Page 119 - Drumul_socialismului_1977_12

RITMURI HUNEDORENE

Afirm cu mina pe ini­ A FI TU ÎNSUŢI bune scoase la ziuă de a- drăzneţi, mai cutezători — Pentru că vezi cum pul prelung al lui Florea
mă că, într-o accepţie lu­ ceşti oameni, la peste 600 oameni ? Este ?... este — mi-a spus Gheorghe Mionici, care aruncă cu­
cidă, debarasată de preju­ — Ce întrebare ! ? se mi­ de' metri adîncime, săpîn- Cojocaru — acolo unde e- vintele parcă dintr-o par­
decăţi romantice în mate­ ră Constantin Borş, şeful du-şi drum spre mijlocul IPOSTAZE xistă omogenitate, discipli­ te, şi-mi pare mai tînăr
rie, iubirile minerului nu de brigadă din sectorul de pămîntului. Ei ştiu că în Dacă am discutat şi am nă, şi mai ales răspundere, decît o dovedesc anii. „Ştiu
sînt decît o sumă de per­ investiţii al minei. Noi lu­ jurul lor, mai în adînc discutat, greu găsindu-i pe mă refer la minerii din că se întreabă pe ici pe
formanţe subpămîntene, de crăm cu o combină moder­ sau mai spre ziuă alţi oa­ cei despre care scriu, este subteran, rezultatele nu în- colo cum facem şi ce fa­
cem pentru a obţine re­
succesive îndepărtări de nă la deschideri miniere. meni, asemenea lor, sapă nu pentru că dînşii sînt tîrzie. Este o lege a minei. zultate bune. In acest an
aerul ceţos de iarnă, de (Este vorba de combina galerii şi caută cărbune. nestatornici, ci mult stă­ Ca urmare a muncii poli­ avem un plus de peste 1 500
zarva în surdină a zilei şi M.K.2 A „Dosko"). Cum Şi, în sfîrşit, a lucra mai ruitori în munca lor ce tice educative desfăşurată de tone. Eu nu ştiu cum
casele albastre. Cuvintele s-ar spune, sîntem mecani­ repede înseamnă, deopo­ poate copleşi viaţa unui în rîndul colectivului s-a fac alţii, dar la noi în a-
geografiei împodobite ca zaţi. Ciudat e că atunci trivă, pentru brigada de la om într-atît încît am pu­ instaurat un climat sănă­ bataj ne bazăm pe trei e-
nişte pomi de iarnă cu po­ cînd totul se aşează gospo­ abataj sau de la înaintări, tos de ordine şi disciplină
leiala imaginaţiei gratuite dăreşte la locul de muncă realizarea unui cîştig su­ tea crede că dincolo de fermă, atît în ceea ce pri­ lemente : pe disciplină (e
îşi dezvăluie urgent, în se iveşte în tine o uşoară perior — indicator al pro­ ea viaţa nici nu există. Dar veşte respectarea tehnolo­ foarte important !), organi­
faţa primului abataj rărit, nelinişte. La început e nu­ priului lor nivel de trai, viaţa acestor pogorîtori giilor de lucru, cît şi în zare şi hărnicie, vizînd de
abstracta lor neputinţă. mai un neastîmpăr care te pentru creşterea căruia e- subpămînteni nici nu ar ceea ce priveşte prezenţa. fapt acelaşi lucru — utili­
Rezolvările vizuale se do­ îndeamnă să ceri sfaturi. xistă, în jurul minerilor, o putea fi altfel, ei sînt de pe INIŢIATIVELE... zarea cu maximum de
vedesc inconsistente. Vechi Oamenii se uită la tine cu necontenită grijă şi aten­ acum eroi de legendă, din randament a fiecărui mi­
fascinaţii cultivate cu pie­ mirare, îţi dai seama că — Ce înseamnă „iniţiati­ nut din programul de lu­
tate în eul nostru visător, totul e în ordine, totuşi în­ vele adîncului", Gheorghe cru. în ceea ce priveşte
nume rezonante înfipte te­ treabă : ce facem ? Cojocaru ? —- am insistat disciplina, eu trebuie să
meinic în ceea ce credem S-ar părea că nimic nu cu întrebarea ce ne obse­ ştiu „cine" şi .„de ce“ lip­
că există numai pentru că este mai poetic şi nu se da de mai mult timp, aş- seşte ; recuperările eu le
dorim să existe, se închid impune mai pregnant min­ teptînd de la preşedinte un hotărăsc, să nu rămîn ni­
goale sau doar palid con­ ţii reporterului decît ima­ răspuns de necontestată ciodată descoperit cu „mi­
na" calificată. Mina nu-i
turate în durere resemna­ ginea aventuroasei figuri cunoaştere. casină. Cînd îţi lipseşte un
tă. Fiecare metru de gale­ a minerului, prin definiţie Am aflat că reţete nu
rie are problemele sale, dintr-o tipologie de excep­ s-au dat nimănui, dar ce „om de bază", nu-i uşor
ecuaţiile sale cu mai mul­ ţie. Pînă să răspunzi pre­ să mai vorbim de asta, să-l înlocuieşti. Toţi mem­
te sau mai puţine necu­ zent adîncului, pînă să vic- toţi minerii au îmbrăţişat brii brigăzii sînt stabili,
noscute, după caz, pe care ţuieşti într-o lume cu pri­ ideile înnoitoare izvorîte statornici... Eu nu admit
minorul trebuie să le afle velişti unice, abia ivite, chiar din munca lor. În­ fluctuaţiile. Cînd vine în
intuitiv, fără hîrtie, fără rămăşiţe ale altor pămîn- registrez totuşi un fapt : brigadă un „boboc", întîi
creion, şi instinctiv, pentru turi, trebuie să osteneşti, 4,1 de brigăzi de producţie îl verific două-trei zile, să
că adevăratul om al adîn­ să stărui zile şi nopţi în au îmbrăţişat iniţiativa lo- ştiu „ce“ şi „cum", că dacă
cului s-a născut miner, şir, nesfîrşite, pentru ca neanului Ion Cojocaru : nu-i de capul lui... Cu
ştiinţa şi arta de a mineri înţelegerea să fie pe mă­ Brigada de producţie şi e- „păsările călătoare" nu mă
purtîndu-le în sînge, în su­ sura cutezanţei omului. ducaţie socialistă ; 20 bri­ încurc. Nu e nici un se­
flet, ca pe un instinct, ca Slujindu-1 pentru că mi­ găzi Cinci cîmpuri pe zi şi cret !“.
pe o plăcută povară, de neritul este o artă, foloseş­
care nu se pot desgemăna te doar la a şti cum tre­ aripă în abataj cameră ; 15 Cred. ca să revin la
în nici un fel. buie strunite toanele mun­ brigăzi 100 ml sau 715 mc ideea de mai-înainte, că
în medie pe lună la lucră­
nu se cuvine să minimali­
La mina Petrila, Eugen telui, în ce fel trebuie rile de deschideri şi pregă­
Voicu, cu ortacii lui, lu- luptat cu el pentru a-1 su­ tiri ; 30 brigăzi Dirigenţia zăm noţiuni atît de serioa­
se cînd e vorba de muncă.
crînd în trei locuri de pune pe de-a-ntregul. Deci muncitorească, Şcoala bri­ Vă daţi seama, colectivul
muncă — două frontale şi viteza... Ce înseamnă vi­ gadierului şi altele. Atît
o lucrare de pregătire pen­ teza de acţiune ? Despre munca cît şi iniţiativa (a- petrilean are de trimis in­
tru un al treilea frontal acest deziderat ne putem cest promotor al producţii­ dustriei socialiste cîteva
— au trimis, suplimentar, face o primă imagine da­ lor înalte), este toată ra­ zeci de trenuri de cărbu­
la ziuă, în cinstea Confe­ că enumerăm numai cîte­ ţiunea şi valoarea omului, ne pe lună. Oamenii de
rinţei Naţionale a partidu­ va nume : Florea Mionici, fantastica dăruire în echii aici ştiu, sînt conştienţi de
lui, 20 000 tone de cărbu­ Gheorghe Zaharie, Vasile celor din jur, fireasca da­ această sarcină. în epoca
Pavel, Vasile Avarvarei,
ne, realizîndu-.şi sarcinile Viorel Corchiş, Nicu Vasi- torie în cugetul lor. Cînd de necontenită perfecţiona­
ce le reveneau din acest lache, Gheorghe Sprînce- este vorba de promovarea re morală, pe „măsura tu­
an cu o lună mai devre­ natu, sînt nume de şefi de noului (Voicu Eugen, fără turor faptelor" pe care le
me. Cunoscînd emulaţia ce brigadă pentru care între­ a pregeta, pentru absenţe edificăm în mersul nos­
se naşte între mineri, în barea reporterului arc un nemotivate, după discuţii tru spre comunism, proce­
bătălia pentru .„pîinea" atît singur răspuns : Viteza în­ repetate, de la om la om, sul devine tot mai percep­
de necesară industriei i-a pus în discuţia colec­ tibil şi, uneori, un simplu
noastre socialiste, nu mai seamnă enorm de multe a- tivului pe minerul Ion fapt de viaţă iradiază că­
surprinde faptul că mine­ vantaje, dintre care meri­ Parfenie, şi chiar pe mai tre episodul exemplar, fii­
rii înşişi găsesc noi moda­ tă să amintim doar cîte­ tinerii lui ortaci Vasile ce trimiteri generoase că­
lităţi de a-şi măsura for­ va. A lucra mai repede la Giol, Gheorghe Imbre, Io- tre fenomenul amplu, e-
ţele în lupta pentru spori­ înaintări, la pregătirea noi­ Uzina din adîncuri. sif Moldovan, să hotăras­ moţionant privind efortul
rea producţiei de cărbune. lor fronturi de lucru, în­ că !), ei pretind că nu-s statornic de construcţie nu
„Că omul este măsura tu­ seamnă realizarea, indirec­ singulari, nu afirmă acest numai a unei ţări noi, dar
turor lucrurilor, cum ne tă, a unei preţioase eco­ ţie. Şeful contabil al mi­ atîtea legende ale prezen­ adevăr, cu o modestie des­ şi a unui om nou. Stăruim
mărturisea tehnicianul Va­ nomii de efectiv — un om, nei, Eustaţiu Lungu, un tului ce vor fi cu siguran­ prinsă în spectacole în asupra unui asemenea fapt,
sile Ene din sectorul IV, o doi, chiar mai mulţi — ca­ bărbat jovial, de vreo 35 ţă legende ale viitorului. care n-au avut răgazul să cu radiaţii etice, aflat nu
măsură însă în neconte­ re pot fi, prin urmare, de ani, relata : „Pe lîngă Legendele ce se ţes despre joace, ei sînt aşa cum sînt, numai de la Florea Mio­
nită evoluţie în epoca plasaţi în abataje". Nu este faptul că omul adîncului oamenii aceştia nu sînt a- oameni ca toţi oamenii, nici, ci de la întregul co­
noastră de mari înnobilări întîmplător că brigăzile este beneficiar al unei me­ prinse de imaginaţie călă­ lectiv petrilean.
nu numai materiale dar şi conduse de Ilie Graure, se substanţiale, gratuite, torind aiurea, se nasc din sensibili însă în toate, ab­ Acolo, înălţaţi sub cerul
umane". La Eugen Voicu sau Francisc Covaci, sau înainte de a coborî în mi­ fapte tulburător de concre­ solut cu toate fibrele fiin­ apropiat al cărbunelui, dar
ţei lor — dincolo de orice
Constantin Borş, au atins
nă, statul nostru i-a asigu­
în brigadă, munca a deve­ viteze medii lunare de rat şi condiţii de securitate te şi tocmai de aceea mai slăbiciune omenească — la cu picioarele pe păimînt,
aproape de interesul colec­
nit simbol, goana cărbune­ 70—80 ml de galerii cu a muncii. Mina Petrila dis­ timpurile noastre. oamenii Petrilei, vor părea
lui spre ziuă — un imn al profil special, armate în pune de o staţie de dega- tivităţii. Cinci minute du­ propria noastră imagine,
dăruirii, al creaţiei, de ca­ TH-5. Deci, a lucra mai zare modernă şi o alta de pă ieşirea din colivie ne CURAJUL DE A-ŢI CERE reflectată în sclipirea „dia­
re nu este în stare decît repede înseamnă a reduce telegrizumetrie, de detecta­ aflam în modestul birou mantului negru". Urcăm
cel ce munceşte în mină. timpul de dare în folosin­ re automată a metanului, al preşedintelui comitetu­ MAI MULT tăcuţi în oraş. Reintrăm
Desigur, nu am enumerat ţă a noilor fronturi de lu­ iar în acest an s-au chel­ lui sindical al minei. Un în viaţa cotidiană cu uni­
toate brigăzile. Dacă la cru pentru producţie, a re­ tuit pentru protecţia mun­ om robust, vesel, cu o pri­ — Ce credeţi, ca reporter tăţile ei de măsură, ne
Voicu viteza de acţiune se duce cheltuielile pentru cii peste 3 milioane lei“. vire dreaptă, iscoditoare. poţi cunoaşte viaţa de mi­ ocupăm locurile, lăsîndu-ne
împleteşte cu viteza de fiecare metru liniar de lu­ Aşadar, socotim viteza Discutăm, şi pe măsură ce ner ? gîndul acolo, în ţinutul
gîndire, acelaşi lucru se crare. în abataj-cameră de acţiune şi gîndire la a- se înfierbînta preşedintele, — Numai ca reporter, ne imens al adîncului. Al oa­
poate spune şi despre „des­ sau frontal — a lucra mai cest colectiv ca la ea aca­ mi se contura tot mai clar răspunde Florea Mionici. menilor.
chizătorii de noi fronturi repede înseamnă obţinerea să şi... ideea că, printre preocu­ Noi nu cunoaştem această Da ! din dorinţa de a fi
de lucru" din brigada lui unui randament superior, — Nu numai în produc­ pările despre care vor­ viaţă, noi o trăim. Ce-am şi mai ales de a rămîne tu
Covaci Francisc. Dacă sec­ a unei productivităţi spo­ ţie, se-nţelege, accentua beam, aici la Petrila, co­ putea povesti despre ea ? însuţi om precum vremea
torul are „la zi", un plus rite. Am notat în blocno­ Viorel Corchiş. Se înţele­ lectivul trăieşte cu acuita­ Ce-aţi putea dumneavoas­ în care te-ai născut şi tră­
de 184 ml de galerii pre­ tes : Vasile Avarvarei — ge asta, în primul rînd, te valoarea fiecărui minut tră povesti despre viaţa în ieşti, umăr lîngă umăr cu
gătite, asta înseamnă că 2 000 tone ; Florea Mionici oamenii... din timpul său de muncă. oraş ? ţara, tinereţea care îşi are
fiecare brigadă îşi are „un — 1 900 tone ; Eugen Voi­ Cum spunea Alexandru Nu la modul declarativ, ci -Minerul ne vorbeşte a- izvorul nesecat în clipa de
ceva" al său, căruia unii cu — 2 000 tone ; Niculae Vlahuţă ? A, da : „Dar ce la cel dens al faptelor. poi despre omogenitatea
îi spun specific, alţii per­ Dinescu — 1 300 tone ; e omul oare decît o ne- Subordonate căutărilor din abataj. E vorba de acum şi-n clipele ce vor
să vină, ne duce spre visul
sonalitate, alţii tradiţie. Gheorghe Sprîncenatu — sfîrşită silinţă, spre mai pentru autodepăşire. O pa­ disciplina şi munca colec­ de aur al omenirii — CO­
Cît din una şi cît din 1 500 tone ; Viorel Corchiş bine ?“. Şi-atunci, este mi­ sionantă întrecere a oame­ tivului. „De cine depinde
alta, am încercat să aflăm — 1 300 tone. Aceste cifre neritul o taină ? Este una nilor adîncului cu ei în- simplitatea ?“. „De noi, de MUNISMUL.
de la oameni. reprezintă plusuri de căr­ din meseriile celor mai în­ oameni !“. Mă uit la chi­ DAN D. IONESCU

Flori pentru minerul Eugen Voicu şi ortacii sili !
Viorel Corchiş şi ortacii săi. Foto : I. L1CIU