Page 14 - Drumul_socialismului_1977_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

încheierea sesiunilor de S
RASPI
\
constituire a consiliilor populare La I.P.I.L.F. Haţeg: Realizarea planului sortimental nu LA..

i Ziarul r
în toate unităţile ad- lucru ale primăriilor, îm­ I nat, nu c
bunătăţite cu propunerile trebui© privită nici o clipă ca sarcină facultativă!
ministrativ-teritoriale din ^ îndreptăţii
judeţul nostru s-au -înche­ făcute de alegători în ca­ i lor muncii
iat sesiunile de constituire drul întîlnii’ilor cu candida­ adevăx'at este că avem şi lucru, întîrzieri. O socoteală i lucrează
a consiliilor populare mu­ ţii. Noua legislatură se a- e Cauze obiective şi mai puţin obiective au dus la o noi vina noastră aici — spu­ simplă ne face să înţelegem ^ zitelor şi
nicipale, orăşeneşti şi co­ nunţă mai bogată în înfăp­ nerealizare a planului sortimental cu peste 160 tone. © nea tovarăşul Traian Părău, cit 'se putea obţine în pro­ i ca rtier a
munale. tuiri pentru întreaga dez­ Depăşirea globală, valorică, are mai mică însemnătate tehnician principal la biroul ducţie, în sporirea număru­ I cro 15) —
Aceste sesiuni, care mar­ voltare economico-socială cînd nu se regăseşte în produse fizice. ® Aproape 7 000 organizarea producţiei şi a lui de conserve, în această ^ ne la di:
muncii, secretarul organiza­
perioadă nclucrată ? !
chează începutul activităţii şi edilitai--gospodărească a om/ore nelucrate într-un trimestru — un semnal de alar- ţiei de partid din întreprin­ Dacă în anul 1977 este a- 1 loc de tn
consiliilor populare în no­ localităţilor ui-bane şi ru- © Folosirea efectivă a timpului de lucru — o mare dere. La cauze obiective aş ceastă situaţie, cum ‘ este > ierif cei o
ua legislatură, s-au desfă­ i-ale din judeţul nostru. rezervă încă nefolosită, Să pregătim cu răspundere numi : lipsa materiei prime, pregătită producţia anului \ bot de c
şurat într-un spirit de înal­ în funcţia de preşedinţi producţia anului viitor. mai precis cireşe, vişine, viitor, pentru ca sarcinile t zi drumul
tă responsabilitate civică, ai comitetelor şi birourilor caise, zmeură, mure, afine, mobilizatoare ale lui 1978 să ) Micro 15
de angajare plenară ~ în executive ale consiliilor La Conferinţa ox-ganizaţiei serve, conserve care, firesc, care au fost deficitare iar fie îndeplinite exemplar ? I zitelor s-c
— Am fost zilele trecute
îndeplinirea îndatoririlor populare municipale şi o- judeţene de partid, I.P.I.L.F. nu sint pe piaţă, la înde- altele calamitate. într-un la contractări — continuă l dacţiei ci
cuvînt, nu le-am primit de
şi răspunderilor ce le răşeneşti au fost aleşi to­ Haţeg a fost - citată printre mîna consumatorilor. la furnizori. Ca să contra­ tovarăşul Mihaicea. La une­ ? a aduce
revin în conducerea varăşii : la Deva — Ale­ puţinele unităţi economice — Această nerealizare, ca­ balansăm această nerealiza­ le produse nu am reuşit să ! ducerii
treburilor de stat şi ob­ xandru Voiculescu, Hune­ care nu-şi îndeplineşte pla­ re desigur ne frămîntă în re, am depăşit planul la încheiem contracte de des­ ţ pentru rc
şteşti, în înfăptuirea poli­ doara — Brîncoveanu Po- nul sortimental. Ea înregis­ mod deosebit, se datorează conserve din piersici, mere, facere cu comerţul pentru i „De ieri
ticii partidului de dezvol­ gea, Petroşani — Clement trează o nerealizare de pes­ unor cauze obiective, care pere, prune, aşa că valoric întreaga producţie. în ceea I dispoziţie
ne depăşesc, dar tot atît de
te 160 tone de diferite con­
tare şi înflorire economică Negruţ, Brad — Loghin ne prezentăm cu o depăşire ce priveşte materia primă, ţ care circi
şi socială a fiecărei aşezări Dineş, Orăştie — Ioan de 6,6 milioane lei, pe 10 coordonatorul nostru de ba­ l Depoziteh
luni.
urbane şi rurale, de ridi­ Păstrăv, Haţeg — Ioan La cauzele ' care ţin de lanţă — I.L.F. Deva — încă I Oituz —
nu ne-a dat i'epartiţiile. Nici
care a nivelului de trai şi Rob, Călan — Ionel Hodo- propria bucătărie şi care au zahăr nu ştim de unde vom ţ Bălcescu
îmbunătăţire continuă a rog, Simeria — Ioan Far- tras-înapoi realizările se cer lua... Se impune deci o re­ l (cap de
condiţiilor de muncă şi de caş, Vulcan — Petru Barb, menţionate în .primul rind zolvare urgentă a acestor J tîinirea
viaţă ale tuturor locuitori­ Uricani — Mircea Jampa, indisciplina, apoi slaba fo­ probleme vitale pentru acti­ 1 — Bălces
lor. Au fost adoptate, cu a- Lupeni — Horia Toma, losire a timpului de lucru, vitatea întreprinderii noas- l — Dorob
cest prilej, programele de Petrila — Gavrilă David. absenţele, învoirile, multele .tre.
concedii medicale nejustifi­ Nu demult, Secretariatul i brica de
cate. Comitetului judeţean de 1 le de vid
— Avem lucrătoare care partid a analizat activitatea ^ cală din
solicită cîte o zi de învoire. economică a I.P.I.L.F. Ha­ ( oră, iar i
Uricani - oraşul cu vapcncţii la liuă Nu le aprobăm deoarece ţeg. Cu acest prilej au fost ' mătate d
stabilite o seamă de măsuri
n-au motive bine întemeiate.
Atunci se duc ia , medic şi concrete pentru redresarea t mim". (I.
vin cu certificate medicale situaţiei, recuperarea rămi-
(Urmare din pag. 1) cu un baraj de acumulare pe... 3 zile ! — arăta tova­ nerilor în urmă, intrarea în­
pentru apa potabilă a între­ răşul inginer Gheorghe Mi­ treprinderii în fluxul normal
metrică, combine cu care se gului bazin al Văii Jiului, cu haicea, inginerul şef al în­ al muncii şi producţiei, Or­
obţin viteze de avansare de o unitate de alimentaţie pu­ treprinderii. Fireşte, dintre ganizaţia de partid, condu­
100 ml. Mecanizarea şi blică etalon, cu un cartier aceste concedii, unele se cerea întreprinderii sint da­
automatizarea din orizon­ — Bucura — a cărui arhi­ dau în uncie cazuri cu mul­ toare să aibă permanent în
turile de cărbune, tot tectură prefigurează chipul tă uşurinţă. atenţie aceste măsuri, să ac­
ceea ce se înalţă în de mâine al oraşului. Miine Avea dreptate tovarăşul ţioneze ‘în spiritul lor, în
adincuri pentru uşurarea — cînd prin deschiderea Mihaicea. Numai în trimes- vederea îndeplinirii exem­
1
muncii minerilor, pentru cîmpului Hobicenl — pro­ trul III a.c., au existat a- plare şi la toţi indicatorii a
Fabrica de mobilă Deva, secţia Haţeg. în foto : tapiţerul
sporirea productivităţii, are ducţia de. cărbune se va nu­ Ionel Danciu, care lunar îşi depăşeşte sarcinile de plan. proape 7 000 om/zile. nelu­ sarcinilor planului la con­ In p i a ţ
corespondent la ziuă, in via­ măra m milioane tone, mii­ în acest an el nu a cunoscut nici un refuz de calitate. crate : absenţe, Învoiri, con­ serve. ţeg, ca î
ţa oraşului. in împlinirile ne cînd aici se vor da în ex­ Foto: VIRGIIj ONOIU cedii medicale, plecări dc la GH. I. NEGREA \ oraşelor,
lui. ploatare cariera şi prepara- l social. D<
Născut pe vechea aşezare ţia de cuarţit — cel mai pur
păstorească, cu legendele cuarţit din ţară folosit în Promovarea consecventă a noului / tă vreme
ce-i înfrumuseţează istoria, optică, emailuri, aliaje —, ) ţia lui e
oraşul Uricani îşi înalţă se­ miine cînd alte sule de fa­ l jalnică. S
meţ fruntea spre piscurile milii de mineri vor găsi con­ i nici stăpi
lanţului muntos ce-i încon­ fort in apartamentele noi, (Urmare din pag. 1) lului cincinal nivelul ei să nou complex, fabricat chiar furnale de mare capacitate, I me a ai
-
joară, acolo unde se înfră­ cînd noi complexe comercia­ fie cu aproape 3,5 milioane în Valea Jiului, cai e se extinderea gamei de pra­ ^ fost pasa
ţesc Godeanu. Retezatul, Pa- le, şcoli şi grădiniţe vor Promovarea noului în tone mai mare ; din aceas­ comportă bine. Acordăm furi unguente şi termoizo-
rîngul şi Vilcan, sporindu-i răspunde nevoilor sociale şi sfera producţiei materiale ta mai bine de jumătate grijă calificării şi perfec­ lante fabricate după reţete i pieţei... /
pitorescul. Un pitoresc in culturale ale oamenilor. Mii­ are un larg şi fertil teren trebuie să fie cocsificabilă. ţionării minerilor pentru proprii, reducerea consu­ I a cui est<
care prezentul e viguros, ne — cinci minerii Gheor­ de afirmare. Despre aceas­ Aceasta presupune modei'- a deveni mineri-tehnicieni. m u l u i de cocs la aglomera­ ţ liul popu
trainic, scris cu căldura şi ghe Scorpie, Troian Pop, nizări nu numai în extrăc- rea minereului de fier si 1 trebuie si
confortul celor peste 1 300 de Ioan Brinzan, Laurenţiu ta, tovarăşul Iulian Costes- Discutăm, apoi, cu doi / urgenţă !
apartamente noi, cu lumina Kelemen, Constantin Sores- cu, secretar al Comitetului ţie ci şi în prelucrarea căr­ din cei, ca să spunem aşa, altele.
şcolilor, grădiniţelor şi cre- cu (şi toţi cei care azi au municipal de partid Petro­ bunelui. în mîinile cărora, a colecti­ Gh. Micheş : în centrul
şelor în care cresc şi se for­ ridicat la loc de frunte, pe şani, ne-a declarat, între Toate acestea implică răs­ velor în care lucrează, se nostru au căpătat o pon­
mează peste 1 000 de copii, Vale. mina Uricani, cu pla­ altele : punderi deosebite penti-u află posibilitatea concretă a dere mare cercetările apli­ | UN P(
cu belşugul pus la dispoziţia nul la zi îndeplinit şi depă­
familiilor de mineri de ce­ şit) ne vor împărtăşi bucu­ — Îndeosebi după vizi­ oi’ganizaţiile noastre de cercetării şi introducerii cative, legate direct de pro­ !■ Cum n<
le peste 20 unităţi comer­ ria izbînzilor in tovărăşia ta de lucru a tovarăşului partid, pentru toate colec­ noului : ing. Livia Croito­ ducţie, de condiţiile de ) da 16—3
ciale, cu cintecul şi voia combinelor şi a complexelor Nicolae Ceauşescu în Valea tivele muncitoreşti din Va­ rii, cercetător la C.S. Hu­ muncă ale minerilor, care I 1 — 15 oc
bună aduse de jocul bătrî- mecanizate din subteran, Jiului, producţia cunoaşte o lea Jiului. nedoara şi ing. Gheorghe sînt finalizate prin soluţii
nesc, ori de nunta de pe Jii miine cînd inginerul Mircea creştere considerabilă ■— cu Am ţinut ca în cadrul Micheş, de la Centrul de tehnice şi materiale noi, ponta jele
coborite din Cimpu lui Neag, Jampa, primarul de-o vîrstă 3 000—4 000 tone — spor cercetări pentru securitatea prin modele experimentale tercooperi
de taraf, orchestră, grup vo­ cu oraşul, va adăuga la anii anchetei noastre să-şi spu­ re şi îngi
cal, formaţie de teatru care vieţii împlinirile viitorului ce se obţine mai ales pe nă cuvîntul şi un miner ca- minieră Petroşani : şi prototipuri de aparate şi Simeria <
înfrumuseţează, pînă târziu, trăit. seama ci-eşterii productivi­ re lucrează nemijlocit cu L. Croitoru : Una din dispozitive care să contri­ ţeanca fi
serile organizate la casa de Atunci, in vagoneţii de la tăţii muncii, prin organiza­ tehnică nouă, de mare problemele de bază ale buie la un grad sporit de prestat u
cultură a oraşului. Un pito­ ziuă, arbuştii vor înflori. rea mai bună a producţiei productivitate. Ne-a răs­ dezvoltării cercetării ştiin­ securitate în subteran. Prin I meni inse
resc pe care prezentul l-a şi a muncii, prin punerea puns şeful de echipă Ioan ţifice şi ingineriei tehnolo­ temele finalizate numai în / lucru în |
împlinit, la Valea de Peşti, LUCIA LICIU cursul acestui an am oferit
în funcţiune a noi mijloa­ Sălăgean de la mina Lu­ gice este crearea bazei ma­ ţ ti vă, dar
ce mecanizate — aşa cum peni : teriale. Noi am reu­ întreprinderilor miniere so­ L retribuţie
— După cum se ştie, to­
Am aflat pentru dumneavoastră ne-a indicat secretarul ge­ varăşul Nicolae Ceauşescu şit să construim staţii- luţii tehnice pentru optimi­ ? Cei vinovi
zarea aerajului, combaterea
neral al partidului, precum
pilot pentru testarea unor
I pontajului
şi prin folosirea mai inten­ ne-a adresat critici pentru tehnologii noi, ca introdu­ acumulărilor de metan, pre­ l în locul <
NOI SPAŢII rească „Retezatul“ din Ha­ sivă a utilajelor şi a timpu­ cerea păcurei în furnale de venirea şi combaterea fo­
COMERCIALE ţeg a iniţiat noi activităţi lui de lucru. Anul 1978 va întîrzierea cu care se apli­ capacitate medie, însuflarea curilor, tehnologii de puş- / său Nico
1 pe atunc
în Brad, la parterul noi­ pentru desei-virea popu­ că pi-ogramul de mecaniza­ în baia metalică a oxige­ care în subteran şi în cari­ ^ diu. Orie
lor blocuri din centrul o- laţiei. Astfel, zilele trecu­ fi un an de adevărată co- re a lucrărilor miniere. Vi- nului şi a altor amestecuri ere etc. 1 losită e
raşului, s-a dat în func­ te, s-a deschis în Piaţa U- titură pentru mineritul zitîndu-ne abatajul, secre­ Iată doar cîteva exemple semen ea
Văii Jiului, atît din punctul
ţiune, sîmbătă, un modern nirii o secţie de reparaţii tarul general al partidului de gaze, producerea oxidu­ care arată cum promovarea \ buind să
de vedere al cantităţii şi
magazin de confecţii pen­ stilouri şi ochelari, iar în calităţii cărbunelui extras, ne-a încurajat şi ne-a îm­ lui de magneziu din dolo- I cu desăv
mită indigenă, pentru redu- noului în toate domeniile
tru femei, cu o suprafaţă cartierul „Aurel Vlaicu“, la cît mai ales din cel al pro­ bărbătat în folosirea cu cerea importului de produ­ v de activitate este o trăsă- ' Iau).
comercială de 270 mp. Ma­ secţia de reparaţii obiecte movării tehnologiilor noi de îndrăzneală a tehnicii noi. se bazice etc. In planul de L
Brigada pe care o conduc
gazinul este asigurat cu un de uz casnic s-a lărgit ga­ lucru. Se va. dezvolta o a- lucrează cu un complex inginerie tehnologică avem constructive, aşa cum o ce­ >
sortiment bogat şi variat ma de prestări. Pe lîngă devărată mişcare de ma­ mecanizat care prin tăiere, cîteva direcţii de însemnă­ re Programul partidului de | CAM
de paltoane, pardesie, cos­ reparaţiile obişnuite, aici să pentru perfecţionarea transport şi armare ne u- tate majoră pentru econo­ edificare â societăţii socia­
tume, rochii etc.
se pot ascuţi diferite scu­ personalului muncitor. Tre­ şurează mult munca şi ne' mia naţională, între care : liste multilateral dezvoltate.
SERVICII le, cuţite, foarfeci, instru­ buie să realizăm an de an ajută să obţinem randa­ valorificarea superioară a
PENTRU POPULAŢIE mente medicale şi se pot producţii tot mai mari, ast­ mente mari. Recent, în mi­ cărbunilor de Valea Jiului, Anchetă realizată de l Zilnic,
Cooperativa meşteşugă­ repara biciclete. fel incit la sfîrşitul actua­ ma noastră s-a introdus un introducerea oxigenului în CORNEL ARMEANU / satul Băi
1 cum orăt
I din acea:
? gulesc s<
încheiem ultima săptă- şedinţele Republicii So­ le de Fier II. Noul şan­ Nicolae Ceauşescu şi Io- deţe, mari colective, ra­ act prin care s-a reali­ 1 toamnă
mînă înaintea Conferinţei cialiste Federative Iugo­ tier este amplasat la 80 sip Broz Tito, care inau­ portează îndeplinirea sar­ zat unitatea naţională a ţ văd însă
Naţionale a partidului — slavia, preşedintele Uniu­ km în aval. Aici se va gurează noile lucrări în cinilor de plan pe primii poporului român. Eveni­ i că nu v<
eveniment de însemnătate nii Comuniştilor din Iu­ construi o hidrocentrală zona Porţilor de Fier, doi ani ai cincinalului. mentul a fost marcat şi 1 pund de
majoră în viaţa partidu­ goslavia, care face o vi­ care va avea, în final, o are menirea de a conso­ Aceasta pi-ilejuieşte ex­ în judeţul nostru de sim­ ^ colă a u
lui, a întregului popor. zită de prietenie în ţara putere instalată de 432 lida şi mai mult trainica primarea unor angaja­ pozioane, dezbateri, evo­ 1 se poate
Este săptămîna marcată noastră. MW şi va livra fiecărei prietenie între cele două mente ferme pentru în- cări, prin care se cinsteş­ .* acceptă
de acţiuni trepidante în După cum se ştie, pe ţări cîie 1,2 miliarde kWh. V, ţări şi popoare vecine, depiinii-ea sarcinilor ce le te aşa'cum se cuvine ma­ ţ tate ,,pli\
economie, în viaţa poli­ baza înţelegerilor cu pri­ Noile amenajări vor asi­ servind un adevărat e- revin din programul su­ rele act al unirii. l puriu. (f*
tică şi socială ce prefa­ vire la extinderea cola­ gura îmbunătăţirea con­ xemplu de înţelegere şi plimentar de dezvoltare în cursul săptămînii pe
ţează încheierea cu bune borării dintre ceie două diţiilor pentru dezvolta­ soluţionare în comun a economico-socială ţării, care o încheiem, tovarăşul
rezultate a ultimei luni ţări vecine şi prietene, pentru trecerea în cel de NICOLAE CEAUŞESCU, AUTOi
a anului 1977 şi începe­ pentru valorificarea po­ al treilea an al cincina­ secretarul general al parti­
rea unui an nou, mai tenţialului hidroenergetic actualitatea politică lului cu realizări tot mai dului, preşedintele Repu­
rodnic în înfăptuirea ne­ de pe sectorul comun al importante. în judeţul blicii, îi avut un însem­
abătută a obiectivelor sta­ Dunării, de cîţiva ani nostru aproape 30 de u- nat număr de primiri : Dosit i
bilite de Congresul al funcţionează deja primul rea şi modernizarea na­ unor' probleme ce intere­ nităţi economice şi-au în­ preşedintele Consiliului lui C.A.P.
Xl-lea. sistem hidroenergetic, el vigaţiei pe Dunăre. Tot­ sează cele două părţi. deplinit de pe acum sar­ Naţional al Frontului Pa­ mionul ;
în cursul zilei de ieri furnizînd pentru fiecare odată, complexul de lu­ Climatul de puternică cinile pe anul 1977, iar triei din R. P. Bulgaria, bun acui
a avut loc întîlnirea de parte pînă, în prezent crări ce se va executa angajare politică şi în altele au î-aportat reali­ delegaţia Uniunii Tinere­ teţ. Dao
la Drobeta-Turnu Severin peste 35 miliarde kWh va influenţa pozitiv dez­ muncă generat de apro­ zarea celor aferente pri­ tului Muncitoresc Socia­ tocamion
a tovarăşului NICOLAE energie electrică. în voltarea de ansamblu a pierea Conferinţei Naţio­ milor doi ani ai cinci­ list din R.P.D. Coreeană, bat, fiinc
CEAUŞESCU, secretar ge­ cursul zilei de ieri, în întregii zone amenajate. nale a partidului este or­ nalului. ministrul industriei, co­ laţie, ar
neral al Partidului Comu­ prezenţa celor doi şefi de Alături de formele de ganic susţinut de succese­ în acest climat efer­ merţului şi turismului al fie dus o
nist Român, preşedintele state, au fost inaugurate colaborare şi cooperare le remarcabile pe care le vescent s-a înscris şi săr­ Israelului, ministrul trans- ie. Altfel
Republicii S o c i a l i s t e lucrările pentru construc­ pe multiple planuri în­ obţin toate colectivele bătorirea la 1 decembrie pox'turilor maritime din tocmai t
România, cu tovarăşul ţia sistemului hidroenerge­ tre cele două ţări, noua muncitoreşti. Un număr a 59 de ani de la unirea Jamahiria Arabă Libiană spiritului
IOSIP BROZ VITO, pre tic şi de navigaţie Porţi­ întîlnire între tovarăşii tot mai însemnat de ju­ Transilvaniei cu România, Populară Socialistă. conducer
l_________