Page 128 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 128
RITMURI HUNEDORENE Pag. 12
S P O R T « S P O R T h S P O R T ■ S P O R T
Noi trepte cucerite pe podiumul afirmării La Deva, la „festivalul
4
gimnasticii româneşti '
Sfîrşit de an bogat în struc iei socialiste şi comu continentale —, Leontin
toate, aşa curai, cu înţelep niste — a creat cadrul or Ciortan, prezent în multe
ciune ne-a învăţat partidul, ganizatoric şi mobilizator întreceri internaţionale cu Cel mai important eveni va de a deveni îndemnuri a-
să mergem mereu înainte, al descătuşării energiilor şi „flotila" de navomodele a ment sportiv al anului 1977, dresate mişcării sportive hu
urcînd treaptă cu treaptă, iniţiativei, sute de mii de ţării, ca şi modeliştii de organizat şi desfăşurat în nedorene, pentru aprecieri
tot mai sus în comunista tineri fiind prezenţi în nu veni ce dau grosul loturi judeţul Hunedoara, l-a con le elogioase destinate orga
eră, pătrunzând tot mai meroasele şi diversele ac lor republicane. Dar, îm stituit, bineînţeles, Campio nizatorilor şi publicului, cî-
teva opinii ale unor perso
natele republicane de gim
hotărât în grandiosul edi ţiuni sportive organizate nastică ce au avut loc la nalităţi ale gimnasticii româ
ficiu ce-1 construim cu sub genericul „Daeiadei". bucurătoare este afirmarea Deva, între 8—11 decembrie. neşti, ale sportului nostru.
toţii — societatea socialistă Faptul s-a răsfrînt, cum tinerei generaţii de spor Remarcate şi calificate de Conf. univ. EMIL GIIIBU,
multilateral dezvoltată. Cu era de aşteptat, şi asupra tivi, prezentă masiv în „ie numeroşii specialişti şi spor secretar al Consiliului Na
plaţi cu întreaga energie dezvoltării sportului de rarhia" anului a sportivi tivi prezenţi ca un adevărat ţional pentru Educaţie Fizi
şi abnegaţie la eforturile performanţă. Sintetic, creş lor hunedoreni, alăturat festival al gimnasticii româ că şi Sport : „Am asistat, la
Deva, la una din cele mai
răsplătite de deosebitele terile hunedorene în per publicată, fapt ce 'dă nota neşti, întrecerile de la Deva reuşite ediţii ale campiona
rezultate în muncă ale tu formanţă se concretizează de soliditate a viitorului au constituit totodată şi pro telor republicane de gimnas
ba de competenţă şi aderen
turor oamenilor muncii hu- în următorii indicatori : sportului hunedorean. ţă a publicului la acest sport tică şi trebuie să spun că
nedoreni, sportivii ţin pa e 27 de titluri de campioni atît de frumos şi glorios. deplina reuşită se datorează
sul cadenţat în strădaniile republicani, la juniori şi N. GORUN Reţinem, pentru semnifi atît organelor locale, care
lor de a ridica tot mai sus, seniori • 14 recorduri re caţia lor, pentru perspecti- au trecut cu brio examenul
pe cele mai înalte podiu publicane dobândite • 56 organizării, dar mai cu sea
muri ale laureaţilor spor sportivi hunedoreni pre mă, publicului, acestui pu
tului românesc, prestigiul zenţi în diversele loturi re blic atît de călduros, bun
cunoscător, atît de apropiat
l
mişcării sportive desfăşu publicane o 4 echipe pro \ Cei mai buni sportivi » gimnasticii. Trebuie să spun
rate larg în judeţ. movate în campionatele di că acest lucru a fost mai e- GABI GHEORGHIU,
1977 — anul unor măre vizionare (Minerul Lupeni [hunedoreni ai anului 1977^ vident în întrecerile băieţi tînăra speranţâ crescută la
ţe evenimente în viaţa po — haltere şi Cimentul De lor şi faptul că ei s-au com şcoala soţilor Karolyi
porului român, anul Con va — tenis de cîmp în „A" ; 4. LIVIU ANDREI (Clubul / portat peste nivelul pregă
tirii lor se datorează mult
ferinţei Naţionale a parti Minerul Livezeni — rugbi, sportiv şcolar Deva), cam-l publicului, prezent masiv şi la fete, cît si la băieţi".
Prof. BIÎLA KAROLYI,
pion republican de juniori /
dului, eveniment politic în ,.,B“ ; Minerul Vulcan la triplusalt. I la concursurile băieţilor, antrenorul „echipei de jur"
de atotcuprinzătoare rezo — fotbal, în „C") o 48 de 5. ELENA AFLORI (Liceul l ceea ce în alte ediţii, în alte la Montreal : „Mă buŢ.v că,
nanţă, la care tovarăşul echipe hunedorene partici nr. 5 Deva), campioană re-1 oraşe ale ţării, nu se prea la Deva, elevele ^Oa./tre,
Nicolae Ceauşescu a pre pante în campionatele re publioană de junioare la 1001 semnala". Cristina Itu, Marilena Neac-
m garduri.
1
zentat un magistral Raport publicane (10 în „A“, 12 în (î. LEONTIN CIORTAN (Jiul \ Prof. MARIA SIMIONES- şu şi Emilia Eberle, au con
şi a adoptat documente ce „B“, 6 în ,„C“ şi 20 în di Petroşani). multiplu campion , CU, antrenoare federală, firmat perspectiva anunţată
prefaţează o nouă filă în vizia juniorilor şi şcolari şi recordman republican la \ vicepreşedinta Comisiei teh mai de mult, iar echipa Li
nice a Federaţiei Interna
ceului de gimnastică din o-
istoria dezvoltării socialis lor) • 4 maeştri emeriţi ai navomodelism. / ţionale de Gimnastică: „Pen raşul Gheorghe Gheorghiu-
7. EUGEN IONETE (Jiul)
te a României, anul aces spartului ® 26 de maeştri Petroşani), vicecampion bal- l tru a doua oară prezentă la Dej s-a clasat pe un loc bun,
ta, a însemnat şi în spor ai sportului o 10 sportivi canic şi campion republican) Deva, gimnastica feminină, păstrîndu-şi „Cupa Challan-
tul hunedorean un nou pas de clasă internaţională ® la cros (tineret). I reprezentată de cele mai ge“, deţinută de ani de zile.
înainte. Desfăşurarea largă circa 5 000 de sportivi legi 8. GHEORGHE MULŢESCU) bune sportive ale noastre, La fel ca în primăvară, cînd
(Jiul Petroşani), component l
a marii competiţii repu timaţi cu carnete tip ale 1. MIRCEA ORTELECAN, al diverselor loturi reprezen- J iar acum de toată suflarea am fost la Deva cu lotul o-
blicane „Daciada" — ini federaţiilor de specialitate. (Ştiinţa Petroşani), compo talive de fotbal. i acestui sport, s-a bucurat limpic, rer re şi acum buna
din nou de aceeaşi primire
ţiată la propunerile secre La toate acestea, continua nent al echipei naţionale de 9. GABRIEL SAPTA (Clu-/ entuziastă, caldă, de o ospi popularitfC&e şi dragostea de
care se bucură gimnastica
tarului general al partidu dezvoltare a bazei materia rugbi. campioană a Europei. bul sportiv şcolar Deva), i talitate cu adevărat prover aici. M-am convins din nou
2. ENCIU STOICA (Ştiinţa campion naţional, component
lui, ca o expresie a pre le a sportului constituie alt Petroşani), component al e- al lotului republican de tine- ţ bială. Ne simţim aici, la că aici, pe meleagurile pe
ţuirii, cinstei şi onoarei a- factor de progres al spor chipei naţionale de rugbi, ret la judo. / dumneavoastră, ca acasă şi care mi-an început activita
cordate tinerilor patriei de tului hunedorean, cunoscut campioană a Europei. 10. MARIUS MARCUŞ (Me-) vom mai reveni cu cea mai tea ce mi-a adus atîtea sa
campion
Hunedoara),
3. CRISTINA LADA şi OL- talul
a-şi continua şi dezvolta azi în lume, prin numele TEA JALBA (Constructorul republican la alpinism, şi 1 / mare plăcere, pentru că nu tisfacţii, acest sport are şan
pregătirea generală, de a unor sportivi de frunte ai Hunedoara), componente ale MIRCEA RISIPITU (Clubul/ ne vom mai simţi... oaspeţi, se bune de afirmare, toate
dezvoltare.
de
condiţiile
ci acasă. A fost frumos, în
se forma ca oameni de nă judeţului şi ţării, ca Mir- echipei naţionale de juni oa sportiv şcolar Petroşani). ţ treceri reuşite, mai ales la Vom reveni la Deva cu mul
dejde, sănătoşi, puternici, cea Ortelecan şi Enciu re, medaliată cu bronz la campion republican de ju-1 exerciţiile liber alese, prile tă plăcere, :ît de curînd
niori la lupte libere.
)
la campionatele mondiale.
capabili de a-şi asuma răs Stoica — rugbişti remar juind afirmarea „noului val" posibil".
punderile înalte ale con- caţi în marile competiţii al gimnasticii noastre, atît NICOLAE STANC1U
UMOR ■ UMOR ■ UMOR o UMOR ■ UMORp UMOR ■ UMt Sk
Adus acasă de două săp- trenul de ora opt. — Aveţi iepuri ? întrea de un cac.us şi exclamă
tămîni, noul născut plînge. — Regret, dar n-avem o bă un cumpărător. fericit :
Mama îl ia în braţe şi zi cursă atît de mare ! 1 — Avem. Poftiţi arma : — Mămico ’
ce : ---—f---- magazinul nostru a trecut
— Ştiam eu că trebuie După ce revine dintr-o la autoservire...,
să-l schimb. excursie în Italia, unde
— Tocmai, răspunde ta printre altele a fotografiat — Măi, ce potîrniche — Cine răspunde de pu
tăl ridicînd capul din ziar. tumuli înclinat din Pisa, ii blestemată ! Am tras patru nerea cărnii în tocană ?
Şi ia unul care plînge mai arată soţiei sale fotografii focuri în ea şi tot mai — Bucătarul şef.
puţin... le. Aceasta clatină nemul zboară. 1 — Şi cine e responsabil
ţumită din cap. de scoaterea ei ?
— Cînd ai făcut poza — O fi surdă !
I asta, iar erai beat !
Un copil crescut la oraş
face o excursie la ţară şi Într-o staţie de taxi : — Vreau să mă faceţi
vede un om care îşi pot Şoferul : — Vina este a — Spune-mi, te rog, cît foarte ondulată.
covea calul. îi spune tată d-tale. Eu îmi cunosc me costă un drum cu maşina ? — Să n-aveţi grijă, răs
lui său : seria. Conduc maşina de punde frizerul : n-o să vă
— Ce păcat că n-am peste douăzeci de ani ! — Cincizeci de bani pen mai puteţi uita în oglindă
pornit mai de dimineaţă. Pietonul : — Şi eu îmi iNu-i nimic, daţi-mi-o — Draga mea, chiar mîi- tru fiecare kilometru şi trei fără să aveţi rău de mare.
Am fi fost de faţă chiar în cunosc meseria : merg pe şi aşa ne ne vom duce la mama lei pornirea.
clipa cînd nenea a început picioarele mele de cincizeci ta şi-i vom vorbi despre — Atunci, fii drăguţ şi
să-si fabrice calul ! de ani ! dragostea noastră tăinuită porneşte-o, că o iau din
— Dumneata şi sora du- pînă acum. mers ! La examen.
mitale sînteţi gemene, nu-i — Bine faci, dragule, — Cum vă numiţi ?
aşa ? mama de muit aşteaptă — Costescu Grigore.
— Vă rog să-mi vindeţi La librărie. — Am fost cînd eram momentul acesta... — Dar de ce rîzi ?
o cursă de şoareci. Dar — Cartea pe care o cău mici. Acum soră-mea, fa --~+--- Un biet pui de arici s-a — Mă bucur că am răs
mai repede, vă rog, că mă taţi e epuizată. ţă de mine e cu cinci ani într-un oraş s-a deschis rătăcit şi merge pe întu puns bine la prima în
grăbesc : trebuie să prind Marele cunoscător : mai bătrînă... un magazin cu vînat viu. neric. Deodată se izbeşte trebare !
Fără cuvinte — desene de MIRCEA BÂTCA. „Mecanizare" — desen de MARIAN CRAciUNICA. „Derută" — desen de
VICTOR MIIIAILESCU
Tiparul executat la Tipografia Deva
Preţul — <Mei
