Page 126 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 126

Pag. 10                                                                                                                              RITMURI HUNEDORENE




            (VLttaiii moi si VIITORUL
                   .------- v                                                              Vă prezentăm tinere talente:


              Ne  comparăm,  pentru  că   tre  de  azi.  Aşa  am  făcut
            totdeauna   comparaţia   rve   mereu  şi  a  fost  bine.  Va
            permite  să  măsurăm.  în  a-   fi  şi  acum  la  fel  ;  credem               MARTIN                            MIERIA
            ceste  zile  din  iarna  lui  '77,   aceasta  pentru  că  vedem
            sub  semnul  călduros  al  în­  în  noua  plănuite  inteligen­
            demnului  celui  ce  statornic   ţa  şi  înalta  răspundere  co­                         SEGEDI                     mm ®
            şi   înţelept   ne   călăuzeşte   munistă  a  cîrmaciului  nos­
            destinele,  ne  măsurăm  din   tru  înţelept,  care  ne  con­
            nou  forţele  :  aşezăm  înfăp­  duce  de  mulţi  ani  din  iz-   In  oraşul  Hunedoara,  care  in  ultimul  deceniu  a
            tuirile  alături  de  năzuinţi  şi   bîndă  în  izbîndă.  Ştim  că   dat  literaturii  române  contemporane  certe  valori   Poezia  Valeriei  Zamfir  e  o  fericită  excepţie,  ex-
            conchidem.  Aici,  în  Hune­  pentru  a  reuşi  trebuie  să   lirice, a apărut un nou poet. El este, deopotrivă, un   primînd, prin siguranţa mijloacelor, prin profunzi­
            doara,  pe  locuri  de  vibran­  ne  strîngem  şi  mai  mult   rod al talentului, dar şi al efervescenţei literare ex­  mea  ei  de  gind,  prin  stil,  prin  viziuni  şi  imagini
            te  emoţii  în  conştiinţe  ro­  forţele,  să  ne  aliem  şi  mai   trem de propice creaţiei, o rezultantă a conştiincio­  distincte,  o  vîrstă  a  unei  neîndoielnice  împliniri
                                                                                                                            literare.  Profesoara  Valeria  Zamfir,  nume  cu  care
            mâneşti,  industria  pulsează   mult  ştiinţa  şi  tehnica,  să   zităţii actului liric de elaborare, dar şi a seriozităţii   e  înscrisă  în  condica  de  prezenţă  a  unei  şcoli  din
            mereu  în  .capacitatea  eco­  ne  dăruim  muncii  cu  toată   muncii.
            nomică  a  ţării,  mereu  mai   capacitatea   şi   puterea   Salut în Martin Segedi acest poet !                Valea  Jiului,  loc  în  care  activează  un  cenaclu  cu
            mult,  de  Jia  cincinal  la  cin­  noastră...                                                                  tradiţie de acum, va răspunde prezent, în mod cert,
            cinal  ;  şi  tot  aici,  într-o   De  ce  ne  comparăm  cu                            Iv MARTINOVICI           şi  in  condica  de  prezenţă  a  poeţilor  adevăraţi  ai
            deplină  aplicaţie  a  core­  viitorul  ?  Pentru  că  viitorul                                                 generaţiei sale.
                                      ne  atrage,  pentru  că  vii­                                                                                DUMITRU DEM IONAŞCU
            laţiei  filozofice  dintre  can­                          cAetaita ^patnt
            titate  şi  calitate,  industria   torul  îl  făurim  noi,  pentru
            primeşte   larg   atributele   că  viitorul  sîntem  nai.  Aşa   Cînd cu aceste dense osii de uraniu            fii mal pMULL
            diversificării  —  tradiţiei  a-   ştim,  aşa  am  învăţat  de   Roata ca idee apasă azi mai grea
                                                            1
            dăugîndu-i-se  ramurile  noi   and  am  devenit  comunişti ,   Pe pămîntu-acesta dintr-o dată straniu           M-ai însoţit pînă la poarta veacului
            industriale  :  construcţia  de   de  cînd  fiecare  român  p1ă-   Peste care trece cărîndu-i după ea,          şi mi-ai poruncit — Dâ-mi voie să intru !
            maşini,  cimentul,  .uşoară,  a-   nuie  şi  înfăptuieşte,  înfăp­  Cînd înflorim desigur către sărbătoare      Deasupra străjuia tăcerea oaselor mărturisitoare
            iimentară,  cea  a  lemnului.   tuieşte   şi   visează...   Aşa   Mutaţia ne-mpinge fiinţa-n univers            de tine
            Şi-n  pas  cu  toate,  devan-   ne-a  (învăţat  partidul,  aşa   Cînd totuşi ne mai caută ceva care ne doare    în zorii îndreptăţitelor cuvinte.
            sîndu-le   parcă,   ştiinţa   şi   ne  învaţă  mereu  secretarul   Ceva care se mişcă prin veac subînţeles      Mi te-ai cuibărit în pagină, in slove
            tehnologia,  cultura  şi  în-   nostru  general,  să  privim   Atunci, vă spun, avem nevoie de un loc           cu lăcomie te citeam şi meşteşugul tău
                                      mereu  înainte.  Privim  din                                                          l-am înţeles
            văţămîmtul.  Dacă  ne  com­  cînd  în  cînd  şi  în  urmă,   De un loc cu case şi hanuri vegetale
            parăm  ou  1976,  aflăm  că   dar  mai  puţin,  pentru  că   Cu mese din lemn verde în ele şi un foc            măiestru era şi nu totuşi
                                                                                                                            dar te-am citit cu paşnicele zile
            în  1977  industria  judeţului   nu  avem  timp  ;  trebuie  să   Peste care trec stafii voievodale
            pulsează  în  economia  naţi­  ne  grăbim,  să-i  ajungem  pe   Organicele nume să ne fie aproape               ale amintirilor din altare de cîmpii.
            onală   cu   15   mlllarlde                               Cu toată bunătatea pâmîntului în ochi                 Din piinea ta am mîncat
                                      cei  ce  azi  sînt  înainte,  şi                                                      hambarele tale gemeau stîrnind
            lei  mai  multe  produse  ;   să-i   întrecem.   Pentru   că   Să le veghem veşnic şi să nu ne scape            pămîntul plin de nerăbdarea rodului
            dacă   ne   comparăm   cu   noi  construim  comunismul.   De lingă noi spre-acele întunecate gropi —            ia streaşină ta.
            1980  —  aflăm  că  sporUl  se   Acesta  este  darul  pe  care   Vă spun, avem nevoie de această vară           Şi mai presus însoţită sînt
            va  ridica  ia  peste  6  mi­  dorim să-1 lăsăm viitorimii...  In care ora lumii bate mai frumos                cu chemarea şi ruga
            liarde  lei.,  lată  de  ce  ne   Nu  avem  staţii  pilot,  nici   In care ceaţa firii ni s-a făcut mai rară    din vocea ipatriei.
            place  să  ne  comparăm  cu   nu  căutăm  eşantioane  pen­  De sîntem numai cer prin sînge în jos.
            viitorul.                 tru  construirea  noii  socie­
              Am  parcurs  cincinale  cu   tăţi.  Ţara  întreagă,  noi  toţi,   Omagia                                      iŢţUeat-l
            triumfală  afirmare  şi  ne  a-   cei  douăzeci  şi  două  de  mili­
            vîntăm  tot  mai  sus,  pe   oane  sîntem  o  staţie-pilot                    Lui Nicolae Labiş                  Neistovit dezmeardă marea
            verticala  revoluţiei  ştiinţifi­  în  marele  laborator  ol  lu­  Un tramvai cernit ora ne-o străbate          navele îmbrăţişate de alge
            ce  şi  tehnice,  acolo  unde   mii.  Sîntem  deopotrivă  cer­  Pe o şină pe care se trece spre apoi            înainte ca zborul pescăruşilor
            Programul  partidului  forea­  cetători  si  realizatori,  sîn­  E mai puţin plins şi mai multă moarte          să ,se precipite
            ză  în  viitorul  nostru  de  aer.   tem  un  flux  al  împlinirilor,   Acum, între tine şi noi                 înspre trofeul albastrului
            Conferinţa   Naţională   a   sîntem  drumeţi  încercaţi  pe   Şi ceva îţi mişcă pămîntul de pe oase             necuprins contratimp.
            stabilit  acum  noi  jaloane   drumul  fără  popas  al  pro­  Subţiate de un frig dureros                       In răbufnirea valului
            pe  drumul  de  noi  toţi  nu­  gresului.  Ştim  bine  de  unde   Şi treci prin vecie cu buzele roase           se naşte sub pleoape
            mit  al  înaintării  spre  co­  am  pornit  şi  unde  vom  a-   De cuvînt şi de ceaţa de jos                    într-o zămislire tînârâ a minţii
            munism.   Aceste   jaloane   junge.  De  aceea  ne  com­  Şi iată-ţi vin poemele ca nişte pleoape               sfârîmînd atomii aerului şi-ai luminii.
            sînt  fixate  dincolo  de  pre­  parăm ou viitorul.       Şă te acopere-n partea ucisă                          Cu mina asudată de fulgere
            vederile  de  ieri,  ba  chiar                            Şi te-aduc frumos de casă mai aproape                 căpitanii zoresc
            dincolo de gîndurile noas­        N. ANDRONACHE           Domnia ţărînii în tine-i interzisă.                   pe nedescoperitele ape.




            autobiografie** de HORIA LOViNESGU                                                   Expoziţia anuală a artiştilor

           Şi  noua  piesă  a  lui  Ho-   riguros  pe  anumite  cuvinte   trecute  cu  vederea  :  moti­
         ria   Lovinescu,   Autobio­  spre  a  da  tonului  siguran­  vul  sinuciderii  cu  tot  cor­
         grafie,  ca  întreg  teatrul   ţa  comunicării  şi  forţă  dez­  tegiul său de nelinişti şi fra-   plastici hunedoreni
         său,  angajează  acel  exa­  baterii,  confruntării  cu  sine   mîntări  care  ar  fi  dus  —
         men  de  conştiinţă  generat   a   personajului   principal,   evident  —  la  un  artificiu
         de  conflictul  dintre  con­  Galeriu  Pop  (Dumitru  Dră-   contradictoriu  şi  nedrama­  O  expoziţie  anuală  are   neri  în  abataj"  (Eva  Siito),   promiţătoare   eforturi   de
         ştiinţa  .de  sine  şi  cea  pen­  cea),  atît  de  linear  condus   tic,  cum  din  păcate  există   ca  intenţie  -ideea  de  bi­  „Transfăgărăşanul"   (Iosif   transpunere  a  ritmului  gra­
         tru  alţii  a  subiectului,  to­  (şi  fără  deformările  din   în unele piese şi spectacole.  lanţ  :  fiecare  artist  contri­  Tellmann)  sînt  lucrări  ce   fic  în  'concordanţă  cu  cro­
         tul  pe  un  fundament  mo­  text)  pentru  ca  opţiunea   Merită  subliniaţi  cu  afec­  buie  cu  ceea  ce  constituie   dau  certitudinea  întîlnirii   matica.
         ral.  Un  du-te-vino  neînce­  din  final,  deci  gestul  de   tivitate   actorii   Dumitru   reprezentativ  pentru  crea­  cu  o  artă  de  calitate,  im­
         tat  al  unei  grave  şi  neier­  reabilitare  să  capete  lumi­  Drăcea,   Viki   Andronescu   ţia  sa  dintr-o  anumită  e-   pregnată  de  date  specifice   Sculptura   este   modest
         tătoare  judecăţi  care  exa­  na  semnificativă.  Lectura   (Dina  Pop),  Alexandru  Co-   tapă,  iar  în  ansamblu,  ex­  spiritualităţii  noastre,  idea­  reprezentată  în  expoziţie.
         minează  raportul  dintre  a-   regizorală  este  profund  cri­  dreanu   (Alexiu),   Mircea   poziţia  conturează  oglinda   lurilor  ce  animă  societatea   Se  impune  totuşi  Ernest
         devăr  şi  minciună,  dintre   tică,  atît  de  remarcabilele   Pânişoară  (Ioneşou),  Florin   colectivă  a  nivelului  ar­  românească  contemporană.   Kovacs  cu  „Ţăran  —  1907",
         conştiinciozitate  şi  ipocri­  operaţiuni  asupra  textului   Plaur  (Georgescu),  Paulina   tistic.  De  aici  şi  importan­  Prin  ele  artiştii  îşi  justi­  o  reuşită  realizare  în  „dul­
         zie,  dintre  iertare  şi  împă­  relevă  un  înţeles  mai  adînc   Codreanu  (Irina)  şi  ceilalţi,   ţa  selecţiei  :  anuala  trebuie   fică  statutul  lor  de  oameni   cele  stil  clasic"  (într-un
         care,  dintre  carieră  şi  pro­  al piesei şi mai apropiat  cu  excepţia  actorului  Mihai   să  se  întemeieze  pe  crite­  ai  acestor  vremi  eroice,   moment  cînd  în  sculptura
         fesie,  dintre  personalitate                          Clita  (Radu  Comşa)  şi  ac­  riul  valoric,  condiţie  înde­  prin  .cantitatea  de  adevăr   noastră  domină  tendinţele
         şi  individ  pe  curbura  ace­                         triţei  Marilena  Cătălin  (Ra-   plinită  în  cea  mai  mare   uman, de pasiune, de fru-  spre  folcloristic  şi  geome-
         lui  ,,cunoaşte-te  pe  tine  în­                      luca  Pop)  al  căror  joc  a   măsură  de  expoziţia  des­                       trizare,  tendinţe  vizibil  in­
         suţi".  Această  judecată  se                          fost  rebarbativ  în  realiza­  chisă  la  Casa  de  cultură                      fluenţate  de  lecţia  brâncu-
         realizează  prin  desfăşura­  La Teatrul de Stat       rea  spectacolului.  Cu  a-   din Deva.                                           şiană),  precum  şi  proiectul
         rea  momentelor  biografice                            ceste  excepţii,  toţi  ceilalţi   în  general,  ceea  ce  se                     de  monument  „Burebista",
         din  viaţa  lui  Galeriu  Pop,                         au  ţinut  să  înfăţişeze  cu   impune  de  la  început  este                     aparţinînd  lui  Nicolae  A-
         „fost  consilier  ştiinţific  la   „Valea Jiului"      exactitate  emoţiile  persona­  mesajul  patriotic  prezen­                       dam,  în  care  sculptorul
         Paris,  fost  director  al  In­                        jelor,  să  se  identifice  psi­  tat  în  lucrări,  ca  un  cald  MARGINALII     reuşeşte  cu  multă  inventi­
         stitutului  de...  fost  preşe­                        hologic  cu  ele,  pentru  a  re­  omagiu  adus  luptei  popo­                    vitate  realizarea  dialogu­
         dinte  al  Asociaţiei  .pentru...   din Petroşani      da  pe  scenă  cît  se  poate   rului  nostru  pentru  drep­                      lui spaţiu-volum.
         fost  director  al  făbrieuţei                         de  fireşti  gesturile  şi  cu­  tate,  libertate,  independen­                    Aşa  cum  se  mai  întâm­
         din...  actualmente  funcţio­                          vintele,  ca-n  viaţă.  Iscu­  ţă.  „Noapte  de  August"                          plă  uneori  cînd  operează
         nar  în  minister",  puse  în                          sinţa  şi  reala  virtuozitate   de  Ion  Tengheru,  „1007“                       subiectivismul  în  selecţie,
         confruntare  cu  insesizabila,   de  ceea  ce  se  cheamă  un   a  jocului  actoricesc  uimeş­  de  Natalia  Păeuraru,  „Ba-   mos,  prin  efectul  pozitiv   în  anuală  întâlnim  pe  a-
         dar  autentica  mişcare  de   spectacol  dezbatere.  Regi­  te.  se  desăvîrşeşte  actul   laida   independenţei"   de   al  lucrărilor  asupra  privi­  locur.i  şi  lucrări  cu  gust
         conştiinţă,  pentru  a  se  dez­  zorul  Marcel  Şoma  şi-a   trăirii  în  scenă,  pornin-   Mircea   Haţegan,   „Bure-   torului.       îndoielnic  şi  anacronisme
         vălui  adevăi-ata  faţă,  pen­  concretizat  viziunea  regizo­  du-se  de  la  periferie  spre   bista"  de  Nicolae  Adam,   .întâlnim  în  anuală  artişti   estetice,  altele  în  care  au­
         tru  a  se  lumina  ceea  ce   rală  prin  sugestive  meta­  centru.  Modul  acesta  în  ca­  „Ţăran-1907"   de   Ernest   plastici  hunedoreni  ce  se   torii  îşi  complică  univer­
         este  esenţial  —  omenescul.   fore,  legînd  dramatic  con­  re  „s-a  intrat  în  personaj"   Kovacs  —  se  caracterizea­  impun  .din  ce  în  ce  mai
         Şi,  mai  mult,  forţa  acestuia   ştiinţa  personajului  princi­  confirmă,  încă  o  dată,  for­  ză  printr-'o  inspirată  pu­  puternic  în  aria  creaţiei.   sul  creaţiei  lor  cu  aspecte
         de  integrare  în  social  —   pal  de  curba  existenţială  a   ţa  pedagogică  şi  creatoare   nere  de  acord  a  formei   Gheorghe  Pogan  („Arheo­  minore  sau  înfeudate  re­
                                                                                                                                                  petării.
         acesta  fiind  generosul  sens   vieţii  acestuia,  după  o  lo­  a  regiei,  grija  faţă  de  ade­  cu  forţa  interioară  a  su­  logică"),  Ion  Cârjoi  („Por­
         ideologic   al   pledoariei   gică  absolut  dramatică,  su­  văr,  imitarea  datelor  reale   biectului.  Majoritatea  sînt   tretul  Anei  Benţa"),  Mir­  Oferind  o  imagine  a  sta­
         dramatice.                  gerată  şi  de  un  ascetic  joc   pentru  a  ajunge  la  actul   creaţii  care  au  marcat  în   cea  Haţegan  („Palia"),  Mir­  diului  artei  plastice  hune-
           Regizorul   spectacolului,   de  umbră  şi  lumină.  Re­  artistic  deosebit.  Din  acest   diverse  expoziţii  ale  anu­  cea  Bîtcă  („Calendarul  re­  dorene,  anuala  va  trebui
         Marcel  Şoma,  a  intuit  cu   gizorul  —  se  înţelege  —  a   unghi,  realizînd  o  reuşită   lui  1977  marile  aniversări   coltei",   „Lucian   Blaga"),   să  constituie  pentru  plas-
         exactitate  sensul  major  al   stăpînit  ou  fermitate  toate   cu  adevărat  '  personală,   ale istoriei patriei.  preocupaţi   permanent   de   ticieni  un  start  favorabil
         piesei,  comunieîndu-1  prin   sensurile  piesei  şi  a  ordo­  Marcel  Şoma  a  suprapus   Alt  şir  de  lucrări  dau   înnoirea   elementelor   de   în  cea  de  a  doua  ediţie  a
         întreaga  reprezentaţie,  atît   nat  un  ansamblu  nou:  a   creator  noul  său  contur  re­  glas  bucuriei  generate  de   limbaj  plastic.  De  aseme­  Festivalului  naţional  ,'Cân­
         prin   compoziţia   mişcării   eliminat  unele  pasaje,  cu­  gizoral  mult  mai  sus  decît   împlinirile  României  socia­  nea,  dintre  numele  noi,   tarea  României",  prezenţa
         scenice,  cît  şi  prin  răscoli-   vinte  din  textul  scriitoru­  al  textului,  asemănător  ti­  liste.   Artiştii   ilustrează   reţinem   cel   al   Nataliei   în  marea  competiţie  valo­
         toarea  dezbatere  cuprinsă   lui  spre  a  limpezi  piesa  şi   pografului  la  unele  desene   prezentul  cu  lucrări  inspi­  Păeuraru  („il907“),  Eugen   rică  naţională  la  cote  cît
         în   rostirea   personajelor,   a  face  evident  noul  mesaj   în  culoare.  Aceasta  pentru   rate  din  realitatea  imedia­  Bencău  („Călan"),  Dimitrie   mai  înalte,  fiind  mai  mult
         desfăşurată  evantaie  prin-   al  lecturii  regizorale  şi,  de   mai multă claritate.  tă.  „Grîu"  (Mircea  Bîtcă),   Păeuraru  („Rădăcina  fami­  decît o obligaţie.
         tr-o  ireproşabilă  nuanţare   ce  să  nu  o  spunem  ?,  unele                   „Călan"   (Eugen   Bencău).   liei"),  Alexandru  Rădules-
         a dicţiunii. Accentele cad  lucruri care nu puteau fi            DUMITRU VELEA    „Sudor" (Lucia Niţă), „Mi­  cu („Lumea copiilor"), cu               C. DEVEANU
   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131