Page 126 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 126
Pag. 10 RITMURI HUNEDORENE
(VLttaiii moi si VIITORUL
.------- v Vă prezentăm tinere talente:
Ne comparăm, pentru că tre de azi. Aşa am făcut
totdeauna comparaţia rve mereu şi a fost bine. Va
permite să măsurăm. în a- fi şi acum la fel ; credem MARTIN MIERIA
ceste zile din iarna lui '77, aceasta pentru că vedem
sub semnul călduros al în în noua plănuite inteligen
demnului celui ce statornic ţa şi înalta răspundere co SEGEDI mm ®
şi înţelept ne călăuzeşte munistă a cîrmaciului nos
destinele, ne măsurăm din tru înţelept, care ne con
nou forţele : aşezăm înfăp duce de mulţi ani din iz- In oraşul Hunedoara, care in ultimul deceniu a
tuirile alături de năzuinţi şi bîndă în izbîndă. Ştim că dat literaturii române contemporane certe valori Poezia Valeriei Zamfir e o fericită excepţie, ex-
conchidem. Aici, în Hune pentru a reuşi trebuie să lirice, a apărut un nou poet. El este, deopotrivă, un primînd, prin siguranţa mijloacelor, prin profunzi
doara, pe locuri de vibran ne strîngem şi mai mult rod al talentului, dar şi al efervescenţei literare ex mea ei de gind, prin stil, prin viziuni şi imagini
te emoţii în conştiinţe ro forţele, să ne aliem şi mai trem de propice creaţiei, o rezultantă a conştiincio distincte, o vîrstă a unei neîndoielnice împliniri
literare. Profesoara Valeria Zamfir, nume cu care
mâneşti, industria pulsează mult ştiinţa şi tehnica, să zităţii actului liric de elaborare, dar şi a seriozităţii e înscrisă în condica de prezenţă a unei şcoli din
mereu în .capacitatea eco ne dăruim muncii cu toată muncii.
nomică a ţării, mereu mai capacitatea şi puterea Salut în Martin Segedi acest poet ! Valea Jiului, loc în care activează un cenaclu cu
mult, de Jia cincinal la cin noastră... tradiţie de acum, va răspunde prezent, în mod cert,
cinal ; şi tot aici, într-o De ce ne comparăm cu Iv MARTINOVICI şi in condica de prezenţă a poeţilor adevăraţi ai
deplină aplicaţie a core viitorul ? Pentru că viitorul generaţiei sale.
ne atrage, pentru că vii DUMITRU DEM IONAŞCU
laţiei filozofice dintre can cAetaita ^patnt
titate şi calitate, industria torul îl făurim noi, pentru
primeşte larg atributele că viitorul sîntem nai. Aşa Cînd cu aceste dense osii de uraniu fii mal pMULL
diversificării — tradiţiei a- ştim, aşa am învăţat de Roata ca idee apasă azi mai grea
1
dăugîndu-i-se ramurile noi and am devenit comunişti , Pe pămîntu-acesta dintr-o dată straniu M-ai însoţit pînă la poarta veacului
industriale : construcţia de de cînd fiecare român p1ă- Peste care trece cărîndu-i după ea, şi mi-ai poruncit — Dâ-mi voie să intru !
maşini, cimentul, .uşoară, a- nuie şi înfăptuieşte, înfăp Cînd înflorim desigur către sărbătoare Deasupra străjuia tăcerea oaselor mărturisitoare
iimentară, cea a lemnului. tuieşte şi visează... Aşa Mutaţia ne-mpinge fiinţa-n univers de tine
Şi-n pas cu toate, devan- ne-a (învăţat partidul, aşa Cînd totuşi ne mai caută ceva care ne doare în zorii îndreptăţitelor cuvinte.
sîndu-le parcă, ştiinţa şi ne învaţă mereu secretarul Ceva care se mişcă prin veac subînţeles Mi te-ai cuibărit în pagină, in slove
tehnologia, cultura şi în- nostru general, să privim Atunci, vă spun, avem nevoie de un loc cu lăcomie te citeam şi meşteşugul tău
mereu înainte. Privim din l-am înţeles
văţămîmtul. Dacă ne com cînd în cînd şi în urmă, De un loc cu case şi hanuri vegetale
parăm ou 1976, aflăm că dar mai puţin, pentru că Cu mese din lemn verde în ele şi un foc măiestru era şi nu totuşi
dar te-am citit cu paşnicele zile
în 1977 industria judeţului nu avem timp ; trebuie să Peste care trec stafii voievodale
pulsează în economia naţi ne grăbim, să-i ajungem pe Organicele nume să ne fie aproape ale amintirilor din altare de cîmpii.
onală cu 15 mlllarlde Cu toată bunătatea pâmîntului în ochi Din piinea ta am mîncat
cei ce azi sînt înainte, şi hambarele tale gemeau stîrnind
lei mai multe produse ; să-i întrecem. Pentru că Să le veghem veşnic şi să nu ne scape pămîntul plin de nerăbdarea rodului
dacă ne comparăm cu noi construim comunismul. De lingă noi spre-acele întunecate gropi — ia streaşină ta.
1980 — aflăm că sporUl se Acesta este darul pe care Vă spun, avem nevoie de această vară Şi mai presus însoţită sînt
va ridica ia peste 6 mi dorim să-1 lăsăm viitorimii... In care ora lumii bate mai frumos cu chemarea şi ruga
liarde lei., lată de ce ne Nu avem staţii pilot, nici In care ceaţa firii ni s-a făcut mai rară din vocea ipatriei.
place să ne comparăm cu nu căutăm eşantioane pen De sîntem numai cer prin sînge în jos.
viitorul. tru construirea noii socie
Am parcurs cincinale cu tăţi. Ţara întreagă, noi toţi, Omagia iŢţUeat-l
triumfală afirmare şi ne a- cei douăzeci şi două de mili
vîntăm tot mai sus, pe oane sîntem o staţie-pilot Lui Nicolae Labiş Neistovit dezmeardă marea
verticala revoluţiei ştiinţifi în marele laborator ol lu Un tramvai cernit ora ne-o străbate navele îmbrăţişate de alge
ce şi tehnice, acolo unde mii. Sîntem deopotrivă cer Pe o şină pe care se trece spre apoi înainte ca zborul pescăruşilor
Programul partidului forea cetători si realizatori, sîn E mai puţin plins şi mai multă moarte să ,se precipite
ză în viitorul nostru de aer. tem un flux al împlinirilor, Acum, între tine şi noi înspre trofeul albastrului
Conferinţa Naţională a sîntem drumeţi încercaţi pe Şi ceva îţi mişcă pămîntul de pe oase necuprins contratimp.
stabilit acum noi jaloane drumul fără popas al pro Subţiate de un frig dureros In răbufnirea valului
pe drumul de noi toţi nu gresului. Ştim bine de unde Şi treci prin vecie cu buzele roase se naşte sub pleoape
mit al înaintării spre co am pornit şi unde vom a- De cuvînt şi de ceaţa de jos într-o zămislire tînârâ a minţii
munism. Aceste jaloane junge. De aceea ne com Şi iată-ţi vin poemele ca nişte pleoape sfârîmînd atomii aerului şi-ai luminii.
sînt fixate dincolo de pre parăm ou viitorul. Şă te acopere-n partea ucisă Cu mina asudată de fulgere
vederile de ieri, ba chiar Şi te-aduc frumos de casă mai aproape căpitanii zoresc
dincolo de gîndurile noas N. ANDRONACHE Domnia ţărînii în tine-i interzisă. pe nedescoperitele ape.
autobiografie** de HORIA LOViNESGU Expoziţia anuală a artiştilor
Şi noua piesă a lui Ho- riguros pe anumite cuvinte trecute cu vederea : moti
ria Lovinescu, Autobio spre a da tonului siguran vul sinuciderii cu tot cor
grafie, ca întreg teatrul ţa comunicării şi forţă dez tegiul său de nelinişti şi fra- plastici hunedoreni
său, angajează acel exa baterii, confruntării cu sine mîntări care ar fi dus —
men de conştiinţă generat a personajului principal, evident — la un artificiu
de conflictul dintre con Galeriu Pop (Dumitru Dră- contradictoriu şi nedrama O expoziţie anuală are neri în abataj" (Eva Siito), promiţătoare eforturi de
ştiinţa .de sine şi cea pen cea), atît de linear condus tic, cum din păcate există ca intenţie -ideea de bi „Transfăgărăşanul" (Iosif transpunere a ritmului gra
tru alţii a subiectului, to (şi fără deformările din în unele piese şi spectacole. lanţ : fiecare artist contri Tellmann) sînt lucrări ce fic în 'concordanţă cu cro
tul pe un fundament mo text) pentru ca opţiunea Merită subliniaţi cu afec buie cu ceea ce constituie dau certitudinea întîlnirii matica.
ral. Un du-te-vino neînce din final, deci gestul de tivitate actorii Dumitru reprezentativ pentru crea cu o artă de calitate, im
tat al unei grave şi neier reabilitare să capete lumi Drăcea, Viki Andronescu ţia sa dintr-o anumită e- pregnată de date specifice Sculptura este modest
tătoare judecăţi care exa na semnificativă. Lectura (Dina Pop), Alexandru Co- tapă, iar în ansamblu, ex spiritualităţii noastre, idea reprezentată în expoziţie.
minează raportul dintre a- regizorală este profund cri dreanu (Alexiu), Mircea poziţia conturează oglinda lurilor ce animă societatea Se impune totuşi Ernest
devăr şi minciună, dintre tică, atît de remarcabilele Pânişoară (Ioneşou), Florin colectivă a nivelului ar românească contemporană. Kovacs cu „Ţăran — 1907",
conştiinciozitate şi ipocri operaţiuni asupra textului Plaur (Georgescu), Paulina tistic. De aici şi importan Prin ele artiştii îşi justi o reuşită realizare în „dul
zie, dintre iertare şi împă relevă un înţeles mai adînc Codreanu (Irina) şi ceilalţi, ţa selecţiei : anuala trebuie fică statutul lor de oameni cele stil clasic" (într-un
care, dintre carieră şi pro al piesei şi mai apropiat cu excepţia actorului Mihai să se întemeieze pe crite ai acestor vremi eroice, moment cînd în sculptura
fesie, dintre personalitate Clita (Radu Comşa) şi ac riul valoric, condiţie înde prin .cantitatea de adevăr noastră domină tendinţele
şi individ pe curbura ace triţei Marilena Cătălin (Ra- plinită în cea mai mare uman, de pasiune, de fru- spre folcloristic şi geome-
lui ,,cunoaşte-te pe tine în luca Pop) al căror joc a măsură de expoziţia des trizare, tendinţe vizibil in
suţi". Această judecată se fost rebarbativ în realiza chisă la Casa de cultură fluenţate de lecţia brâncu-
realizează prin desfăşura La Teatrul de Stat rea spectacolului. Cu a- din Deva. şiană), precum şi proiectul
rea momentelor biografice ceste excepţii, toţi ceilalţi în general, ceea ce se de monument „Burebista",
din viaţa lui Galeriu Pop, au ţinut să înfăţişeze cu impune de la început este aparţinînd lui Nicolae A-
„fost consilier ştiinţific la „Valea Jiului" exactitate emoţiile persona mesajul patriotic prezen dam, în care sculptorul
Paris, fost director al In jelor, să se identifice psi tat în lucrări, ca un cald MARGINALII reuşeşte cu multă inventi
stitutului de... fost preşe hologic cu ele, pentru a re omagiu adus luptei popo vitate realizarea dialogu
dinte al Asociaţiei .pentru... din Petroşani da pe scenă cît se poate rului nostru pentru drep lui spaţiu-volum.
fost director al făbrieuţei de fireşti gesturile şi cu tate, libertate, independen Aşa cum se mai întâm
din... actualmente funcţio vintele, ca-n viaţă. Iscu ţă. „Noapte de August" plă uneori cînd operează
nar în minister", puse în sinţa şi reala virtuozitate de Ion Tengheru, „1007“ subiectivismul în selecţie,
confruntare cu insesizabila, de ceea ce se cheamă un a jocului actoricesc uimeş de Natalia Păeuraru, „Ba- mos, prin efectul pozitiv în anuală întâlnim pe a-
dar autentica mişcare de spectacol dezbatere. Regi te. se desăvîrşeşte actul laida independenţei" de al lucrărilor asupra privi locur.i şi lucrări cu gust
conştiinţă, pentru a se dez zorul Marcel Şoma şi-a trăirii în scenă, pornin- Mircea Haţegan, „Bure- torului. îndoielnic şi anacronisme
vălui adevăi-ata faţă, pen concretizat viziunea regizo du-se de la periferie spre bista" de Nicolae Adam, .întâlnim în anuală artişti estetice, altele în care au
tru a se lumina ceea ce rală prin sugestive meta centru. Modul acesta în ca „Ţăran-1907" de Ernest plastici hunedoreni ce se torii îşi complică univer
este esenţial — omenescul. fore, legînd dramatic con re „s-a intrat în personaj" Kovacs — se caracterizea impun .din ce în ce mai
Şi, mai mult, forţa acestuia ştiinţa personajului princi confirmă, încă o dată, for ză printr-'o inspirată pu puternic în aria creaţiei. sul creaţiei lor cu aspecte
de integrare în social — pal de curba existenţială a ţa pedagogică şi creatoare nere de acord a formei Gheorghe Pogan („Arheo minore sau înfeudate re
petării.
acesta fiind generosul sens vieţii acestuia, după o lo a regiei, grija faţă de ade cu forţa interioară a su logică"), Ion Cârjoi („Por
ideologic al pledoariei gică absolut dramatică, su văr, imitarea datelor reale biectului. Majoritatea sînt tretul Anei Benţa"), Mir Oferind o imagine a sta
dramatice. gerată şi de un ascetic joc pentru a ajunge la actul creaţii care au marcat în cea Haţegan („Palia"), Mir diului artei plastice hune-
Regizorul spectacolului, de umbră şi lumină. Re artistic deosebit. Din acest diverse expoziţii ale anu cea Bîtcă („Calendarul re dorene, anuala va trebui
Marcel Şoma, a intuit cu gizorul — se înţelege — a unghi, realizînd o reuşită lui 1977 marile aniversări coltei", „Lucian Blaga"), să constituie pentru plas-
exactitate sensul major al stăpînit ou fermitate toate cu adevărat ' personală, ale istoriei patriei. preocupaţi permanent de ticieni un start favorabil
piesei, comunieîndu-1 prin sensurile piesei şi a ordo Marcel Şoma a suprapus Alt şir de lucrări dau înnoirea elementelor de în cea de a doua ediţie a
întreaga reprezentaţie, atît nat un ansamblu nou: a creator noul său contur re glas bucuriei generate de limbaj plastic. De aseme Festivalului naţional ,'Cân
prin compoziţia mişcării eliminat unele pasaje, cu gizoral mult mai sus decît împlinirile României socia nea, dintre numele noi, tarea României", prezenţa
scenice, cît şi prin răscoli- vinte din textul scriitoru al textului, asemănător ti liste. Artiştii ilustrează reţinem cel al Nataliei în marea competiţie valo
toarea dezbatere cuprinsă lui spre a limpezi piesa şi pografului la unele desene prezentul cu lucrări inspi Păeuraru („il907“), Eugen rică naţională la cote cît
în rostirea personajelor, a face evident noul mesaj în culoare. Aceasta pentru rate din realitatea imedia Bencău („Călan"), Dimitrie mai înalte, fiind mai mult
desfăşurată evantaie prin- al lecturii regizorale şi, de mai multă claritate. tă. „Grîu" (Mircea Bîtcă), Păeuraru („Rădăcina fami decît o obligaţie.
tr-o ireproşabilă nuanţare ce să nu o spunem ?, unele „Călan" (Eugen Bencău). liei"), Alexandru Rădules-
a dicţiunii. Accentele cad lucruri care nu puteau fi DUMITRU VELEA „Sudor" (Lucia Niţă), „Mi cu („Lumea copiilor"), cu C. DEVEANU
