Page 16 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6248 © DUMINICA, 4 DECEMBRIE 1977
Pac'.
^ELEVÎZIUWE
DUMINICA,
4 DECEMBRIE
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
8,00 Sportul pentru toţi ;
8.15 Tot înainte ;
9,10 Şoimii patriei ;
9,20 Film serial pentru co
pii : „Ivanlioe".
Episodul 9 ;
a m 9,45 Pentru căminul dum
neavoastră ;
10.00 Viaţa satului ;
11.45 Bucuriile muzicii ;
12.30 De strajă patriei ;
13.05 Album dunjinical, în
cadrul căruia la ora :
NAŢIUNILE UNITE 3 consideră că tratatul preco 15.00 Fotbal : F.C. Bihor —
(Agerpres). — In comitetul nizat ar trebui să enunţe Politehnica laşi (repri
pentru probleme politice şi în mod expres obligaţia za a Il-a). Transmisiu
ne directă de la Ora
(Urmare din pag. 1) structori ai viitoarei hidro mixtă de colaborare eco de securitate al Adunării statelor dotate cu arme dea ;
centrale — oameni ai mun nomică româno-iugoslavă. Generale dezbaterile sînt nucleare de a nu utiliza 10,35 Drumuri europene :
Iul iugoslav şi una pe ma cii români şi iugoslavi —, In continuare a vorbit concentrate în prezent asu aceste arme şi de a nu a- „Lumea într-o pică
tură" ;
lul românesc — dotate cu precum şi locuitori din co tovarăşul Milorad Biro- pra problemei eliminării' meninţa cu folosirea lor 17.00 Film serial : „Linia
cîte 8 turbine fiecare, munele învecinate, au fă vliev, membru al Consiliu forţei şi a ameninţării cu statele care nu posedă a- maritimă Onedin".
avînd în final o putere in cut tovarăşilor Nicolae lui Executiv Federal, pre forţa din relaţiile intersta semenea arme, precum şi Episodul 10 ;
stalată de 432 MW, care Ceauşescu şi Iosip Broz Ti şedintele Comitetului pen tale. Luînd cuvîntul, repre angajamentul tuturor sta 17.50 Floarea din grădină ;
18,55 Micul ecran pentru cei
vor livra anual cîte 1,2 mi to o primire entuziastă. Se tru Planificare Socială, zentantul ţării noastre a mici ;
liarde kWh fiecărei părţi. aplaudă îndelung, cu însu- preşedintele părţii iugosla relevat că, potrivit concep telor dotate cu arme nu 19.20 1001 de seri ;
Odaţă cu ridicarea bara sufleţire, se scandează ve în Comisia mixtă de ţiei României, tratatul u- cleare de a nu folosi pri 19.30 Telejurnal ;
19.50 în întâmpinarea Con
jelor şi construirea ecluze „Ceauşescu — Tito !“. colaborare economică iu- niversal cu privire la nere- mele armele nucleare, unul ferinţei Naţionale a
lor, va fi creat un lac de In uralele mulţimii, pre goslavo-română. ■curgerea la forţă şi la ame împotriva celuilalt. Trata P.C.K. „Flăcări înalte"
— reportaj ;
acumulare ce se va întin Mitingul a luat sfîrşit tul va trebui să prevadă în 20.10 Antena vă aparţine,
de pe o distanţă de 80 km, şedinţii Nicolae Ceauşescu într-o atmosferă deosebit ninţarea cu forţa trebuie mod expres dreptul fiecă judeţul Timiş ;
ceea ce va crea posibilita şi Iosip Broz Tito dezve să aibă un conţinut larg rui ^tat la legitimă apăra 21.10 Film artistic: „Alexan
lesc, apoi, placa inaugura de grăitoare, pentru bune dra şi infernul". Pre
tea ca, pe lingă produce lă a lucrărilor de pe ma le raporturi ce se dezvol care să cuprindă interzi re contra unui atac armat, mieră ,tv. producţie a
rea energiei electrice, să lul românesc ale noului tă, în mod tradiţional, cerea atît a folosirii forţei precum şi dreptul popoa Casei de filme 4 ;
se aducă mari îmbunătă şantier al prieteniei româ- armate, cit şi a altor forme relor de a lupta, inclusiv 22.45 Telejurnal,
cu arma în mină, pentru
o Sport.
ţiri navigaţiei pe acest sec no-iugoslave. între cele două ţări veci de utilizare a forţei şi a eliberarea lor de sub do LUNI,
ne, pentru sentimentele de
presiunilor în relaţiile in
tor. Totodată, prin con Aici, la Ostrovul Mare, ternaţionale — constrînge- minaţia colonială.
struirea sistemului, întrea lingă apele Dunării, unde caldă prietenie pe care şi 5 DECEMBRIE
ga zonă de pe cele două se voi- înălţa construcţiile le nutresc reciproc popoa rile economice şi politice, în încheiere, vorbitorul 10.00 Telex ;
10.05 Teleşcoală ;
rele român şi iugoslave.
maluri va beneficia de re acestui important obiectiv constrângerile şi presiunile a subliniat dorinţa sinceră 10.30 Emisiune in limba
a ţării noastre de a-şi adu
de ordin militar, interzice
maghiară ;
zerve de apă pentru iriga al colaborării româno-iu- In ovaţiile nesfîrşite ale rea propagandei de război, ce întreaga contribuţie la 19.00 Muzică populară ;
ţii, precum şi de noi posi goslave, tovarăşii Nicolae mulţimii, tovarăşii Nieolae obligaţia de a rezolva pe pregătirea şi negocierea u- 19.20 1001 de seri ;
bilităţi de largă cooperare Ceauşescu şi Iosip Broz Ceauşescu şi Iosip Broz cale paşnică diferendele şi nui tratat cu privire la ne- 19.30 Telejurnal ;
O în intîmpinarea Con
în diferite domenii. Tito au luat parte la mitin Tito îşi strîng mîinile, se problemele internaţionale. recurgerea la forţă şi lâ ferinţei Naţionale a
îmbrăţişează cu căldură.
Apreciind importanţa e- gul prieteniei româho-iu- România — a spus el — ameninţarea cu forţa. p.C.K. ;
conomică a obiectivului goslave, prilejuit de înce Mii de glasuri rostesc nu 19.50 In întimpinarea Con a
Naţionale
ferinţei
comun, preşedinţii Nico.lae perea lucrărilor de execu mele celor doi conducători P.C.K. Azi, judeţul Iaşi;
de partid şi de stat :
Ceauşescu şi Iosip Broz ţie a celui de-al doilea sis „Ceauşescu-Tito !“, „Tito- 20.15 Pentru al ţării viitor.
Tito s-au interesat de so tem hidroenergetic şi de Ceauşescu !“. STOCKHOLM 3 (Ager maşini, chimice, precum şi Program de cîntece
patriotice şi muncito
luţiile de proiectare adop navigaţie Porţile de Pier. ! pres). — în perioada 28 no bunuri de larg consum. reşti în interpretarea
Coloana oficială, avînd iembrie — 3 decembrie, o corului Combinatului
tate, de tehnologiile ce Mitingul a fost deschis în frunte maşina în care ATENA 3 (Agerpres). — siderurgic din Hune
vor fi aplicate, de eficienţa de tovarăşul Iulian Ploş- misiune economică română, în cadrul manifestărilor doara şi al Casei de
condusă de H. Zambeti, vi
economică a acestora. tinaru, prim-secretar .al se află cei doi conducători cepreşedinte al Camerei de consacrate centenarului In cultură din Orăştie ;
de partid şi de stat, se în
A fost apreciată buna co Comitetului judeţean Me dreaptă, apoi, spre muni Comerţ şi Industrie a Repu dependenţei de stat a Româ 20.30 Roman-foileton :
„Nicholas Nickieby".
laborare dintre specialiştii hedinţi al P.C.R., preşedin cipiul Drobeta-Turnu Se- blicii Socialiste România, a niei, la Atena a avut loc Episodul 5 ;
de
expoziţiei
deschiderea
celor două ţări în elabora tele Consiliului popular ju verin. făcut o vizită în Suedia. De carte românească, organiza 21,25 Emisiune de ştiinţă ;
legaţia a purtat convorbiri
22.00 Cadran mondial ;
rea proiectelor de construc deţean, care, în numele tu De-a lungul eîtorva zeci la ministerele industriei şi tă de „Casa de cultură a 22.20 Telejurnal.
ţie, alegerea celor mai efi- . turor locuitorilor din acest de kilometri, prin toate a- comerţului, s-a înUlnit cu prieteniei greco-române".
ciente soluţii tehnice ce a- străvechi colţ de ţară ro şezările străbătute, locui membrii Comitetului pentru . Vizitatorii s-au oprit cu
sigură randamente superi mânească, a adresat urări dezvoltarea schimburilor co interes in faţa bogatelor
oare. permiţînd efectuarea de bun-venit şi un fierbin torii au ieşit In întâmpina merciale dintre Suedia şi standuri care prezintă vo
lume cu lucrări ale tovară
România, a vizitat unităţi
în bune condiţii a mare te salut tovarăşilor Nicolae re cu sentimentele celei reprezentative ale industriei şului Nicolae Ceauşescu, o-
mai înalte stime şi preţu
Unde înfloresc
DEVA :
lui volum de lucrări. Ceausescu şi Iosip Broz iri, sentimente exprimate suedeze. părute în limba greacă şi în crinii (Patria) ; HUNEDOA
Cupă această discuţie, to Tito. . din inimă, prin ovaţii, ' în timpul ■ vizitei au fost alte limbi de circulaţie in RA : Judecătorul Fayard
zis , .Şeriful" (Flacăra) î
varăşii Nicolae Ceauşescu - A luat apoi cuvântul ura le, aplauze însufleţite. încheiate contracte privind ternaţională, precum şi nu ■ Misterul lui Herodot (Arta);
şi Iosip Broz Tito se îm tovarăşul Gheorghe Oprea, In aceeaşi entuziastă at- exportul în Suedia, in 1978, meroase traducâri reciproce Lumea circului — seriile I-
de produse ale industriilor
din literatura celor două
barcă la bordul navei membru al Comitetului ■ mosferă sînt întîmpinaţi siderurgice, constructoare de . ţări. II (Constructorul) ; PETRO
„Mihai Viteazul", îndrep- Politic Executiv al C.C. al cei doi. conducători de ŞANI : Spada neagră (U-
nirea) ; Cronica anilor de
tîndu-se spre malul româ P.C.R.,. viceprim-ministru ' partid şi de stat pe străzile foc, seriile I-n .(7 Noiem
nesc al fluviului. La ma al guvernului, preşedintele municipiului Drobeta-Tur brie) ; Diavolii din Sparti-
vento (Republica); LUPENI:
lul românesc, mii de .con părţii române în Comisia nu Severin. pentru Eliberarea Pales-, .Făgăduiala (Cultural) ; Ră
tinei şi liderul Frontului.» pirea fecioarelor a Acci
CMOIRilf OFICIALE INTRE TOVARĂŞUL Popular pentru Eliberă-1 nior (Muncitoresc); LONEA:
dent (Muncitoresc) ; VUL
CAN : Robin Hood — ju
rea Palestinei.
reuniunii
estej
Scopul
din
Necunoscutul
noap
Comunicatul comun discutarea unor probleme " te (Minerul) ; PETRILA :
NICOLAE CEAUSESCU SI TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO privind vizita de priete ale situaţiei actuale .din | Marele singuratic (Muncito
nie efectuată în Etiopia
resc) ; ANINOASA : Iar
de preşedintele Consiliu Orientul Mijlociu. ' V na bobocilor (Muncito
resc) ; URICANI : Corsa
lui de Miniştri al R.P. I rul negru — seriile I-II (7
Sîmbătă, 3 decembrie, au cauzei socialismului şi pă lor pentru a se ajunge cît Bulgaria, Stanko Todorov, Cabinetul ministerial * Noiembrie); BRAD: Străina
început, ia Drobeta-Turnu cii în lume. mai grabnic la instaurarea •exprimă satisfacţia părţi nicaraguaian şi conducăto- 1 — seriile I-II (Steaua ro
Severin, convorbirile oficia în cadrul convorbirilor, unei păci trainice şi juste lor faţă de dezvoltarea rii principalelor organis- „ şie) ; GURABARZA : Para
(Minerul)
le între tovarăşul Nicolae cei doi preşedinţi au făcut în această zonă. relaţiilor bilaterale. S-a me de stat şi-au prezen- | da Chaplin Hercule în ;
ORĂŞTIE :
Ceauşescu, secretar general un larg schimb de păreri In ce priveşte relaţiile convenit ca prima sesiu tat demisia in corp.ore," centru) pămintului (Pa
al Partidului Comunist asupra unor probleme .ac bilaterale — atît colabora ne a Comitetului bulgaro- pentru a permite rema- » tria), povestea dragostei
(Flacăra) ; GEOAGIU-BĂI:
•Român, preşedintele Re tuale ale vieţii internaţio rea şi cooperarea în pro etiopian de colaboram e- nierea completă a guver- I Ultimele zile ale verii
publicii .Socialiste Româ nale. în acest context au ducţie, tehnico-ştiinţifieă şi conomică şi tehnico-ştiin- nului înainte de sfîrşitul J (Casa de cultură); HAŢEG:
nia, şi tovarăşul Iosip fost abordate problemele în alte domenii, cît şi con ţifică să aibă loc la So anului în curs — a anun- I Locotenentul McQ în acţim-
Broz Tito, preşedintele Re legate de înfăptuirea secu lucrarea celor două ţări pe fia în primul trimestru al ţat preşedintele Republi-» ne (Popular) ; CALAN : Ba
lul de sîmbătă seara • Un
publicii Socialiste Federa rităţii şi colaborării pe con arena internaţională — cei anului viitor în vederea cii Nicaragua, Anastasio I gentleman în vestul sălba
tive Iugoslavia, preşedin tinentul european — şi în doi preşedinţi, evidenţiind încheierii unor acorduri Somoza, intr-un mesaj a- J tic (Casa de cultură), Bu
tele Uniunii Comuniştilor mod deosebit cele privind cu satisfacţie dezvoltarea de cooperare în industrie dresat naţiunii. nicul şi doi delincvenţi mi
din Iugoslavia. desfăşurarea actualei reuni mereu ascendentă a rapor- şi agricultură. nori (11 Iunie); SIMBRIA-:
Timidul (Mureşul) ; ILJA :
T o v a r ă ş i i Nicolae uni de la Belgrad — pro - turilor româno-iugoslave, * Diavolii din Spartivenlo (Lu
Ceauşescu şi 'Iosip Broz blemele dezvoltării colabo pe toate planurile, au ho- --- 4--- în Republica Populară » mina) ; TELIUC ; Filiera —
a
II-a
(Minerul)
seria
Tito au constatat cu deo rării în Balcani şi soluţio tărît ca aspectele concrete Preşedintele Somaliei, Angola a fost luată hotă-'* iGHELAR : Ultimele zile ale ;
sebită satisfacţie că relaţii nării pe cale paşnică a si ale’ intensificării în conti Moliamed Siad Barre, a rîrea de creare a Uniunii > verii' (Muncitoresc).
le de prietenie şi colabo tuaţiei din Cipru, proble nuare a acestor relaţii să avut sîmbătă convorbiri ziariştilor. Această măsu-1
rare dintre România şi mele existente în Africa, fie discutate în cadrul unor cu preşedintele Emirate ră are ca scop ridicarea J
Iugoslavia, dintre Partidul inclusiv din Africa austra întâlniri între factorii de lor Arabe Unite, şeicul gradului de pregătire pro-1
Comunist Român şi Uniu lă. De asemenea, s-a pro răspundere din delegaţiile JZayed Bin .Sultan Al Na- fesională a ziariştilor în.
nea Comuniştilor din Iugo cedat la un amplu schimb celor două ţări. hayan. în centrul discu vederea sporirii rolului I
slavia devin tot mai strîn- de opinii în legătură cu Convorbirile se desfăşoa ţiilor s-au aflat actuala presei în activitatea de * duminică 4 XII :
PUI, BARU : Ansamblul
se, mai fructuoase, în fo situaţia din Orientul Mijlo ră într-o atmosferă de cal situaţie din Orientul A- educare, a poporului an-,» folcloric „Haţegana" din
losul reciproc al popoare ciu, subliniindu-se necesita dă prietenie, de înţelegere propiat şi probleme ale golez în spiritul şi pen-1 Hunedoara,
lor român şi iugoslave, al tea intensificării eforturi şi stimă reciprocă. continentului african. tru înfăptuirea liniei ge- J luni, 5 XII :
nerale a Mişcării Popu-;| HUNEDOARA : Microsta-
Dineu oferit de tovarăşul La Tripoli arc loc o lare pentru Eliberarea» larmonicii de stat Cluj-Na
giunea -permanentă a Fi
Angolei (M.P.L.A.).
j
9 înlilnire- la care participă poca — „Concert simfonic".
Nieolae Ceauşescu în onoarea şefi de stat sau reprezen Aproape un milion şi » Sofistă Editha Şimon.
—♦ —
tanţi ai acestora din Re
publica Algeriană Demo jumătate de muncitori I
tovarăşului Iosip Broz Tito cratică .şi Populară, Repu din industria construcţiei * Vremea:
blica Irak, Jamahiria A- de maşini şi din cea me- |
rabă Libiană Populară talurgică a Italiei au de- *
T o v a r ă ş u l Nicolae şului Iosip Broz Tito, pre caldă prietenie, tovarăşii Socialistă, Republica A- clarat, vineri, o grevă la) Vreme în răcire, cu ce
Ceauşescu, secretar general şedintele Republicii Socia Nicolae Ceauşescu şi Iosip rabă Siriană şi Republica scară naţională, cerînd' rul schimbător, mai mult
Cu
noaptea.
senin
totul
al Partidului Comunist Ro liste Federative Iugoslavia, Democratică Populară a măsuri „pentru o nouă i izolat se vor semnala nin
mân, preşedintele Republi preşedintele Uniunii Comu Broz Tito au rostit toasturi, Yemenului, precum şi politică economică", pen-' sori slabe.
Temperatura va fi cuprin
cii Socialiste România, a niştilor din Iugoslavia. urmărite eu viu interes şi preşedintele Comitetului tru ca preţul inflaţiei săi să noaptea între —13 şi —8
oferit, sîmbătă, un dineu în timpul dineului, desfă ■subliniate cu aplauze de Executiv al Organizaţiei nu fie plătit prin şomaj. I grade, local mal coborîtă,
iar ziua între —3 şi 2 grade.
oficial în onoarea .tovară şurat într-o ambianţă de cei prezenţi.
COLEGIUL DE REDACŢIE;
GHEORGHE CAUNESCU. ION CIOCLEl. DUMITRU GMEQNEA, REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
TIBERIU 1STRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Deva, str. Or. Petru Groza, nr. 35
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor şef), VASILE PATAN. Telefoane: 11275, 11585, 1160C I 44 065 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257