Page 15 - Drumul_socialismului_1977_12

• DUMINICA, 4 DECEMBRIE 1977 Pag. 3

1

FAPTIC
1NAL

UN NOU SUCCcS AL
a consem- ţ LITERATURII HUNEDORENE
i, cerinţele i Ieri, la sediul Uniunii;
e oam<5ni- ' Scriitorilor din Bucureştii
ini — cane \ s-a desfăşurat festivitatea
ona depo- ( Avea un trup viguros şi dial — vreau să prefacă A fost un clarvăzător ca­ decernării premiilor literare
isc în noul / înalt, care adăpostea cu lumea într-un laboratoriu re n-a abdicat niciodată de pe anul 1976. Cu acest pri­
şuluî (Mi- \ generozitate o inepuizabilă în care ei să fie stăpînii, la supremul titlu de noble­ lej am consemnat un nou
î li se pu- l Festivalul filmului la sate putere de muncă. Mîini iar restul lumii, negri în ţe şi demnitate umană : succes al literaturii hune-
(
e un mij- ? neliniştite, expresive, cu serviciul lor ' (...). Sclavii gîndirea liberă. Pot fi arse dorene : premiul pentru poe­
degete puternice şi pre­
rt. lată. că 1 lungi. O barbă bogată, ne­ mai vechi vor fi vătafii ce­ cărţi în pieţele publice cu zie al Asociaţiei scriitorilor
din Braşov a fost atribuit
ritualuri amintind de cele
lorlalţi. Cu toţii vor fi păs­
i 2—21 ani 1 supusă, amintind de pa­ traţi pînă ce geniul ger­ mai întunecate depărtări scriitorului Iv Martinovici,
>uă ori pe i Tradiţionala manifestare triarhii vechimii, care erau man va găsi maşini capa- ale istoriei, pot fi schin­
e cartierul 1 cultural-cinematografică a pentru neamurile lor til- giuiţi şi asasinaţi oqmeni,
Dna depo- ^ perioadei de iarnă, „Festi­ cuitori ai trecutului, sfătui­ gîndirea liberă însă n-a
resat re- 1 valul filmului la sate“, ca­ tori, prooroci şi călăuze putut fi niciodată ucisă de
imintea de re debutează azi, se va in­ printre vitregiile vremilor. nici un regim întemeiat pe
Ochi sfredelitori care ex­
discriminare şi teroare.
miri con- i tegra — sperăm cu succes — primau inteligenţă, intran­ Consemnări din Hunedoara, pentru volu-1
:.L. Deva > în etapa de masă a celei sigenţă şi o neobişnuită Cărturarul a fost sfişiat mul de versuri „Euridice",
ul faptic : ţ de a 11-a -ediţii a Festiva- mobilitate de gîndire ; ei de lupii care ieşiseră în apărut în Editura „Cartea
haite la drumul mare, a-
Românească".
d pus la i Itilui naţional „Cîntarea erau capabili totodată să cum 37 de ani, într-una
juzuI nr. 9 României". Festivalul, care rîdă înseninaţi ori să sca­ bile a-i înlocui cu totul. din nopţile triste de la APLAUZE ANSAMBLULUI
„CIOCÎRLIA"
Atunci vor fi suprimaţi
ruta : str. ] se va prelungi pînă la 31 pere fulgerele unor teribi­ ştiinţific". Să nu uităm : sfîrşitul lui noiembrie. Aflat în tux-neu în judeţul
Mărăşti — l ianuarie 1978, este menit le mînii. In sfîrşit, fruntea Gindul său însă, ca orice nostru, ansamblul artistic
erului — i să stimuleze participarea monumentală, înalt boltită cărturarul a scris aceste gind liber şi drept, a ră­ „Ciocîrlia" din Bucureşti a
Eminescu 1 activă a oamenilor muncii ca o cupolă sub care îşi profetice cuvinte cu cel mas şi va rămîne alături poposit, ieri seară, în oraşul
puţin 16 ani înainte de in­
e la în- ^ de la sate la înfăptuirea afla adăpost' şi interpreta­ staurarea efectivă a fas­ de neamul din care s-a Deva. Pe scena casei de cul­
re întreaga, lunga şi zbu­
Minerului) i marilor obiective ale con­ ciumata istorie a lumii. Iar cismului german, pe cind ridicat. „Moşneagul, stând tură, reputata formaţie ar­
23 August, } strucţiei socialiste pe pă- opera — imensă ca 'un nou nimeni, nici în cele mai pe culme drept,/A fost la tistică a susţinut, în faţa u-
drum o călăuză/Şi-n vre­
r — Fa- ţ mîntul României, să con­ continent care nu e încă • cumplite coşmaruri, nu mea aspră şi ursuză/El cu nui public receptiv, spec­
■>e. In ore- t tribuie la accelerax-ea pro­ în întregime explorat — putea bănui lagărele de furtunile-a dat piept". Sînt tacolul „Cîntec nou străbate
ţara". Apreciaţii solişti de
>buzul cir- J cesului de transformare, rămîne pînă azi singulară exterminare, cuptoarele de înseşi cuvintele lui, înfio­ muzică populară — .Artista
gazare şi toate celelalte
in sfert de ) de înnoire revoluţionară a în cultura universală. mijloace de ' „supriniare rate de acelaşi fantastic Emerită Angela Moldovan,
la o ju- 1 conştiinţei oamenilor, Şi, „Regăsire" şi altele, creaţii Ceea ce uimeşte în gîn- ştiinţifică“. Ca un înainte- presentiment. lax numele Ioan Cristoreanu, Simion
i. Mulţu- / pentru că manifestarea apreciate în ţară şi peste direa sa sînt reflecţiile cu mergător însă, el ştia să său de bronz — dacă mai Pop, Maria Butaciu şi alţii
ae). J noastră culturală debutea­ hotare. Vom rula, în ca­ forţă de previziune : „A- presimtă primejdia doar e nevoie s-o spunem — e — au dat spectacolului, prin
ză în preajma deschiderii ceşti oameni' — scria el din freamătul, impercepti­ Nicolae lorga. talent şi interpretare, o a-
luci’ărilor Conferinţei Na­ drul festivalului, şi filme despre agresiunea Germa­ bil pentru alţii, al văzdu­ leasă ţinută artistică, aplau­
ţionale a partidului, am realizate în alte ţări, cu niei în primul război mon­ hului. RADU CIOBANU zele îndelungi ale publicu­
bogat mesaj de idei.
lui răsplătindu-i cu căldură.
programat filme care evi­
denţiază rolul conducător Prin actuala ediţie a fes­
al partidului, figura omu­ tivalului dorim să spriji­
nim în şi mai mare măsu­
JNE \ lui nou, a comunistului de ră activitatea politică şi I cartea 0 scena # ecranul cartea ® scena % ecranul
ENŢIE t omenie, creaţii care dezbat
1
Ă! Î probleme majore ale socie­ cultural-educativă de la
sate desfăşurată sub con­
tăţii socialiste. Astfel, vom
işului Ha- I difuza cicluri de filme ar­ ducerea organelor şi orga­ „căderea zanţului şi ajungind la Roman istoric, gen cu „MAMA"
rte pieţele J tistice şi documentare gru­ nizaţiilor de partid, punînd frămintările politice inter­ tradiţie în literatura noas­
ă un grup 1 pate pe teme : „Comunistul la dispoziţia căminelor cul­ constaNti- ne ale Imperiului otoman, tră, lucrarea lui Vintilă Coproducţia romăno-so-
atenţia este permanent re­
Corbul este o remarcabilă
•i de mul- i — pildă şi îndemn în o- turale filme adecvate preo­ NOPOLULUI" ţinută de inevitabilitatea contribuţie ce merită aten­ vietică-franceză, a cărei re­
ruit, situa- i pera de desăvîrşire a so­ cupărilor instituţiilor de conflictului şi a căderii o- ţie, atît din punctul de gie este semnată de .Elisa-
î dreptul 1 cietăţii socialiste în patria cultură şi educaţie- socia­ Apariţia şi a celui de-al raşului în stăpînirea turci­ vedere al istoricului, cit şi beta Bostan, prilejuieşte
că n-are ţ noastră", „Creşterea rolu­ listă. Vor fi prezente doilea volum al lucrării lor. Dacă la început sîn- din cel al omului de li­ o revelaţie nu numai pen­
ost o vre- t lui clasei muncitoare în filme care vorbesc — ca o lui Vintilă Corbul — „Că­ tem tentaţi să vedem în tere. tru micii spectatori, ci şi
pentru cei mari. Aceasta
i, apoi a 1 conducerea societăţii noas­ cronică fidelă — despre derea Constantinopolului“ această atitudine frica de MIRCEA BELE pentru că acest musichal —
otomani a statelor bătri-
ministraţiei ) tre socialiste, în realizarea marile realizări ale Româ­ — a prilejuit o confirmare nului continent, ne con­ care se bucură de partici­
a imaginii de ansamblu a
iu se ştie i programului partidului" niei socialiste, creaţii ale lucrării, conturabilă încă in vingem insă, pe parcurs, parea unor actori ca Lud-
um .consi- / precum şi pe teme de e- epopeii naţionale, docu­ primul volum. Autorul, slă- cg legăturile comerciale cu „DANILĂ mila Gurcenko, Florian Pi­
ii oraşului \ ducaţie patriotică, revolu­ mentare de educaţie ateist- pîn pe o bogată informaţie Imperiul otom'an primează prepeleac" tiş, Mihail Boiarslci, Geor-
rvină de > ţionară, a oamenilor mun­ ştiinţifică, pelicule în spri­ cu care operează, reuşeşte faţă de apărarea „creştină­ ge Mihăiţă, Violeta Andrei,
I. N.). \ cii, documentare ştiinţifi­ jinul învăţămîntului agro­ o amplă frescă a secolului tăţii". Pătrunzînd semnifi­ Regizorul Nicolae Gher- Oleg Popov, precum şi de
că, de informare politică, industrial de masă. Pentru al XV-lea, pe cit de veri­ caţiile reale ale faptelor ghe, de la Teatrul de stat colaborarea baletului pe
(atestate in documentele
cultură şi artă. elevi şi preşcolari am di­ dică pa atît de impresio­ vremii) de pe poziţiile fi­ „Valea Jiului", a pus in gheaţă moscovit — prin
FICTIV Spectatorii din numeroa­ fuzat numeroase filme, ca­ nantă, in care, fără a evi­ lozofiei marxiste a isto­ scenă, intr-o viziune apar­ motivul înfringerii răului
se localităţi ca Dobra, re vor întregi plăcut ma­ ta amănuntul sau faptul riei, autorul reuşeşte să te, cunoscutul basm al lui de către bine, Unde să o--
Ion Creangă, „Dănilă Pre­
in perioa- i Zam, Certej, Hărău, Geo- nifestările culturale . ale semnificativ in desfăşura­ convingă, cu mijloacele e- peleac". Povestea, drama­ fere un basm cu semnifi­
rea evenimentelor, contu­
:embrie şi 1 agiu, Romos, Beriu, vor vacanţei de iarnă. picului, asupra unui ade­ tizată de C. Pain, a căpă­ caţii universale. Elemen­
î a.c., în. A avea prilejul să vizioneze Dorim ca, avînd sprijinul rează „adevărata faţă" a văr mai puţin sesizabil la tat, în realizarea colectivu­ tele basmelor lui Creangă
acelei părţi a lumii care a
un prim contact cu eveni­
iexului in- . filmele documentare : „Un activului cultural, să trans­ fost implicată in conflict. mentul in sine. lui petroşănean, atmosfera au servit scenaristei Vasi-
le creşte- ’ om pentru oameni — o- formăm prezenţa filmelor Un tablou în care cea mai Cele două părţi ale ro­ feerică, atît• de nece­ lica Istrate premise exce­
a mieilor ţ magiul ţării tovarăşului de producţie naţională în- mare putere de sugestie o manului conturează, prin sară basmului, unde se lente pentru crearea unei
tradiţiile
fol­
întilnesc
că cetă- l Nicolae Ceauşescu", „Con­ tr-un veritabil eveniment au evenimentele politice. imagini succesive, un an­ clorice, înţelepciunea po­ poveşti ce se poate pe­
] Puiu a ; gresul al Xl-lea al P.C.R.", politic şi cultural-edueativ Considerăm demn de re­ samblu epic articulat pe porului nostru, umorul să­ trece oriunde in lume. Re­
cunoaştem cu bucurie, insă,
icrări. Ni- \ „Soarele ne luminează deo­ al perioadei de iarnă, prin liefat, alături de faptul că principalele momente ale nătos. Recreind universul că folclorul românesc, cu
evenimentului. Analiza de
/ăzut-o la 1 potrivă", „Muncitorii au oi-ganizarea unor bogate ne aflăm în faţa unei ope­ detaliu a surselor referi­ basmelor lui Creangă în bogata sa paletă, este pre­
ia respec- ? cuvîntul". manifestări care să se re literare, ideea unei a- toare la epoca abordată îi decorul semnat cu talent zent in film cu brio. Imbi-
;alculat o 1 Cu sprijinul consiliilor bucure. de adeziunea publi­ bordări a evenimentului dă autorului posibilitatea de pictorul scenograf Ba­ nînd muzica, dansul, bale­
din punctul de vedere al
1 735 lei. \ de educaţie politică şi cul­ cului de toate vîrstele, iar unei mişcări permanente a rată • Ştefan, spectacolul tul pe gheaţă cu cileva e-
întocmirea i tură socialistă, în cele 180 „Festivalul filmului la sa­ ştiinţei istorice marxiste. planurilor epice, a atmo­ Teatrului „Valea Jiului" voluţii actoriceşti absolut
Pornind de la demersurile
susţin ca 1 unităţi cinematografice din te" pe plaiurile hunedore- diplomatice făcute de con- sferei ce cuprinde oraşul este un succes pentru pu­ remarcabile, „Mama" este
blicul de toate virstele, un
crat soţul ^ comune şi sate vom pre­ ne să înregistreze succes stantinopolitani în diverse aflat în pericol, asediat şi o parafrază ingenioasă a
apoi ocupat de turci. Na­
liu, care l zenta publicului filme ro­ deplin. capitale europene, parcur- raţiunea ne face’ cunoştin­ succes la care actorii Flo­ „Caprei cu trei iezi". Va-
rin Plaur — în rolul lui
în conce- > mâneşti în premieră : gind evenimentele conflic- ţă cu toate clasele şi pătu­ „Dănilă Prepeleac" — Ni­ silica. Istrate şi Elisabeta
etoda fo- \ „Buzduganul cu trei pe- Prof. EMERIC HOROVITZ tuale cu care sînt confrun­ rile sociale, starea de spi­ colae Gherghe, Vaier Don- Bostan îmbogăţeşc fabula
sibilă, a- ( ceţi", „Mama", „Oaspeţi directorul întreprinderii taţi vecinii mai apropiaţi rit şi problemele specifice, ca, Ilie Ştefan, Mircea Za- cunoscutului basm cu
zii" tre- / de seară", „Iarna boboci­ cinematografice a judeţului sau mai îndepărtaţi ai Bi- indiferent că este vorba de balon, Alexandru Codrea- idei noi. Pelicula este,
înlăturate \ lor", „Marele singuratic", Hunedoara ultimul împărat bizantin, nu şi ceilalţi interpreţi au înainte de toate, o
(T. Nico- i de un comandant de oşti, un merit deosebit. revelaţie vizuală. Deci tre­
de un tinăr adolescent, de buie văzută, tot aşa cum
„Dănilă Prepeleac" este
un negustor sau un servi­ un spectacol spumos, ge­ şi muzica lui Temistocle
tor de la curte, fiind scopul
Fanfara minerilor din Vulcan la 70 de ani principal urmărit de autor. neros în mesaje educative, Popa trebuie auzită, pen­
tru ca să putem realiza
ME LA Acesta este şi motivul pen­ o comedie la care sala par­
tru care nu trebuie, de ticipă cu entuziasm, chiar virtuţile ei. Excelentă e
Sfîrşitul acestei săptămîni sului. Intr-o atmosferă de ţinut pe scena clubului sin­ multe ori, să ne -punem dacă printre spectatorii imaginea cuplului Ion Ma-
a marcat, m viaţa cultura­ entuziasm general, in 1937 dicatelor, in faţa unui nu­ problema veridicităţii unor mici se află şi mulţi pă­ rinescu — Konstantin Pe-
i trec prin lă a oraşului Vulcan, un e- fanfara îşi reia activitatea in meros public, a coincis cu episoade, ci semnificaţia rinţi. tricenko.
>ot vedea veniment deosebit : aniver­ condiţii mai bune, cu o com­ prezenţa fanfarei in cadrul lor în ansamblul naraţiu­
:etăţenilor sarea a 70 de ani de existen­ ponenţă de peste 90 la sută etapei de masă a celei de-a nii. L. LARA AL. COVACI
li ta te du­ ţă a fanfarei minerilor din mineri, sub conducerea diri­ doua ediţii a Festivalului
jrile de localitate. jorului Sentel. Încă din acea naţional „Cîntarea Români­
— Muzica de fanfară şi
\.P. Ce populară, cu profund mesaj perioadă activează in fanfa­ ei". Prima parte a concertu­ *
ră Simion Straja, fraţii Lu­
rii se fac patriotic şi revoluţionar, a dovic şi Andrei Strass, Pe­ lui a cuprins interpretarea
unei suite de melodii din li­
care râs- fost tovarăş al locuitorilor tru Laheiner şi Alexandru rica românească, iar în a
cţia agri- din Vulcan începînd cu amil Komladi. In anul 1938 revi­ doua — orchestra semisim-
Mtfel nu 1907 — ne mărturiseşte to­ ne la conducerea fanfarei fonică a oraşului, formată
3 de ce varăşul Dobner Francisc, mi­ Frânez Birth, care recrutea­ din fanfară şi orchestra de A";
d ser tinâ- ner pensionar, cel mai vechi ză noi cadre tinere, ca fra­ cameră a pionierilor de la
:esta tim- membru al fanfarei, care ţii Polokoş şi Moldovan, ră- Casa pionierilor din Vulcan
activează in formaţie din
mînînd în fruntea formaţiei
lab). 1939. Formaţia, alcătuită pe pînă în anul 1957. (instruită de profesorul At- m
vremea cind Vulcanul era Fanfara de acum, avînd tila Fulop) a prezentat un
reuşit recital de muzică cul­
centru comercial al Văii Jiu­ un repertoriu care conţine im wiyilp a -‘V 5* M-
tă. A fost un moment înăl­
I SAU lui, punct de legătură intre înalt mesaj patriotic şi re­ ţător, un moment simbolic . i 1 n
Ţara Românească şi Transil­ voluţionar, îşi aduce o în­ — trecerea ştafetei muzicii
vania a fost, aşadar, tova­ semnată contribuţie la pro­ în mîini tinere, care, ală­
răş al minerilor timp de cesul de culturalizare a'ma­ turi de vîrstnici, vor conti­
;:s
:le sediu şapte decenii, cu o întreru­ selor, la popularizarea lucră­ nua, pe noi trepte, tradiţia
, a u toca pere în anii primului război rilor valoroase din creaţia frumoasă a cintecului în-,
mondial. O fanfară mai bine
659 -este organizată, avînd numeroşi românească şi universală. strumental mineresc.
A devenit o tradiţie pen­
Aplauzele de ieri după-
de... co- membri din rîndul mineri­ tru locuitorii oraşului ca la amiază au răsplătit nu nu­
laţia au- lor, s-a reconstituit în 1921 23 August, 1. Mai, Ziua mi­ mai succesul concertului o-, y
a schim- şi a activat timp de zece nerului, la încheierea zile­ magial, ci însăşi viaţa şi ac­
lin circu- ani sub conducerea compe­ lor de producţie mărită, la tivitatea fanfarei, a oame­
ca el să tentă a dirijorului Frânez realizarea planului înainte nilor ei entuziaşti şi inimoşi
de trebu- Birth. Deşi condiţiile de via­ de termen de către brigăzile care au făcut să trăiască;
de la l.M. . Vulcan, fanfara
ţă şi muncă ale minerilor
notă nu din acea perioadă erau deo­ să fie aceea care dă temui peste decenii, cîntecul în
Vulcan.
□ adresa sebit de grele, aceştia au începerii tuturor activităţilor La mulţi ani, să întinereşti
lăresc al găsit puterea de a exprima, artistice programate. mereu, fanfară a minerilor,l
li. (N.T.). prin muzică, dorinţa lor de Ieri după-amiază, cu oca-' La staţia (le radioamplificare a l.M. Vulcan, Smilrăuduţa Petruţ .
libertate, s-au dovedit sen­ zia celei de-a 70-a aniver­ ŞTEFAN NEMECSEK nmicli ina
__________'I sibili in faţa artei, a frumo­ sări, concertul omagial sus-i corespondent