Page 125 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 125
RITMURI HUNEDORENE Pag. 9
2 O 5 O - D A C I A zita să se amestece chiar
în treburile interne ale
Romei. In cunoscuta dis
pută pentru putere din
tre Pompei şi Caesar,
Burebista îl va sprijini
Una din cele mai glo „CEL DINTÎ1 Şl CEL MAI MARE REGE DIN pe primul. Mai tîrziu, ie
IN SPIRITUL HOTĂRiRII PLENAREI C.C. AL P.C.R. rioase pagini din frărnîn- şind victorios, Caesar nu
tata istorie a strămoşilor va uita că Burebista fu
DIN 15 NOIEMBRIE 1977 CU PRIVIRE LA ANIVERSAREA noştri geto-daci este cea TRACIA” sese aliatul rivalului său
străbătută de legendara
A 2 050 DE ANI DE LA CREAREA PRIMULUI şi deci va plănui pedep
personalitate a regelui sirea geto-dacului. In a-
Herodot, bătrînul isto BUREBISTA
STAT DAC CENTRALIZAT Şl INDEPENDENT Burebista, „cel dinţii şi cest scop, Caesar va con
cel mai mare rege din centra puternice forţe ar
Tracia". mate în Orient şi ia sud
înaltă preţuire bogatelor ric din Halicarnas, după de Haemus — fapt con
semnat în lucrările mai
ce afirmă că geţii sini multor autori antici. însă
tradiţii de luptă pentru dreptate „cei mai viteji şi cei proiectul ambiţiosului
-
mai drepţi dintre traci* ,
dictator roman nu se va
iar despre neamul traci
lor că „sînt cel mai nu împlini : Caesar este a-
sasinat în cursul anului
şi libertate ale poporului nostru meros din lume, după cel 44 î.e.n. Totuşi, proiectul
al inzilor", adaugă că
„dacă ar avea un singui unui război împotriva
geto-dacilor, nu va fi ui
Anul care se încheie cu- dedicate evenimentului ş.a. cîrmuitor sau dacă traci: tat de către urmaşii a-
rînd, an în care poporul se vor reliefa şi mai pro s-ar înţelege între ei, ai cestuia...
nostru a sărbătorit gloriosul fund eroismul şi fermitatea fi de nebiruit". Dar He
centenar aii cuceririi Inde demonstrate de poporul rodot se îndoieşte că a- în acelaşi an (după
pendenţei de stat a Româ nostru în lupta pentru cu cest lucru s-ar putet unii autori, în anul 42
niei, a declanşat totodată cerirea independenţei şi u- realiza. Aprecierea lu î.e.n.) şi poate în aceleaşi
şi acţiunile consacrate a- nităţii, adevărul că idealul Herodot s-a adeverit ir condiţii violente, are loc
niversării a 2 050 de ani de libertăţii naţionale şi socia parte. Totuşi, chiar dacă şi suprimarea lui Bure
la crearea pe teritoriul pa le a fost făclia mereu vie tracii nu au .reuşit nici bista. Strabon afirmă că
triei noastre a primului stat purtată de-a lungul veacu odată să-şi făurească c regele dac a fost victima
dac centralizat şi indepen rilor de poporul român, uniune genei’ală, în nord unei răscoale : „Iar Bu
dent condus de Burebista. convingerea că jugul asu geto-dacii, uniţi de Bu rebista a sfîrşit prin a fi
răsturnat de nişte răscu
Astfel, prin hotărîrile adop pririi străine nu poate frâna rebista, au devenit de laţi, înainte ca romanii
tate în acest sens de re evoluţia, realizarea aspira nebiruit. Este de fap să fi pornit o armată îm
centa plenară a Comitetu ţiilor sale legitime. De ase perioada cînd geto-daci potriva lui". Afirmaţia
lui Central al Partidului menea, aniversarea va în intră în faza lor de ma reprezintă de fapt singu
Comunist Român privind semna un nou prilej de e- ximă înflorire. Apăruse rul document ce ni s-a
manifestările care vor în- videnţiere a luptei comu ră acum, în secolul I păstrat cu privire la sfâr
tîmpina evenimentul din niştilor pentru libertate şi î.e.n. toate condiţiile pen şitul regelui dac.
1980, se împlineşte una din dreptate socială, pentru tru ca societatea geto
trăsăturile fundamentale ale instaurarea puterii revolu- dacă să treacă la o or Urmaşii lui Burebista
activităţii partidului nostru : ţionar-democratice, înfăp ganizare superioară c; au fărâmiţat puterea în
patru părţi. După lista
de a da o înaltă aprecie tuirea orînduirii noi, pen stat, să ocupe un loc di lăsată de anticul Iorda-
re şi cinstire tradiţiilor se tru edificarea societăţii so frunte în lumea antică. Scenă de pe Columna lui Traian. nes, urmaşii săi au fost
culare de luptă ale popo cialiste multilateral dezvol Şi Burebista a fost acea Deceneu, Comosicus, Co-
rului nostru pentru păstra tate şi înaintarea României mare personalitate care secolul următor să supu se, romanii nu cutează ryllus-Scorilo şi Duras-
a ştiut să folosească toa
rea şi afirmarea fiinţei sa spre comunism. te -condiţiile externe şi nă Macedonia. In cursul să treacă Dunărea, de Diurpaneus. La aceştia
le naţionale, neatârnare, Programul aniversării ce interne favorabile înte secolului I î.e.n. romanii teama -codrilor întune- se mai adaugă Dicomes,
dreptate socială şi progres. lor 2 050 de ani de la meierii unui stat puter ating malul Dunării, con coşi de pe malul dacic... prin părţile Moldovei,
iManifestările ce vor fi or crearea primului stat cen nic la Dunărea de Jos. U- stituind pentru băştinaşii După realizarea unităţii, Cotiso-Coson, în sud-ves-
ganizate în judeţul nostru tralizat şi independent pe niţi sub conducerea s-a, geto-daci un iminent pe Burebista, cu o armată a- tul Daciei, iar în Dobro-
— politice, ştiinţifice, cul teritoriul patriei noastre a- geto-dacii au jucat pe ricol. Singuri sau în a- preciată la 200 000 de oş gea Roles, Dapyx şi Zy-
turale, artistice, integrate re loc în condiţiile în care continentul european un lianţă ou -populaţiile ve teni, eliberează toate te raxes. Dezmembrarea sta
toate în Festivalul naţional poporul român, oamenii rol de prim ordin. Con cine, mai mult în scop ritoriile dacice de sub o- tului dac după moartea
„Cântarea Rbmâniei" — vor muncii hunedoreni, sub con temporan cu un alt mare preventiv, geto-dacii ata cupaţia celtică, extinzîn- întemeietorului său n-a
fi îndreptate spre înţelege ducerea partidului îşi con general al vremii, C. Iu- că poziţiile romane, pen du-şi -autoritatea pînă la însemnat, fireşte şi dis
rea mai plenară a legimi- lius Caesar, Burebista tru a stăvili înaintarea Dunărea de mijloc. Tot pariţia lui. Neexistîmd
centrează toate forţele şi
tăţii existenţei poporului energiile creatoare pentru s-a impus şi el ca una legiunilor. Ciocnirile se odată, include în graniţe încă o cerinţă obiectivă
român pe aceste meleaguri, a da viaţă istoricelor hotă- din marile figuri ale vor transforma cu vre le statului său oraşele de unitate şi nici mijloa
statomioiai continuitatea rîri ale recentei Conferinţe antichităţii, chiar dacă, mea într-un conflict de greceşti de pe coasta de cele de a menţine uni
pe teritoriul unde s-a plă Naţionale a partidului, ho- spre deosebire de dicta durată, atrăgând atenţia vest a Mării Negre. A- rea tuturor seminţiilor
mădit civilizaţia materială torul roman, ştirile şi a- întregii lumi antice. Din jutat de marele preot, geto-dace, moartea lui
şi spirituală a înaintaşilor tărîriîor Congresului al XI- mănuntele privind perso tre evenimentele acestei Deceneu, colaboratorul Burebista a materializat
noştri. Prin noi cercetări ar lea. Omagiul adus trecutu nalitatea sa sînt încă su perioade consemnăm pe său apropiat, pune baze tendinţele separatiste ale
heologice, sesiuni ştiinţifi lui românesc de luptă în mare. Nu cunoaştem ni cele de la 109—106 î.e.n., le complexului de fortă vârfurilor aristocraţiei.
ce, expoziţii itinerante, res seamnă pentru fiecare a-şi mic despre înfăţişarea cînd o coaliţie de daci şi reţe şi centrului religios Burebista întemeietorul
taurări de monumente isto consacra întreaga putere sa, familie, viaţa cotidia scordisci este respinsă -cu din Munţii Orăştiei, du şi-a dedicat întreaga sa
rice, manifestări cultural- de muncă şi creaţie reali nă, dar din ştirile lite greu de generalul roman pă care emite şi o mo viaţă şi activitate ridi
zării însufleţitoarelor obiec nedă unică pentru întrea cării neamului său la
educative şi artistice, ex rare, descoperirile epi- M. M-inucius Rufus, -pro ga Dacie. „O importanţă
cursii la locurile istorice, tive ale prevederilor planu grafice sau arheologice consul al Macedoniei, sau deosebită a avut — se rangul de mare putere
recitaluri de poezie şi întâl lui cincinal, ale Programu se poate contura marea cele din anul 74 î.e.n., subliniază în Programul europeană. Daco-geţii au
niri ale publicului cu cena lui suplimentar de dez sa personalitate. cînd generalul Scribonius partidului — organizarea dat Europei antice pe
clurile literare, proiecţii de voltare economico-socială, Spre sfârşitul secolului Curio respinge din nou statală traco-dacică, ce a Burebista, cel mai mare
filme documentare şi artis spre înflorirea şi progresul al III-lea î.e.n., aflaţi în o coaliţie asemănătoare atins punctul culminant dintre oamenii politici ai
lumii „barbare", aşa cum
tice, editarea unor lucrări continuu al patriei noastre. plină expansiune, roma în regiunea -muntoasă a în perioada regatului lui Roma l-a dat pe cel mai
nii ajung în Peninsula Porţilor de Fier. Cu toa Burebista". Acum se des
Balcanică, pentru ca în te aceste atacuri respin făşoară în Dacia o vie mare om politic al lumii
„civilizate" — Caesar.
activitate economică, se Sărbătorim în curând
stabilesc legături comer împlinirea a 2050 de ani
ciale permanente cu lu de la aceste evenimente,
mea greco-roma-nă şi cel moment de pornire în
tică. Producţia acestei
epoci se întîlneşte din a- lungul şi zbuciumatul
bundenţă în toate mari drum al istoriei noastre
le aşezări geto-dacice. naţionale. „De la forma
Tehnica ţine pasul cu rea de către Burebista,
tot ce era înaintat în lu în secolul I înaintea erei
mea sclavagistă iar prin noastre, a statului dacic
adoptarea denarului ro centralizat, — arăta tova
man Dacia se integrează răşul Nicolae Ceauşescu,
în sistemul monetar ro secretarul general al
man, ce avea să devină partidului nostru, de la
universal. tribuna Congresului edu
Astfel, prin mijlocul caţiei politice şi al cultu
secolului I î.e.n. Dacia rii socialiste — de la e-
lui Burebista se impune poca înfloritoarei socie
în întreg spaţiul carpato- tăţi dacice a Iui Dece-
balcano-dunărean, deve bal, şi apoi de-a lungul
nind una din principale a două milenii de exis
le puteri ale lumii anti tenţă, pînă în ziua de
ce. Despre această epo azi, poporul nostru a tre
că, geograful Strabon
scrie^ cu admiraţie : „A- buit să ducă lupte grele
jungînd în fruntea nea pentru a-şi constitui şi
mului său, getul Bure apăra fiinţa proprie, en
bista l-a înălţat atît de titatea naţională".
mult, prin abţinere de la Recunoscător pentru cel
vin şi ascultare faţă de aflat la începutul luptei
porunci, îneît, în cîţiva împotriva cotropirii şi
ani a făcut un stat pu dominaţiei străine, pen
ternic şi a supus geţilor tru libertate şi neatârna
cea mai mare parte a re, poporul nostru cin
populaţiilor vecine, ba a steşte pe Burebista, icei
ajuns să fie temut şi de dintîi şi cel mai mare
romani". rege din Tracia".
Aflat în culmea puterii
ueparte in munţi, străjuit de codru, sanctuarul dacic de la Sarmizegetusa înfruntă veacurile
Foto : VIRGIL ONOIU sale, Burebista nu va e- Prof. CAROL DROZD
