a fost Puternic pivot
«n simplu act conjunctural.
Ziua de 30 decembrie 1947 a
fost lucrarea anilor de după
tă antifascistă şi antiimperia- al industrializării
victorioasa insurecţie arma
listă de la 23' August 1944,
ani de adinei frămîntări, cînd
masele populare, animate şi în anii construcţiei so altele care ridică tot mai
conduse de Partidul Comu cialiste, judeţul Hunedoa mult prestigiul destoinice
nist Român, au obţinut pas ra s-a racordat an de an lor detaşamente muncito
cu pas poziţii şi victorii im mai .puternic la pulsul in reşti de pe aceste stră
portante. dustrializării impetuoase vechi meleaguri de istorie
Se ştie că, după 23 Au
gust 1944, în faţa partidului a ţării. Pornind de la o şi, în acelaşi timp, noi
şi poporuiui se ridicau pro zestre destul de săracă, meleaguri industriale de
bleme vitale : alungarea de din primii ani de după e- primă mărime, justifică
finitivă de pe teritoriul pa liberarea patriei, Hune deplin mândria hunedore-
triei noastre a trupelor hit- doara a urcat vertiginos nilor de a se şti părtaşi
leriste, refacerea economiei treptele dezvoltării, în- direcţi, hotărâtori, la de
naţionale distrusă de război,
apărarea faţă de sabotajele Sicriindu-se repede în rîn- venirea noastră socialistă.
membrilor partidelor „istori dul judeţelor puternic in In privinţa producţiei in
ce", aplicarea de reforme de dus tiu aii zate ale ţării, a- dustriale, judeţul Hune
mocratice. printre care pe ducînd o contribuţie deo doara ocupă locul 6 pe ţa HUNEDOARA — peisaj industrial. Foto : VIRGIL ONOIU
primul plan se impunea re sebit de importantă la ră, iar la unele produse
forma agrară. Sînt ani care progresul economic al de bază, cum sînt fonta şi
au marcat înfăptuirea revo României socialiste. oţelul, huila cocsificabilă
luţiei democrat populare. Viguroasă prezenţă Producţia României din
An de an, cu deosebire şi energia electrică — se y
în ultimul deceniu, statul situează pe locuri frunta
a investit sume impresio şe în ţară. industrială hunedoreană anul 1938 se realizează
nante pentru dezvoltarea Judeţul Hunedoara cu
Coloanele acestui colţ de ţară. S-au noaşte în continuare o pu
construit mari unităţi e- ternică dezvoltare indus pe noua hartă astăzi in judeţul
conomice în industria si trială. în acest cincinal şi
Republicii derurgică şi minieră, a e- în anii următori vor fi
nergiei electrice şi mate construite noi obiective si economică a patriei Hunedoara in:
Să derulăm succint acest rialelor de construcţii, u- derurgice şi miniere, e-
film eroic... şoară şi alimentară şi al nergetice şi ale materia 18 zile la fontă ;
Mase de ţărani de pe Va tele. lelor de construcţii, ale
lea Mureşului, conduse de industriei uşoare şi ali Ponderea 28 zile la oţel ;
militari care dezertaseră îna în prezent, judeţul Hu- mentare, alte unităţi eco Produsul pe ţară Locul
inte de 23 August din arma nedoara constituie un pi 46 zile la laminate ;
tă şi stătuseră ascunşi în vot deosebit de puternic nomice, care vor ridica — în procente —
Retezat, trec la dezarmarea al industrializării socia mai mult gradul de in 29 zile Ia minereu de fier ;
unor grupuri izolate ale ar liste a României, fiind, dustrializare a judeţului,
matei germane ; numeroşi totodată, judeţul cu cel de urbanizare şi creştere
muncitori din unităţile eco mai înalt grad de urba a nivelului de trai al oa — huilă 96 1 30 zile la cocs ;
nomice hunedorene, la apelul — minereu
C.C. al P.C.R. din 11 septem nizare din ţară şi cu u- menilor muncii. In jude 120 zile la cărbune ;
brie 1944, se înrolează in nul din cele mai ridicate ţul nostru, prevederile de fier 61,8 1
gărzile patriotice ; şi tot în niveluri de retribuţie şi Congresului al Xl-lea al — fontă 36,4 2 55 zile la energie electrică.
acest timp se urgentează de trai. Zi de zi, din jude partidului, hotărîrile re
organizarea sindicatelor si ţul nostru pleacă spre centei Conferinţe Naţio — otel 34,6 2 Trei ramuri de bază ale judeţului
comitetelor de fabrică. 10 000 — laminate 34,6 2
de muncitori, ţărani, tineri, toate colţurile patriei mari nale a partidului se ma
membri ai gărzilor patrio cantităţi de cărbune coc- terializează neabătut, si — cocs 34,8 2 şi ale economiei naţionale — side
tice adunaţi la Deva în 20 sificab.il şi energetic, me tuând acest colţ de ţară în — energie
noiembrie 1944 determină tal şi minereuri, energie rîndul celor mai dezvolta rurgia, extracţia de cărbune şi ener
schimbarea vechii adminis electrică şi metal lem te şi mai prospere zone electrică 12,9 2
traţii şi instaurarea prefec nos, utilaje miniere şi si geografice ale patriei, — minereuri getica — deţin mai mult de 77 la'
tului democrat dr. Augustin derurgice, materiale de spre progresul şi edifica
Almăşan. In februarie — complexe 8 3
martie 1945, comitetele Fron construcţii, produse ale rea multilaterală a Româ sută din producţia industrială hune-
tului plugarilor, ajutate de industriei uşoare, multe niei socialiste. — minereuri
muncitori, trec la înfăptuirea cuprifere 14 3 doreanâ.
reformei agrare : sint con
fiscate şi împărţite 6 044 ha V—
de pămînt unui număr de
2 832 de ţărani, dintre care
876 luptau încă pe frontul
antihitlerist. Urmează apoi Trepte generalizate Progresul rapid al unei
etapa luptelor pentru insta
larea unui guvern cu adevă
rat. democratic. Ca în toată
ţara, şi în judeţul Hunedoa spre bunăstare şi străvechi îndeletniciri
ra — la Petroşani, Deva, Ha V
ţeg, Orăştie, Lupeni, Ghelar,
Aninoasa, Hunedoara — se V
desfăşoară înfierbîntate a- civilizaţie ţ î Prin transpunerea în economică a judeţului au^
dunări populare. Şi astfel, ţ viaţă a politicii darvă- apărut obiective agrozoo-l
sub presiunea maselor din
toată ţara, la 6 martie 1945 / \ zăitoare şi a orientărilor tehnice de tip industrial, /
la conducerea ţării a fost i Anii Republicii sînt diul urban, deţinînd din care am dobîndit-o nu 1 l date de 'partid, în ultime- de mare randament şi e- V
instalat primul guvern revo- 1 anii în care judeţul Hu- acest punct de vedere lo se poate referi numai la ( / le trei decenii agricultura ficienţă econmrcă, în ca- l
luţionar-democratic cu pro ţ nedoara, asemenea între- cul I pe ţară. modul în care locuim sau / i judeţului nostru a cunos- re se realizează o parte/
nunţat caracter muncitoresc i gii ţări, a cunoscut o pu- La 1 000 locuitori, faţă ce standard material de ' I cut salturi de-a dreptul însemnată din producţia V
ţărănesc prezidat de dr. Pe J ternică şi ireversibilă as- de 197 persoane ocupate trai avem. Cumpărăm şi (ţ / impresionante. înfăptui- de carne, lapte şi legume, i
tru Groza. în toată această
perioadă, sub imboldul ape ţ censiune spre bunăstare în ramurile neagricole în citim mai multă carte, i i rea măreţei opere de coo- Amintim în acest sens i
l
şi civilizaţie.
lului lansat de comunişti 1950, revin în prezent 350 ne-am motorizat depla i ^ perativizare a marcat tre- complexele de păsări d i n /
„Totul pentru front, totul I în trei decenii s-au de personal muncitor, ce sările, mecanizat muncile \ i cerea la dezvoltarea in Mintia, de bovine şi por-r
pentru Victorie !“ masele ţ înălţat, în judeţul nos- ea ce înseamnă în medie, casnice. în anii socialis ii 1 tensivă şi modernizarea cine din Orăştie, serele ţ
populare hunedorene fac sa 1 tru, — cu un ritm acce- la o familie, 1,3 oameni mului, Valea cărbunelui i ) acestei ramuri de bază a diin Sîntandrei şi altele, i
crificii uriaşe pentru spriji I lerat de peste 20 000 a- ocupaţi în sectorul de stat şi Hunedoara siderurgi 1 (j economiei naţionale, a în-
nirea armatei române, şi . 1 partamente în ultimele şi al cooperaţiei meşte că au devenit centre uni Odată ou aceasta au apă- /
zdrobirea maşinii de război ( cincinale — peste 116 000 şugăreşti, lucru deosebit I i semnat schimbarea radi- rut noi profesii legate de V
fasciste. în anul următor ; noi locuinţe, din care versitare, pentru dezvol i 1 oală a felului de muncă dezvoltarea intensivă şi 1,
consemnăm victoria în ale de important pentru vo tarea reţelei de ocrotire ' \ şi de viaţă al lucrătorilor de modernizarea agricul- i
geri a Blocului Partidelor 1 peste 74 000 apartamente, lumul şi stabilitatea ve a sănătăţii s-au investit ţ i ogoarelor, turii. Comparativ cu anul V
Democratice, iar sfîrşitul a- ţ Putem spune că aproape niturilor. miliarde de lei, în sluj ţ / Datorită investiţiilor ma- 1950 efectivele totale de ţ,
nului 1946 găseşte toate u- i fiecare aşezare hunedo- Veniturile ridicate şi în ba vieţii spirituale au i 1 sive care au fost alocate bovine au crescut cu pes-1
nităţile economice hunedore > reană a fost reconstrui fost durate opt case de
ne în funcţiune, muncitori ri tă din temelii, că tot ceea continuă creştere au per cultură, numeroase clu i ^ agriculturii, baza tehnico- te 20 la sută, iar nurnă- *'
mea, străduindu-se să mă i ce s-a realizat în dome- mis populaţiei judeţului buri muncitoreşti, sute j l materială s-a amplificat rul ovinelor a sporit cu ţ,
rească producţia de bunuri ’ niul confortului edilitar ca în 1977, să cumpere i , an de an, ceea ce a per- mai mult de 15 la sută.l
materiale. Importantele suc de peste 13 ori mai mul de cămine culturale ’ ij mis ridicarea continuă a Producţiile medii de grâu /
cese economice şi politice ul gospodăresc poartă am- te mărfuri industriale şi Judeţul, minunaţii săi 1 l gradului de mecanizare şi şi porumb s-au triplat. Ca V
obţinute intr-un timp istoric ^ prenta evului socialist, alimentare decît în anul oameni sînt angrenaţi ple
relativ scurt, la care s-a a- i Dezvoltarea puternică a 1950. Creşteri deosebite nar în înfăptuirea Pro ij ' chimizare. Semnificativă urmare, producţia agrico- ^
dăugat şi situaţia internaţio ' industriei, densitatea ri- au înregistrat desfacerile gramului partidului, a is 1 j este creşterea dotării lă globală a sporit de a- i
nală favorabilă, au repre ţ dicată a unităţilor econo- i l tehnice, încărcătura ce proape trei ori în aceeaşi'
zentat condiţii prielnice pen la pîine — de 3,5 ori, toricelor hotărîri ale Con ţ / revine pe un tractor fi- perioadă. Saltul spre i
tru abolirea monarhiei. i mice au făcut ca în anii carne — de 4 ori, pre gresului al Xl-lea şi Con i 1 tnd mai mică de 75 de transformarea activităţii'
Prin actul memorabil de la socialismului să se înre- parate din carne — de 6 ferinţei Naţionale, ’ în re * ij ha, iar pe o combină re- desfăşurate în agricultură
30 decembrie 1947 — procla \ gistreze în judeţul Hune- ori, ulei — de 5 ori, za alizarea unui cincinal ca
marea Republicii —, Româ i doara o adevărată explo- hăr — de 6 ori, de unt şi re va determina noi mu / 1 vin, în medie, sub 110 într-o variantă a muncii I
nia a intrat într-o nouă fa zie urbană. De la 13 la margarină — de aproape taţii în munca şi viaţa i I ha. Cantităţile de îngră- industriale este ilustrat e- i
ză a istoriei sale : cucerirea 1 sută în 1930 şi 17 la su- 10 ori. noastră, ne va apropia şi ij ) şăiminte chimice şi de in- loevent şi de faptul că în V
puterii politice de către cla l tă în 1948 s-a ajuns ca i l sectofungicide asigură în prezent numai 25 la sută 1,
sa muncitoare în alianţă cu Tabloul ascensiunii ge mai mult de înaltele culmi i i tot mai bună măsură a- din populaţia activă a ju- i
ţărănimea şi celelalte catego i în prezent peste 72 la neralizate spre bunăstare ale bunăstării şi civili \ ) coperirea cerinţelor unită- deţului este ocupată în a- '
rii de oameni ai muncii mar- 1 sută din populaţia jude- şi civilizaţia socialistă, al zaţiei socialiste şi comu
cînd trecerea la înfăptuirea ţ ţului să locuiască în me noii calităţi a vieţii pe niste. ţ ij ţilor agricole. Pe harta gricultură. ţ
sarcinilor revoluţiei socia i.
liste.
