Page 13 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 13
Prolefari din foaie fările, unlfi-vă !
ANUL XXIX
NIÎ. 6248
DUMINICA,
* 4 DECEMBRIE
■w 3 JUDEŢUL HUNEDOARA
mm
f]î [fîţj Hi] ||H Iii IflJgT 1 j1 li li* 4 pagini — 30 bani
4
—
La invitaţia tovarăşului
Im cinstea marelui eveniment
NICOLAE CEÂUŞESCU
DIN VIATA PARTIDULUI SI Â TARII
nirea planului pe primii tual se numără şi cel al ieri a început vizita de prietenie
doi ani ai cincinalului cu Cooperativei de producţie
o lună de zile mai devre meşteşugărească „Viaţă
me. Pînă la sfîrşitul a- nouă" din Orăştie. Acest în ţara noastră a tovarăşului
cestui an, unitatea va rea harnic colectiv de meşte
liză suplimentar faţă de şugari — după cum ne
prevederile pe perioada informează tovarăşul Ioan
respectivă 35 milioane lei Zaharie, preşedintele coo I0SIR BROZ TITO
la ' producţia globală, 46 perativei — va realiza
milioane lei la producţia în plus pînă la sfîr
marfă, un beneficiu su şitul anului o producţie Sîmbătă, 3 decembrie Ştefan Andrei, membru ducerea de partid şi de
plimentar de 35 milioane globală suplimentară de 1977, a început vizita de supleant al Comitetului stat care îl însoţesc pe
lei, iar productivitatea 4 milioane lei, valoarea prietenie, pe care, la invi Politic Executiv, secretar preşedintele Iugoslaviei în
muncii va 'spori cu 20 000 producţiei marfă va fi taţia tovarăşului Nicolae al ■ C.C. al P.C.R., alte vizita de prietenie în ţara
lei- pe lucrător. în, produ depăşită cu 3,5 milioane Ceauşescu, secretar gene persoane oficiale. noastră.
se fizice, se vor da în lei, iar valoarea mărfuri ral al Partidului Comunist Din partea iugoslavă au Mii de oameni ai muncii
plus 8 700 mc prefabrica lor livrate la fondul pie Român, preşedintele Re luat parte Miloş Minici, iugoslavi care au venit să
te, 6 000 - mc b.c.a., 985 ţei, peste plan, se va ri publicii Socialiste Româ membru al Prezidiului C.C. salute pe şeful statului ro-
tone polistiren, 192 000 dica la 6 milioane lei. O nia, o face în ţara noastră al U.C.I., vicepreşedinte al • mân aplaudă cu însu
cărămizi dialit şi 40 000 contribuţie importantă la tovarăşul Iosip Broz Tito, Consiliului Executiv Fede fleţire, ovaţionează în
unităţi cahle teracotă. acest succes de prestigiu preşedintele Republicii So ral, secretar federal pentru delung. Se scatidează „Tito-
cialiste Federative Iugos
Totodată, planul- la in 'obţinut şi,închinat Confe lavia, preşedintele Uniunii afacerile externe, Dragoslav Ceauşescu
vestiţii va fi depăşit cu rinţei Naţionale a parti Comuniştilor din Iugosla Markovici, preşedintele După ceremonia întîlni-
13’milioane lei,- iar la ex dului şi-au adus-o meşte via. Preşedinţiei Republicii So . rii, în aplauzele celor pre-
CU SARCINILE PE port vor fi livrate supli şugarii de la secţiile blă Această întîlnire — cea cialiste Serbia, Dragoliub • zenţi, tovarăşul Nicolae
mentar produse în valoa nărie, confecţii, lenjerie, Stavrev, membru al Comi ţ Ceauşescu şi tovarăşul
PRIMII DOI ANI re de peste 280 000 lei croitorie-comandă, tîmplă- de-a 14-a — dintre to tetului Executiv al Prezi > Iosip Broz Tito s-au în-
valută. rie, reparaţii radio-tv. şi varăşii Nicolae Ceauşescu diului C.C. al U.C.I., Tiho- 1 drept.at spre locul unde se
AI CINCINALULUI de la alte sectoare de şi Iosip Broz Tito este mii- Vlaskalici, preşedintele ' va-înălţa, pe malul iugos
COOPERATIVA producţie. menită să dea, ea şi cele C.C. al U.C. din R.S. Ser lav al Dunării, o parte a
ÎNDEPLINITE MEŞTEŞUGĂREASCĂ anterioare, un nou şi pu bia, Duşan Cikrebici, pre noului obiectiv.
„VIAŢĂ NOUA" ternic impuls adîncirii re şedintele Consiliului Exe Aici, prezenţa celor doi
I.M.C. BÎRCEA ORĂŞTIE ' REZULTATE MERITORII laţiilor de rodnică colabo cutiv al R.S. Serbia, Mi- şefi de stat este salutata
LA LIVRAREA rare bilaterală şi de con lorad Birovliev, membru de preşedintele regiunii Ti-
în ci'nsffea C o n f e r i n ţ e i între colectivele 1 din PRODUSELOR lucrării actiVu pe arena al Consiliului Executiv Fe moc, Jika Rajişici, care îi
Naţionale a partidului, judeţul nostru care au AGROALIMENTARE internaţională, relaţii care deral, preşedinte al Comi invită să dezvelească pla
lucrătorii de la.. I.M.C. raportat îndeplinirea sar constituie un model de ra tetului pentru Planificare ca inaugurală, mareînd ast
Bîrcea raportează un suc cinilor de plan pe primii Conferinţa Naţională a porturi între două ţări so Socială, preşedintele părţii fel începutul lucrărilor la
ces de prestigiu : îndepli doi ani ai cincinalului ac- partidului este întîmpi- cialiste, întemeiate pe sti iugoslave în Comisia mixtă realizarea Sistemului hi
nată cu rezultate merito mă şi încredere tovără de colaborare economică droenergetic şi de naviga
în spiritul documentelor Congresului al Xl-Iea, rii şi de către cetăţenii şească, pe deplină egalita iugoslavo-română. ţie „Porţile de Fier-II“, pe
te şi respect reciproc.
comunei Balşa, care se ...Ora 9,45. Tovarăşul malul iugoslav.
al exigenţelor Programului suplimentar prezintă cu însemnate li In prima zi a vizitei, Nicolae Ceauşescu, ceilalţi T o v a r ă ş u l Nicolae
vrări de produse agroali- tovarăşul Nicolae Ceauşescu tovarăşi din conducerea Ceauşescu şi tovarăşul
de dezvoltare economico-socială a ţării mentare la fondul de stat. şi tovarăşul Iosip Broz de partid şi de stat sosesc Iosip Broz Tito dezvelesc
între altele, pînă acum, Tito au inaugurat lucrări la Ostrovul Mare, unde apoi placa inaugurală, în
le de construire în comun
Promovarea consecventă au fost predate 228 tone a Sistemului hidroenerge se vor ridica construcţiile două ţări.
cadrată de drapelele celor
carne de bovine, 52 tone
de pe malul românesc ale
carne de porc, 11,4 tone tic şi de navigaţie Porţile noului obiectiv. Mulţimea aplaudă cu în
de Fier II. Complexul es
carne de oaie şi 4 311 hl
a noului, atribut esenţial lapte de vacă. te situat în dreptul Ostro Mii de oameni ai muncii sufleţire, ovaţionează în
' t De asemenea, pentru a- vului mare şi comunei mehedinţeni, între care fee delung pentru prietenia şi
află numeroşi constructori
colaborarea trainică dintre
ai spiritului revoluţionar nul 1978 au fost încheiate Prahovo, la 80 km în aval. ai noului obiectiv energe cele două ţări şi popoare.
prima
hidrocentrală
de
contracte de livrare a 450
tic
româno-iugoslav,
fac
Cei doi conducători de
porci îngrăşaţi, 135 cape construită în comun. t o v a r ă ş u l u i Nicolae partid şi de stat sînt in
te tineret bovin, 3 800 hl La festivităţile de inau
ANCHETĂ gurare a lucrărilor au Ceauşescu o caldă primire. vitaţi în interiorul unul
lapte de vacă şi alte pro Aici, secretarul general- pavilion special amenajat,
* în concepţia partidului Insistăm, de asemenea, duse. Contractarea se a- participat, din partea ro al partidului, împreună cu unde le sînt înfăţişate, în
mână, tovarăşii Emil Dră-
nostru, abordarea spiritului pentru stabilirea unor răs flă în plină desfăşurare. gănescu, membru al Co ceilalţi tovarăşi din con faţa unor machete şi hărţi,-
revoluţionar în muncă se punderi concrete pentru în acţiunea de contrac mitetului Politic Executiv ducerea partidului şi sta principalele date tehnice
află într-o strînsă şi indi toţi membrii comitetelor şi tare şi livrare s-au evi al C.C. al P.C.R., viceprim- tului nostru, se îmbarcă şi caracteristici economice
solubilă legătură cu promo birourilor organizaţiilor de denţiat numeroşi cetăţeni ministru al guvernului. pe nava prezidenţială „Mi- ale viitorului edificiu.
11
varea curajoasă şi fermă a partid, deplasarea lor siste şi deputaţi, între care îi Gheorghe Oprea, membru hai Viteazul , pentru a Grandioasa lucrare, ale
noului, cu perfecţionarea matică în unităţi, pentru amintim pe Ion Sime- al Comitetului Politic E- traversa Dunărea. cărei proiecte au fost ela
continuă a muncii pe toa intervenţia operativă în so dreă, Florica Oprişa, Con xecutiv al C.C. al P.C.R., Pe malul iugoslav, în a- borate de specialiştii celor
te planurile. luţionarea problemelor. stantin Ciucean, Ioan O- viceprim-ministru al gu propiere de Prahovo, to două ţări, va îngloba două
— Cum vedeţi înfăptuită Acestea sînt doar cîteva prişa, Rusalin Duma, Flo vernului, preşedintele păr varăşul Nicolae Ceauşescu baraje deversoare, două hi
această cerinţă în activita modalităţi pe care le folo rin Duma, Vasile Anişo- ţii române în Comisia este întîmpinat de tovară drocentrale — una pe ma-
tea de conducere a econo sim şi care, chiar dacă nu rean şi alţii. mixtă de colaborare eco şul Iosip Broz Tito, de
miei ? reprezintă noutăţi, au sem nomică î’omâno-iugoslavă, ceilalţi tovarăşi din con- (Continuare în pag. a 4-a)
întrebarea, am adresat-o nificaţii noi, în condiţiile u-
tovarăşului Brîncoveanu nui spirit revoluţionar, exi
Pogea, prim-secretar al gent, dovedindu-se eficiente.
Comitetului municipal de Răspunzînd aceleiaşi idei, Uricani — oraşul cu la ziuă IN INTERIORUL
partid Hunedoara. tovarăşul Gheorglie Iga,
— în condiţiile creşterii maistru miner la I.M. Bar
diversităţii şi complexităţii za, Erou al Muncii Socialis Fiecare aşezare minieră din Valea Jiului ZIARULUI
sarcinilor economico-socia- te, sublinia : OAMENI SI LOCURI te întîmpină cu un semn anume, simbolizind
le pe 'care organizaţiile ÎN ANII SOCIALISMULUI bogăţia adincurilor, profilul muncii. Urica-
noastre de partid trebuie — Personal, văd în orga niul o face inir-un fel aparte : pe străzi, Actualitatea po-
de-o parte şi de alta, vagoneţi de mină, în
să le soluţioneze operativ nismele de conducere colec mărime naturală, încărcaţi cu cărbune. Pe litică
şi temeinic capătă o în tivă instituite în economie părţile laterale ale vagoneţilor, scris cu pana
semnătate deosebită lărgi forme concrete de dezvol sufletului, îndemnuri la muncă, angajamen La I.P.I.L.F. Ha
rea şi adîncirea legăturilor tare a autoconducerii mun te, crezuri minereşti. Localnicii au pus, prin- ■
cu oamenii, consultarea citoreşti, de manifestare tre bulgării de cărbune, pămint. Şi au plan ţeg : realizarea
largă a celor implicaţi di a răspunderii colectivului tat arbuşti de prin partea locului. Acum, planului. sorti
rect în înfăptuirea obiecti pentru buna gospodărire a cind totul e alb în jur, verdele arbuştilor e mental nu trebu
velor. în acest sens perse mijloacelor financiare şi viaţă. „Semn că mina noastră trăieşte, că ie privită, nici o
acolo, jos, pulsează viaţa. Inima minei bate
verăm pentru mutarea cen materiale ce îi sînt încre de trei decenii. In vară. la ziua noastră, a
trului de greutate al acti dinţate, ca parte a avuţiei minerilor, am împletit lauri pentru cei 30 clipă, ca sarcină
vităţii de partid în unită naţionale. în întreprinderea de ani ai minei noastre. Si a oraşului. Că, facultativă !
ţile de bază, respectarea ri noastră consiliul oamenilor deşi i s-a consfinţit numele de oraş numai
guroasă a principiului mun muncii şi-a sporit numărul, în 1965, „oraşul nou" i-am zis de cind pe Festivalul filmu
cii şi conducerii colective, crescînd ponderea muncito pămintul Uricaniului au prins contur pri lui la sate
dezvoltarea democraţiei de rilor direct productivi. Fap mele construcţii. Oraşul s-a născut o dată cu
partid. tul că secretarul comitetu mina, trăieşte prin ea, se înalţă cu ea". Q Cartea, scena, e-
,.Se înalţă cu ea". Adică mina se înalţă în
Analizele la faţa locului, lui de partid este preşedin adincuri. Nu e o metaforă. Minerul care cranul
în întreprinderile industria tele consiliului oamenilor ne-a împărtăşit gindurilc a spus un adevăr,
le, pe şantierele de con muncii, reflectă creşterea adevăr măsurat prin transportoarele de ma Fanfara mineri
strucţii permit cunoaşterea rolului conducător al orga re capacitate din abataje şi galerii, prin
temeinică a stadiului înde nizaţiei de partid, asigură susţinerea metalică in frontale, transportul lor din Vulcan —
plinirii hotărîrilor de partid o mai deplină fermitate în materialului prin instalaţia de monorai, la 70 de ani
şi de stat, mersul activităţii înfăptuirea politicii parti puţuri de mare capacitate, staţie telegrizu-
economico-sociale, pentru dului. (Continuare în pag. a 2-a) Semnal
valorificarea rezervelor e-
xistente. (Continuare în pag. a 2-a)
