Page 124 - Drumul_socialismului_1977_12

8 RITMURI HUNEDORENE

S-eriLte ifi La Lacul Lai< de manea.

inte de a lua probe contro­
lul tehnic de calitate. Şi ca
întotdeauna, ceea ce lami­
REPORTAJ INVOLUNTAR nează muncitorii de aici co-
res-punde în întregime stan­
dardelor în vigoare. Şerpii
de foc se adună cuminţi, u-
nul lingă celălalt, fără cea
SAU JURNAL Dl UZINĂ mai mică intenţie de a se a-
bate de la linia, dreaptă pe
un pat de răcire, de unde
se preia un anume număr
de fire şi se îndreaptă către
IA O R E L E 2 4 foarfecile de tăiere. Aici îl
Gaici
pe
găsesc
finisatorul
aplecat asupra unui teanc de
bonuri de laminare sosite de
la cuptor. El răspunde de
fiecare şarjă, calitate, profil.
La foarfecă 1 muncitorul
Interesantă dar destul de în schimbul de după amiază de răcire — unde se debitea­ Zuca Sevastian mă întreabă
incomodă hotărîrea mea de au putut urmări la televizor ză şi se ajustează conform dacă va rezista Corvinul.
a scrie un reportaj despre Raportul tovarăşului Nicolae comenzii în lucru. Dar cum Asta pentru a mă necăji, ştie
oamenii şi locul de muncă Ceauşescu, secretarul gene­ nu mi-am propus să vorbesc că nu-mi place fotbalul. Aici
unde lucrez de peste şase ral al Fartidului Comunist despre procesul tehnic de la­ găsesc pe una dintre cele
ani. Acolo unde lucrezi nu Român. Toţi sînt deplin con­ minare — ci în cadrul aces­ mai bune manevrante clin
poţi merge cu un creion şi ştienţi că viitorul tor, al co­ tuia despre oameni, despre secţie — comunista Lupu
un notes şi să incepi să în­ piilor, al patriei lor depinde muncitorii care îmi sînt co­ Ana, care lucrează cu foar­
trebi diverse lucruri. Cole­ de ceea ce se hotărăşte in legi — propun cititorului să te mare atenţie şi pricepere.
gilor li s-ar părea ceva ne­ aceste zile istorice. Gîndurile dăm o raită prin întregul la­ Finisatorul Mitu Ioan se o-
firesc. Şi aşa este. Ei te ştiu şi iniţiativele secretarului minor şi să-i .privim. Ingi­ cupă de legatul mănunchiu-
de-al lor. Omul care oricînd general al partidului ne în­ nerul Gheorghe Mateescu rilor de oţel rotund. Le tri­
pune mina pe o rangă pen­ sufleţesc pe toţi. Citeşti pe conduce secţia cu foarte mul­ mite apoi prin apăsare pe
tru a ajuta la ridicarea unei chipurile oamenilor bucuria tă pricepere la oameni. Dis­ un buton spre buzunarele de
piese, dezleagă funiile ma­ unor foarte importante hotă- cuţiile dînsului cu muncitorii evacuare. Luînd laminorul
caralelor. balotează comier rîri luate de forumul comu­ asupra unor probleme de aşa cum trebuie pentru a-1
pentru export, reglează ma­ niştilor în aceste zile de producţie sau personale se înţelege am ajuns şi la locul
şina de îndreptat unde lu­ iarnă timpurie dar pline de petrec în incinta laminoru­ meu de muncă — maşina de
crează fără întrerupere de o splendoare a lor... lui si nu a- biroului. De aceea îndreptat. De aici pleacă în­
la angajare in combinat, ...Cum ajungi cu -trenul în şi din alte pricini serioase dreptat şi împachetat comier
merge toamna la munci a- Blooming şi intri prin tune­ secţia a ieşit a doua în în­ spre 15 ţări ale lumii. Aici
gricole prin împrejurimi, ia lul de legătură al laminoare- trecerea socialistă ne combi­ sînt. colegii mei cu care lu­
cuvîntul la şedinţele U.T.C., lor, te trezeşti in hala lami­ nat, planul este realizat la crez de peste şase ani. Se
sindicat şi de partid. Uneori norului de profile mici sau zi. linsese complet acciden­ numesc simplu : Slovenschi
destul de incomod pentru linia fină, cum ii spune toa­ tele de producţie etc. In bă­ Ladislau, Ghilea Ioan, Mari-
cei care se lasă pe tînjală tă lumea de aici. Ca să pri­ taia focului de la cuptor îl nică Ioan. Iftode Nicolae,
cînd e vorba de muncă. A- cepi ce înseamnă un laminor zăresc pe tovarăşul Dăvîncă Zarif Dumitru, Lazea Ilie
ceste note nu pot constitui este neapărat nevoie să în­ Ionel, maistru principal aici etc. Şi alături de ei maistrul
decît un jurnal. Un jurnal cepi cu cercetarea de la cup­ şi preşedintele comitetului principal de la ajustaj Nico­
de uzină. De ce n-ar fi in­ tor. Orlcit ar părea de ciudat sindicatului pe secţie, discu- lae Mitea. Se află la această
teresant ? Mai ales scris du­ dar laminorul are şi el un tînd aprins şi gesticulând în maşină de îndreptat un co­
pă opt ore de muncă la la­ cuptor. Ca oricare altă sec­ mijlocul unor laminatori asu­ lectiv foarte capabil. Cînd se
minorul de profile mici al ţie a combinatului are o par­ pra unor diagrame de lami­ ivesc nişte comenzi urgente,
combinatului. Vii acasă cu te de lucru la rece şi una ia nare. Nu intru în discuţie şi aici se trage nu glumă. Nu
trenul acela galben (criticat cald. Lingourile de oţel care păşesc mai departe acolo ştiu dacă am reuşit să fac
uneori pentru lipsa ilumina­ in mod obişnuit se numesc unde firul de foc al profi­ o schiţă în creion a lamino­
tului) în jurul orelor 23,30. ţagle sînt introduse in cup­ lului sc iveşte din formă. La- rului de profile mici — adică
Străbaţi oraşul noaptea prin tor unde la o temperatură minatorii Bala Eugen, Oprişan locul meu de muncă. A locu­
noianul celor care ca şi tine destul de ridicată (reglabilă Pompiliu, Dobrei Miron, Mi- lui meu de muncă în afara
vin de la diverse locuri de în funcţie de profil şi di­ hut Adam stau de veghe cu mesei de scris la care îmi
muncă. Drumul se întretaie mensiune) ţaglele sînt îm­ nişte cârlige uriaşe în mîini. scriu gîndurile şi sentimen­
cu cel al fetelor de la Fa­ pinse în procesul de lami­ Dacă am fi puţin mai senti­ tele. Fac parte dintre acei
brica de încălţăminte. Vin şi nare. La ieşirea din cuptor mentali am zice eă par nişte oameni care cred că implica­
ele gălăgioase, împrospătate începe propriu zis laminarea. prometei foarte pămînteni rea scriitorului în viaţa ade­
de prima zăpadă... Adică metalul ia forma şi care mai şi glumesc. Pentru vărată constituie izvorul cel Noul laminor de sirmă de la C.S. Hunedoara se numără
Este cea de a doua zi de dimensiunea dorită de cei că nu se ooate lucra încor­ mai de preţ pentru un scrii­ printre secţiile noi din combinat. Dar harnicii lucrători ai
desfăşurare a Conferinţei care stau şi dirijează fluviul dat. Ei dirijează şuviţa aceea tor. noii secţii se dovedesc printre cei mai iscusiţi, realizează zi
Naţionale a partidului. Cu o incandescent. De aici profi- de metal pînă sc.ană în largul de zi sirmă de cea mai hună calitate, apreciată de toţi bene­
zi înainte cei care au lucrat lele sînt dirijate pe un pat ei pe patul de răcire. Nu îna­ VALERIU BÂRGĂU ficiarii. Foto : VIRGIL ONOIU
Ca să cobori în mină, tre­ „le zică" ca nimeni alţii pe jocaru, preşedintele comitetu­
buie să te opreşti, fie câ-i pâmint !) urmată de an ho­ LA PETRILA, lui sindical — slnt nişte în­ anii petrecuţi în mină, şi ca­
miezul nopţii, amiază sau zo­ hot de râs, zgomotul lămpi­ drăzneţi iară seamăn. Pentru re, îndeobşte, atrag roman­
cierii.
rii matinali, la cantină, „la lor ; lumea aceasta, oamenii că munca înseamnă creaţie. In întunericul unei galerii,
gustarea din mers", cum il aceştia cu cască de protec­ Este un adevăr banal, aproa­ peste liniştea neobişnuită cad
spun minerii, apoi la vesti­ ţie şi salopetă, ca un şuvoi SUB CERUL pe o tautologie. Numai că zgomote înfundate, adevărate
ar, ghişeele unde primeşti neliniştit, mirosind a praf de adevărul acesta, extrem de tunete sugrumate într-o at­
lampa şi metanometrul, şi cărbune, a sudoare şi a pă­ .simplu, nu este o vorbă în mosferă suprasaturată de e-
peste tot aceeaşi zarvă în mânt umed, respiră atîta se­ SUBPĂMlNTEAN vânt. Munca înseamnă dăru­ leetricitate, repetate în ecouri
surdină şi dalele mari, tocite te de viaţă, incit e cu ne­ ire, rupere din tine însuţi a largi. Ce poate fi asta ? Cel
•de vreme, reţin ecoul paşi­ putinţă să rămîi nepăsător, unui fir de patimă, de har, care îmi este ortac, fără să
lor vii, e ora cînd tumultul să nu simţi dorinţa de a nu de glnd, de voinţă — toate se oprească (îi ghicesc zîmbe-
te oopleşeşte, pe tine, chiar li în ea şi să te laşi purtat AL CĂRBUNELUI pentru a îndeplini exemplar tul), spune calm : „undeva
dacă eşti un om al adâncu­ de forţa ei, sorbind prin toţi sarcinile stabilite pentru mi­ într-o galerie, un vagonet
lui. Oamenii se mişcă în lun­ porii energie şi putere. nerit de Conferinţa Naţiona­ gol !“ Mersul acestui vagonet
gul coridoarelor, şefii de Cum arată oamenii aceş­ să trimiţi la ziuă peste 20 000 dineul pămîntului. Ce poate lă a partidului, indicaţiile prin măruntaiele pămîntului
schimb şi maiştrii „fac ape­ tia ? — îi veţi cunoaşte şi date de tovarăşul Nicolae are ceva din salvele trimise
lul", artificierii, care-i vor pe ei — pentru că repor­ tone de cărbune suplimentar, li mai omenesc decît ome­ Ceauşescu cu prilejul vizitei cerului într-o zi de sărbă­
nescul spuselor celui mai tâ­
însoţi cu „bagajul" lor de terul, cu toate că-i ştie foar­ să te cheme cu numele a- năr şef de brigadă de la mi­ de lucru în judeţul Hune­ toare. Undeva sub cerul de
cesta, să te obişnuieşti în-
dinamită în spate, şefii echi­ te bine, fiindu-le alături, şi tr-un loc care se cheamă a- na Petrila, Viorel Corchiş : doara şi la minele din Va­ piatră picamârul muşcă din
pelor de întreţinere — o deci nu şi-a propus să scrie bataj, de 20 de ani acelaşi, „Virtuţile minerului sînt ca lea Jiului. Cel mai obişnuit stratul de cărbune. Peste
mişcare febrilă, sentimentul despre spectaculosul exterior şi împreună cu ortacii tăi să florile : nu înfloresc decît act al muncii — tăiatul căr­ jgheaburile metalice, peste
grabei, „să nu-ntîrzii La co­ al acestei profesii, ci despre foloseşti, un complex meca­ pe pământ bogat, bine hrănit bunelui, ^transportul lui, cău­ benzile transportoare, cărbu­
livie"... Ce va fi peste zece oamenii aceştia — Eugen Voi- nizat ultra-modern. Să-l cu­ şi hrănitor la rindu-i“. tarea noilor zăcăminte, o si­ nele alunecă încet, fără opri­
minute ? O linişte de cim- cu, Fiorea Meonici, Vasile noşti pe Fiorea Meonici şi S-ar părea că nimic nu es­ guranţă pusă unde trebuie şi re. Prezentul se înscrie in­
pie sub arşiţă, un coridor Pavel, Gheorghe Zaharia, să-ţi povestească despre „tai­ te mai poetic şi nu se impu­ cînd trebuie — este si rămî- tr-un cuprinzător evantai al
tăcut, care peste alt timp. Constantin Borş, Constantin ne mai pregnant minţii spec­ ne un mic miracol. Miracolul realizărilor, ilustrînd astfel
„de şut", va răsuna din nou Alexe — îi cunoaşte într-a- nele cărbunelui", despre or­ tatorului comun decît ima­ stăpânirii materiei. Minunea neevaluările lucide de „ieri",
inundat de tropăitul bocan­ devăr şi o dată cu ei ceva tacii săi, să-l cunoşti şi să-ţi ginea aventuroasei figuri a supunerii ei la vrerea omu­ fiind azi, fapte demne de
cilor ţintuiţi şi de tîrşltul din viaţa lor, nu, sentimen­ spui, uite, meseria lui e o minerului, prin definiţie din- lui. Cit de obişnuit este ges­ laudă. Mîine însă !? Acel mîi-
artă, omul e dulgher şi zi­
cizmelor de cauciuc, de tim­ tele nu au contururi, nimic dar, arhitect şi salahor, şi, în tr-o tipologue de excepţie, tul minerului Constantin ne înseamnă anul 1978, an în
brul grav şi sonor al glasu­ despre senzaţional. Dar a- nutrit cu lecturi amintite şi Borş, veteran al minei. Cu­ care colectivul petrilean, mi­
rilor. Şi tot iaşa..„ un ritual tuncd, cum arată aceşti oa­ primul rind. om îndrăzneţ, cu legende ce se amplifică noaşte în amănunt noile pro­ na Petrila şi oamenii ei, din­
de ore mari şi mici, pe care meni ? OBIŞNUIŢI ! într-a- iscusit şi inteligent. Căci monstruos cu fiecare bulgăre cedee de tăiere, de mecani­ tre care nu lipsesc Gheorghe
nu te-ncumeţi să le tulburi : tîta de obişnuiţi, incit îşi minerul, fie că e vorba de de cărbune smuls adâncului şi zare a abatajelor, încercase Toma, Theill Hans, Benone
o învolburare de voci bărbă­ „permit" să ostenească ca Nicu Vasilache, sau maistrul redat luminii, acesta va ră- să ne explice acolo „la un Costinaş, Arghir Păcuraru,
teşti, frînturi de discuţii, cî- oricine si să-şi dea, la sfîr- Dumitru Liteanu, sau... câţi mîne mereu cu nostalgia îm­ pas de centrul pămîntului", Gheorghe Sprlncenatu şi mulţi
te o exclamaţie de uimire, şitul şutului cu apă rece alţii, deci minerul nu este plinitului. „Realizările minei în termeni de înţeles pentru alţii, are de rezolvat sarcini
strigăte de nerăbdare, o vor­ peste ochii arşi de trudă : numai un om care taie căr­ noastre — spune maistrul reporter, dificultatea săpării concrete pentru producţia de
bă de duh (minerii ştiu să să te cheme Eugen Voicu şi bune, ci şi un călător în a- Stere Păduraru — nu aparţin în piatră cu combina „Dos- cărbune : terminarea lucrări­
unui singur om. Ele poartă ko“, susţinerea cu stîlpi hi­ lor şi darea în folosinţă a u-
semnătura întregului colectiv. draulici, transportul cu benzi, nei galerii ce leagă două pu­
Fiecare la locui său de mun­ încercare zadarnică — susţi­ ţuri de extracţie : concentra­
că face ceea ce trebuie neri metalice, mecanizare rea producţiei de cărbune din
să facă". Un destoinic mai­ completă, aşa, aşa — vedeţi, sectorul V la puţul cu schip;
stru — la capătul unei zile şi cînd îi explic soţiei ceva, deschiderea stratelor subţiri
dăruite adîncului — cu o ne­ pun mina pe condei — nu ne din blocul H. sub orizontul
disimulată sinceritate : „In depăşeşte terminologia de 1G. în fiecare moment faptele
cei 25 de ani de muncă la specialitate. Nimic din mo­ relevă adevărurile noastre, a-
această mină n-a fost nicio­ dul de a fi al acestui bărbat devărurile fundamentale. Cu­
dată una mai deosebită ca nu-ţi vorbeşte de celebritatea vîntul minerilor are deci va­
alta. Sigur, n-a fost. O aş­ dobândită : un chip dăltuit, loare de simbol. Omogenita­
tept". Sigur, pentru Rudolf de om al adîncului, în şalo- tea, hărnicia, şi dorinţa de a
Kailing, va fi aceea cînd nu peta decolorată, stropită cu fi mereu în primele rânduri,
va mai coborî în adine. In- noroi de mină, doi ochi bla­ constituie o uriaşă forţă ca­
tîmplările neobişnuite lipsesc jini, luminoşi, un zîmbet uşu­ talitică. dar şi un model au­
poate tocmai pentru că ele rel, pâmîntesc pe buze. tentic pentru ceea cc am fă-
intră în tipicul vieţii cotidie­ — Deocamdată nu ne-a cui.t ieri, pentru ceea ce fa­
ne. lucrurile sînt aparent luat-o nimeni înainte — se cem azi si vom face mîine.
normale, oamenii îşi văd li­ destăinuie minerul. Bine or­ Există o mină a celor oare o
niştiţi de treabă. Şi cu toate ganizat, locul de muncă, dis­ descoperă odată cu liftul care
acestea în nocturna sui-gene- ciplina sînt călăuze de nă­ coboară dinspre ziuă. îndată
dejde în realizarea a tot ce
ris, pe culoarele dintre arcu­ ne-am propus. ce acesta se opreşte, mina.
rile metalice ce susţin „ce­ Să ai 27 de ani şi să fii mi­ cu galeriile ei se transformă
rul", asemănarea uluitoare ner, să ai 27 de ani si să-ţi în cer. Un cer care răsare
cu zidul unei cetăţi de pia­ poţi spune — „răspundem ţă­ neaşteptat, de pretutindeni.
tră, înnegrit de vreme, al rii aşa cum şi ţara ne răs­ Un cer apropiat, greu de po­
unei mari cetăţi, au loc punde nouă cu grija : unde veri. Un cer al omului, care
deranjamente, se rup benzile s-a mai pomenit pe pămînlul asigură „plinea" industriei
transportoare. se produc ăsta să nu plăteşti chirie, în­ noastre socialiste, suspendat,
„prucuri", se deteriorează lo­ călzire gratuită, lumină la irtvadat de lumina neonului,
comotive, scurt-circuite. şi cost redus, o masă gratuită care ne poartă cu gîndul la
cîte altele ; şi toate astea, Ia intrarea în şut, unde oa­ oraşul în care trăim. Dar cî­
pentru omul adîncului, res­ meni buni decît în tara noas­ te altele nu sîiit ipostazele
ponsabil cu scoaterea „dia­ tră ?!“ — asprimea, laconismul
mantului negru" la ziuă, sînt ce se imprimă adine în mo­ minei şi a oamenilor ei, iar
reporterul trebuie să constate
lucruri obişnuite, atît de o- dul de a se exprima îl face cu o resemnare încărcată de
bişnuite încît ele rămîn un pe Vasile Pavel mai bărbat, dorul acestui cer că practic
fel de sinteză a ceea ce în­ mai autoritar ; ne-a arătat, mina îi este o necunoscută.
seamnă răspundere. cu o tandreţe de îndrăgostit, Un cer apropiat, pregătit pen­
Petrilenii, oamenii aceştia fiecare colţ al locului său de tru noi deschideri de drumuri
harnici şl statornici — „ma­ muncă, dar nimic romantic, şi hambare cu bogăţii.
re lucru e statornicia mine­ nimic despre oerineţiile —
Şeful de brigadă Vasile Avarvarei şi ortacii săi la ieşirea din şut. rului", spunea Gheorghe Co- sute — cîte vor fi fost, în DUMITRU DEM IONAŞCU