Page 117 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 117
RITMURI HUNEDORENE Pag. 5
tu
i
CINTAREA ROMÂNIEI" •»
s
99
i
*
A doua ediţie a festivalului - ampla \
*
s
manifestare a muncii şi creaţiei hunedorenilor K
s
N
1
„Oameni de cultură şi artă, puneţi-vă întreg tistice ale siderurgiştilor »«
talentul şi forţa creatoare în slujba înfloririi au, după cum se vede, te i
continue a artei şi culturii noastre socialiste, a melie trainică. •«
îmbogăţirii vieţii spirituale a poporului, con Trecerile în revistă ale s
ştiinţei socialiste a maselor, a cultivării înal brigăzilor artistice, ale *
telor trăsături morale ale omului nou al socie colectivelor montaj elor-
tăţii noastre" ! literar^muzicale, ale gru I
purilor vocale găzduite, *1
(Din Rezoluţia Conferinţei Naţionale în ultimile duminici, de I
a Partidului Comunist Român). numeroase cămine cultu •»
rale din judeţ, sînt tot I
atîtea verificări ale po N
O ARTĂ ÎNNOITĂ, grup vocal sau formaţie
de fluieraşi, colective mici tenţialului creator, ale I
EDUCATIVĂ conţinutului de idei şi
care n-ar fi pus probleme *
mari în mobilizare şi pre mesaj a programelor, a
Rodnică în potenţarea gătire. Am simţit şi gus relevării talentelor, dar I
energiilor creatoare dătă tul amar al unor activi şi momente de analiză a S
toare de frumos, prima tăţi intermitente, mai a- neîmplinirilor, de identi I
ediţie a Festivalului na les la formaţiile corale şi ficare a soluţiilor pentru *
ţional „Cîntarea Români tarafuri, ca şi prezenţa eliminarea lor şi contu I
ei" — manifestare fără modestă a teatrelor pro rarea direcţiilor priorita *
precedent în mişcarea fesioniste hunedorene. re pentru creşterea cali
oultural-artistică a ţării, tăţii actului de cultură. I
realizată din iniţiativa se NoUa ediţie a festiva S
cretarului general al parti lului — a cărui desfăşu VALORILE I
dului, tovarăşul Nicolae rare în timp e mult mai %
Ceauşescu — şi-a relevat mare, penmiţînd şi o bună ACTIVITĂŢII I
valorile educative şi pe organizare, dar şi o par PERMANENTE
pămîntul Hunedoarei. ticipare de masă — a de i
Antrenî-nd în diverse butat sub semnul unei Căderea cortinei după
formaţii artistice şi cercuri arte înnoite, cu reale va un spectacol, după o tre i
tehnice mai mult de lori educative. Desfăşura cere în revistă sau o în *
80 000 de oameni — de la rea pe doi ani va da po trecere artistică între sec
elevii de şcoală generală sibilitate împlinirii, la ţii, întreprinderi, sate, i
pînă la cei ajunşi la viîr- noi dimensiuni, a preocu comune, oraşe, nu în
sta senectuţii —. prima e- părilor pentru creaţie şi seamnă relaxare, linişte i
diţiea festivalului muncii frumos, interferării pro : şi pauză. în activitatea %
şi creaţiei s-a impus prin fesioni.ştilor cu amatorii cultural-educativă nu pot, 4
conţinutul repertoriului, şi a tuturor artelor, va fi Scenă dintr-un montaj literar-muzical, prilej pentru interpreţi de toate generaţiile de a nu trebuie să existe pau *
prin ţinuta artistică, prin superioară prin amplitu aduce un cald omagiu luDtei poporului nostru pentru dreptate, libertate şi independenţă, 1
viaţa nouă din România socialistă.
competitivitate, ureînd pe dinea vibraţiei şi a me ze. Actuala ediţie a Festi *
podiumul întrecerii fina sajului. valului naţional „Cînta-
le mii de hunedoreni. De rea Român iei“, prin dura 1
ta desfăşurării ei — mai
s
acolo, de la competiţia IZVOR NESECAT şi dragostea pentru fru prima, cu 1 000 de for neze tinerii şi vîrstnicii cu seamă a fazei de ma î
republicană, artiştii Hu DE CREATIVITATE mos a peste 80 000 de ti maţii noi. E o creştere ! în cercurile tehnico-apli- *>
nedoarei s-au reîntors a- Şl INTERPRETARE neri şi vîrstnici, constitu Dar şi o obligaţie, şi o cative. E o întrecere care să — dă posibilitate unei
casă cu 35 de titluri de iţi în aproape 2 400 de mare răspundere. Canti cuprinde masa de oameni largi desfăşurări a muncii 1
Laureat. Aşadar, am avut Faza de masă — aceas formaţii artistice şi cercuri tatea trebuie să presupu ai muncii, o mobilizează, artistice, cere o activitate s
satisfacţia împlinirii stră ta este emblema sub oa tehnice. La startul fazei nă calitate. Să meargă o atrage spre frumos. permanentă. In această s
daniilor, relevării talen re se vor desfăşura între de masă a ediţiei secun mină în mină cu ea. Tradiţionala întrecere din etapă, fiecare formaţie de
teatru este chemată să
telor autentice din rîndul cerile creaţiei pînă la de şi-au anunţat partici Subliniind rosturile şi primăvară a „Cîntecului înscrie în repertoriul ei I
celor mai diverse catego sfîrşitul anului viitor. Ia parea mai mult de 100 000 roadele primei ediţii a adîncului" va aduce la s
rii de interpreţi. Dar am tă una din trăsăturile de de hunedoreni. Sînt mi festivalului, secretarul ge rampă cele mai bune for cel puţin două piese, bri
găzile artistice — două,
simţit si gustul amar al esenţă, cu profunde sem neri şi oţelari, energeti- neral al partidului arăta maţii, esenţă a ceea ce a trei programe noi, dansu \
unor neajunsuri. Au fost nificaţii sociale, ale Fes cieni şi constructori, ţesă că se impune să folosim fost merituos de-a lungul rile populare, recitalurile I
aşezări rurale — cu tra tivalului naţional „Cînta toare şi cooperatoare, această experienţă, s-o competiţiei care a cuprins s
diţie în activitatea artis rea României". Faza de studenţi şi elevi — oa generalizăm şi, trecînd la masele. de poezie de asemenea. s 0
tică — care s-au prezen masă înseamnă un nese desfăşurarea celui de-al La I.M. Hunedoara (se Fiecare formaţie să pre 1
tat modest la marea com cat izvor de creativitate meni cu preocupări şi II-lea concurs, trebuie să pare că festivalul muncii zinte, lunar, cel puţin un s
şi interpretare, de îmbo vîrste diferite, dar cu o spectacol la sediu sau în
petiţie a muncii şi crea ţinem seama să aducem şi creaţiei găseşte teren I
găţire a vieţii spirituale impresionantă desfăşura fertil în... minerit), faza deplasare. Colectivele ce
ţiei, atît în ce priveşte ge a poporului nostru cu re de forţe puse în slujba îmbunătăţiri hotărîte în de masă este, de aseme naclurilor literare sînt s
nurile formaţiilor, oît şi valori de caldă rezonanţă frumosului, a educării, a acest domeniu. Se cere, nea, de... masă. Fiecare chemate să realizeze tex s
conţinutul programelor. patriotică, estetică şi e- formării conştiinţei noi, aşadar, noii ediţii un ni om al muncii se simte te pentru formaţiile ar
tică. înaintate. vel mai înalt atît în con tistice — brigăzi, monta î
Au fost sate care n-au ţinutul educativ, în ţinuta implicat în competiţie. Ea
Am pornit, aşadar, în
La prima ediţie a festi
înscris în concurs nici un valului, creativitatea a a doua mare competiţie artistică a manifestărilor a început prin confrun je muzical-literare etc. s s
solist vocal sau dansator, aît şi în apropierea ior de tări profesionale pentru Numai aşa activitatea ar
izvorît în judeţul nostru cu 20 000 de artişti ama viaţă. cucerirea trofeului celui tistică va fi prezentă în s
nici un recitator, nici un din talentul, aptitudinile tori mai mult decît în viaţa întreprinderii, a sa
Apropierea de viaţă, de mai bun miner, electri
munca şi preocupările cian, sudor, strungar, pre tului sau oraşului. s
oamenilor, va da actului parator etc. Din fiecare Spiritul creator, mereu s
profesie se va desprinde în căutare de mai bine,
de cultură calitatea care omul numărul unu, dar, s
acesta o presupune. în nu se împacă cu auto- I
Valea Jiului, faza de ma pentru a-1 afla, concurea mulţumirea. Un spectacol, *
să a celei de-a doua edi ză toţi, am zice — cîştigă o reuşită să fie îndemn
ţii a schimbat optica în toţi. Faza de masă inclu pentru o nouă prezenţă 5
"I
în mijlocul oamenilor. Iar
realizarea unor manifes de la I.M. Hunedoara şi o viziune mai largă asu
tări. „Cîntecul adîncului", concursuri privind cunoş i
tinţele politice ale perso pra fenomenului artistic,
festival interjudeţean de nalului muncitor. Cunoaş
poezie şi muzică uşoară, care să se sprijine pe în 8
devenit tradiţional la în terea documentelor de ţelegerea complexă a sem s
ceputul fiecărei primă partid şi de stat e o ce nificaţiilor pe care le în I
veri, nu mai este doar a- rinţă vitală. însuşirea lor deplineşte fiecare pro
gram, ar conferi posibili
panajul unor tineri în înseamnă şi o participare tăţi de expresie mult mai i
drăgostiţi de ritm şi rimă. la alte dimensiuni la ac mari.
El s-a transformat, din tivitatea creatoare. Ecou
această toamnă, într-o rile întrecerii au, aşadar, Se aşteaptă de la faza I
întrecere care a coborît semnificaţii profunde. de masă a celei de-a doua s
ediţii a Festivalului na
de pe scena Casei de „Dialogul pe aceeaşi \
cultură din Petroşani în scenă", desfăşurat între ţional „Cîntarea Români
atelierele şi sectoarele formaţiile artistice din ei" activitate permanentă, 8
minelor Văii Jiului, în secţiile' şi sectoarele Com creaţii scenice cu sclipire
brigăzile de muncă. „Cîn binatului siderurgic Hu de inedit, de noutate, de î
tecul adîncului" presupu nedoara, se situează tot surpriză. Din cele peste
celor i
ne o întrecere a muncii pe linia participării de 3 500 de formaţii artisti
şi creaţiei, desfăşurată în masă la festival. Aici, ce, din rîndul ««
tre formaţiile de lucru, „dialogul" a devenit tra 100 000 de artişti amatori
secţii şi sectoare. Ea a diţie, dar azi, cînd festi hunedoreni, înscrişi în \
făcut să fiinţeze în fieca valul muncii şi .creaţiei actuala etapă a întrecerii i
re întreprindere brigăzi i-a deschis orizonturi noi, frumosului, ineditul va a-
artistice, grupuri vocale, el a căpătat un statut bi pare cu siguranţă şi va
montaje muzical-literare, ne definit. Locurile de defini actul cultural crea i
recitatori, solişti vocali şi frunte cîştigate în prima tor.
Brigada artistică, această armă satirică, se bucură întotdeauna de succes la public,
aducînd în scenă noi şi noi talente. Foto : VIRGIL ONOIU instrumentişti, să antre ediţie de formaţiile ar LUCIA LICIU
