Page 2 - Drumul_socialismului_1977_12

Fag. 2T DRUMUL SOCIALISMULUI

•' s !T
m >n< $11 Iraii economic ■ c adran econ ornic .1 S
-,:A. :
a
: vi
N-au
de cine
© Pe 10 luni — o depăşi­ lulele 22, 26, 27 şi 29 ar ( rl'jui n<
re de 255 000 kWh energie BXAMB1NUL EFICIENŢEI ' putea fi folosit un singur } ) chidere
a I.C.S
motor electric la fiecare.
Ultima luni a anului consum în trimestrele I şi III Dar funcţionează cîte do- ^ i da Leni
electrică • Cel mai mare
va : pa
uă. Fără rost...
o Inginerul şef : „în princi­
piu vă pot spune cum stă Deci, o invitaţie pentru i cut rep
(Urmare din pag. 1) buri prelungite sau pe 2 situaţia". De ce nu în amă­ La întreprinderea de bere Haţeg specialiştii înti-eprinderii ţ calitate
schimburi, încît toate lu­ nunt, concret ? • O invitaţie de a analiza la faţa locu- i plăcinte
tot mai rapid al ţării, crările să ajungă urgent pentru specialişti : Mergeţi lui, împreună cu muncito- 1 ză şi c
pentru înfăptuirea nea­ în grafice, toate obiecti­ în fabrică. Vă spun muncito­ Pupă 1 luni de consumuri depăşite rii, concret, unde se pot ^ modul
bătută a obiectivelor din vele să fie predate la'* rii unde se mai pot face e- face economii la energia i re a pe
Programul partidului de termenele stabilite. conomii ! o în luna noiem­ electrică ! > Modul
dezvoltare multilaterală a Ultima lună a anului brie situaţia s-a redresat la energia electrică, în a 11-a — Depăşirile cotei de e- ţ •pînă
patriei. trebuie să constituie o e- rţergie electrică la noi se l bine —
Planul naţional unic tapă de maximă concen­ întreprinderea de bere localizează în prima parte < cialitate
pe anul 1978 va trebui trare a eforturilor în di­ din Haţeg produce deo­ s-au luat, totuşi, măsuri a anului — preciza tova- \ cin tel e
să determine din partea recţia pregătirii produc­ camdată... malţ. La secţia răşul inginer Dorin Pisoiu, 1 vul ? „I
tuturor colectivelor de ţiei anului viitor. De mo­ bere au început probele directorul întreprinderii. / ză" —
muncă huhedorene înze- dul în care se asigură de tehnologice la unele utila­ funcţioneze fără rost, be­ — Dar becuri care' ard Aş zice că a fost şi o gre- j variabil
cirea preocupărilor şi e- pe acum toate condiţiile je. Fireşte, şi în asemenea curile să nu ardă cînd nu-i fără rost, motoare care şeală cînd ni s-a stabilit 1 de aici
forturilor în această ul­ bunei desfăşurări a acti­ condiţii întreprinderea a nevoie". Nu este datoria merg în gol mai sînt ? — cota. Nu s-a ţinut cont că } găsesc
timă lună a anului, pen­ vităţii —' pe secţii, sec­ consumat energie electri­ specialiştilor să-i instruias­ întrebăm. avem şi o captare de apă, j la iarn
tru îndeplinirea exempla­ toare, ateliere, pe şantie­ că. Pe primele 10 luni din că ? Nu ar fi util de scris — Problema mersului în cu pompe acţionate elec- 1
ră a prevederilor de plan, re, loturi şi formaţii de acest an chiar cu o depă­ pe o tăbliţă la fiecare mo­ gol al utilajelor s-a rezol­ trie, pentru care nu s-a i FU
la toţi indicatorii, la toa­ lucru —, pe întregul flux şire substanţială — 255 000 tor ce putere are, cît con­ vat, iluminatul de aseme­ dat repartiţie. A fost la i
te sortimentele şi la un productiv, depind rezul­ kWh, după înregistrările sumă, ce economii se pot nea. Poate ici, colo, aşa... noi un tovarăş din centra- ^ I strat
nivel calitativ cît mai ri­ tatele obţinute în muncă. I.R.E. Deva. Cea mai mare înregistra folosindu-le doar Nu termină bine vorba lă, am chemat şi de la i Iar, blc
dicat. Există încă unităţi Tocmai de aceea, acolo risipă s-a localizat în tri­ cînd este trebuinţă ? Cre­ că îl strigă brigadierul Mi- I.R.E. Deva. Acum proble- J ghe
economice cu restanţe la unde mai sînt restanţe mestrul I. In cel de-al dem că da, dar aceasta nu hai Codiţă, foarte necăjit ma s-a rezolvat. Ne încă- \ nr. 19,
unele produse fizice, aşa în direcţia pregătirii de­ doilea consumurile s-au se poate rezolva din bi­ că „o pompă merge în gol drăm în cota repartizată. i curînd
cum sînt „Marmura" Si- marajului optim pe 1978 mai redus, pentru ca în rou... şi n-o pot opri. Am pus un Adevărat. S-a rezolvat. / trie. Pe
meria, „Vîscoza" Lupeni, — şi mai sînt asemenea trimestrul III să depăşeas­ II găsim pe electricianul* om să ţină mina pe între­ întreprinderea nu mai \ deregla
I.F.E.T. Deva, unele în- întreprinderi şi şantiere că din nou cotele reparti­ de tură, tovarăşul Mari­ rupător". După ce rezolvă consumă energie electrică 1 n-au rr
treorinderi miniere din — se impune luarea ne- zate. nei Brăilă. problema, electricianul ne în plus faţă de repartiţie. /
Valea Jiului, ca acelea de întîrziată a ultimelor mă­ — De ce această situa­ — Avem repartizat pe spune : Dar un lucru rămîne de 1
la Aninoasa, Dîlja, Băr- suri. Ne referim îndeo­ ţie ? — l-am întrebat pe 24-de ore o cotă de 7,6 me­ — Pompa aceasta se netăgăduit: 255 000 kWh i
1
băteni, Livezeni, unde se sebi la perfectarea în inginerul şef, tovarăşul gawaţi — ne spune. O de­ poate porni din multe au fost consumaţi în plus *^
impune intensificarea sub întregime a contractelor Ioan Zota. păşim. Ajungem la 11, locuri. Unii se mai joacă iar încadrarea în cota re- 1
toate aspectele a activi­ economice — a bazei teh- chiar 14 megawaţi. Aceas­ şi îi dau drumul. partizată de care se vor- ^ sumai.
tăţii. pentru recuperarea nico-materiale şi a pro­ — Eu vă pot spune doar ta deoarece consumă mult — Posibilităţi de econo­ beşte astăzi se realizează i tească
rămînerilor în urmă şi ducţiei —, la asigurarea în principiu cum stăm. To­ utilajele aflate în probe misire a energiei electrice ca urmare a... creşterii re- 5 cît vale
încheierea anului cu pla­ forţei de muncă, la orga­ varăşul Roman, care se o- tehnologice şi care nu au sînt încă multe la noi — partiţiei, şi mai puţin da- ^ cinstit,
nul realizat. De aseme­ nizarea compartimentelor cupă cu problema aceasta, cotă separat repartizată, arăta brigadierul Mihai torită eforturilor proprii i 250 şi,
nea, sînt încă nerealizări productive şi dotarea teh­ nu-i aici. Eventual să-l constructorul face probe Codiţă. Uitaţi-vă numai de a se încadra în cotele ' amendi
pe unele şantiere de con­ caut pe tovarăşul Muntea- cu energie electrică din aici, la subsol, cota — 1,30 stabilite... \ păgubi
strucţii. Pe platformele nică în funcţie de impor­ nu... cota noastră. m, unde ne aflăm. La ce- GH. I. NEGREA ţ lei, al
s’dsrurgice de la Hune­ tanţa şi priorităţile sar­ N-am vrut să aflăm „în Pentru
doara şi Călan există cinilor de plan, la crea­ principiu", ci concret şi în te I (V
încă un mare volum de rea celor mai bune con­ amănunt, la faţa locului, La I.M. Paroşeni Bine însuşită şi foSosifă, tehnica responc
utilaje nemontate; la Rîu diţii de lucru ale munci­ în fabrică, acolo unde se DUP
Mare-Retezat, întreprin­ torilor în perioada de iar­ consumă energia electrică. • Progi
derea de berc Haţeg, în­ nă. Cum inginerul şef n-avea nouă dă rezultate deosebite în produejie este <
treprinderea de lianţi De­ Să facem din ultima timp, iar pe cei doi... sal-t toţi oa
va, ca şi pe şantierele lună a anului o etapă de vatori nu-i găsise, am vor­ In acest an, activitatea ploatare şi a disciplinei cisc, care lucrează cu un şi pent
construcţiei de locuinţe maximă angajare şi răs­ bit cu muncitorii care mî- productivă la I.M. Paroşeni muncii, buna conlucrare şi complex de înaltă producti­ ză în
înţelegere între minerii de
s-a desfăşurat la cote su­
din toate cele 3 munici­ pundere muncitorească, o nuiesc agregatele. perioare de hărnicie şi dă­ la pregătiri, de la produc­ vitate, şi Ion Bîcu, precum le din
şi de Dumitru Darabă şi
pii — Hunedoara, Petro­ etapă decisivă pentru în­ — Cît consumă un mo­ ruire. încă de la începutul ţie, lucrătorii din comparti­ Ion Istrate, de la lucrătlile mai că
şani, Deva — se înregis­ deplinirea şi depăşirea tor electric aici, la caza­ anului s-a pornit bine, ca mentele de aprovizionare şi de pregătiri. Mariş,
trează nerealizări de plan. sarcinilor de plan pe a- ne ? — i-am întrebat pe urmare a măsurilor luate transport, ca şi între mem­ — Ce apreciaţi că a de­ la m
Peste tot este necesar să cest an şi de pregătire fochiştii Ioan Bărboni, în anul anterior privind asi­ brii formaţiilor de lucru. terminat în mod deosebit a- şi Silvii
se accelereze ritmurile temeinică, minuţioasă şi Ioan Herţa şi Livius Ma- gurarea liniei de front acti­ Aşa se face că, la I.M. Pa­ cest frumos succes ? — l-am gestiom
de lucru, să se organizeze fructuoasă a producţiei a- teşoni. N-au putut să ne ve şi a forţei de muncă ne­ roşeni, sarcinile de plan întrebat telefonic pe ingine­ chid di
s-au îndeplinit ritmic, lună
cesare, plasarea judicioasă a
mai bine munca în schim­ nului 1978. spună. Dînşii au grijă doar efectivelor pe posturi şi, în de lună, decadă cu decadă, rul şef al întreprinderii, to­ Dacă <
ca „motoarele - astea să nu mod cu totul deosebit, me­ chiar dacă, uneori, s-au mai varăşul Gheorghe Mariş. dacă n
— In primul rînd însuşi­
canizarea lucrărilor din sub­ ivit greutăţi şi neajunsuri, rea cunoştinţelor necesare chise.
teran, prin dotarea sectoa­ pe care munca în mină nu de exploatare şi întreţinere şi în z
!
: • ' relor de producţie cu utila­ le poate exclude în între­ a utilajelor moderne cu ca­ brie <
je moderne de tăiere, susţi­ gime. re a fost dotat sectorul şi unităţile
nere şi încărcare. La aces­ Acumulînd lună de lună aplicarea lor riguroasă în .
1
tea s-au adăugat buna or­ depăşiri de plan, colectivul procesul de producţie. Vreau parte a
ganizare a muncii pe bri­ de muncă al sectorului II să spun că dacă este bine cooperc
găzi, schimburi şi fronturi a raportat ieri, odată cu cunoscută şi temeinic apli­ locale
de lucru, respectarea rigu­ ultimul schimb de lucru, în­ cată în abataje, tehnica nouă (N. Bai
roasă a tehnologiilor de ex- deplinirea sarcinilor de plan dă rezultate deosebit de
anuale, cu o lună de zile bune. Apoi este vorba de TAX
mai devreme. Succesul, pe priceperea şi hărnicia oa­ Searc
I.M. ORAŞTIE. O parte care harnicii mineri din a- menilor, de dăruirea lor în centrali,
din echipa do construcţii cest sector îl dedică apro­ muncă, de hotărîrea fermă doarei,
metalice, condusă de comu­ piatului eveniment din via­ de a lucra mai mult şi mai cuiul d
ţa partidului şi a ţării —
nistul Gheorghc Oprişa, se Conferinţa Naţională a parti­ bine, materializînd neabătut rilor be
indicaţiile şi recomandările
consultă asupra modului dului — se materializează secretarului general al parti­ autoturi
de execuţie a unui ansam­ în extragerea peste sarcinile dului, tovarăşul Nicolae cu nun
blu de la scheletul de re­ de plan ale perioadei a u- Ceauşescu, date cu prilejul taxi. N
zistenţă a construcţiilor de nei producţii de mai mult recentei vizite în judeţul de tot 5
la termocentrala Turceni. de 28 000 tone de cărbune. Hunedoara şi în Valea Jiu­ tier, nu
Brigăzile cu cele mai bune lui. pe „stă
Foto: V. ONOIU realizări sînt cele conduse
de frontalistii Fazekas Fran- DUMITRU GHEONEA Oare c
(G. Ign
Pentru oamenii muncii sate muncitorimii hunedo- 5.. multilateral dezvoltate, pen­ ferim a consemnat pe plan NE:
din judeţul Hunedoara lu­ rene, întregul dialog sin­ cronica judeţeană tru ridicarea patriei pe noi economic un eveniment cu j in pii
na noiembrie a însemnat cer şi deschis s-au consti­ culmi de progres şi civili­ adevărat deosebit pe plan ria sînt
trăirea unui eveniment tuit într-o amplă, şi vibran­ zaţie. Acum, în întregul judeţean: în ziua de 22 co mereu
deosebit de emoţionant, tă manifestare a dragostei judeţ au loc sesiunile de noiembrie industria judeţu­ — veţi
încărcat de o fierbinte re­ şi recunoştinţei neţărmuri­ Sinteza principalelor constituire a consiliilor lui a îndeplinit planul pe bine.
vărsare de bucurie — vi­ te pe care oamenii muncii populare, de adoptare a 11 luni, ceea ce va per­ ele fur
zita de lucru a secretarului de pe aceste străvechi şi programelor de dezvoltare mite realizarea unei pro­ după b
general al Partidului Co­ înfloritoare meleaguri le evenimente ale lunii noiembrie multilaterală a localităţilor ducţii suplimentare în va­ ponsabi
munist Român, preşedin­ nutresc faţă de Partidul noastre. loare de 630 milioane lei. exemplif
tele Republicii Socialis­ Comunist Român, faţă de In climatul de puternică Alături de înţregul nos­ cută, m<
te R o m â n i a, tovarăşul conducătorul lor iubjt, a ţionării şi îmbogăţirii ca­ activităţii organelor şi or­ angajare a colectivelor hu- tru popor, oamenii muncii cere a
NICOLAE CEAUŞESCU. ataşamentului lor profund lităţii vieţii în ansamblu. ganizaţiilor '"de partid, a nedorene pentru înfăptui­ din judeţul Hunedoara au ca re tre
Reîntîlnirea cu conducăto­ faţă de întreaga politică a Dînd direcţii clare şi tuturor oamenilor muncii, rea sarcinilor ce le revin, primit cu vie emoţie şi sa­ chis pin
rul mult iubit şi stimat al partidului, exprimarea ho- precise de muncă, vizita el reprezentînd contribuţia Biroul Comitetului jude­ tisfacţie, cu deplină mîn- 10,30 a\
poporului a prilejuit mi­ tărîrii lor neabătute de a de lucru a secretarului ge­ judeţului nostru la înfăp­ ţean de partid a analizat drie patriotică ştirea pri­ pe uşă.
nerilor, siderurgiştilor, tu­ munci cu eforturi sporite neral al partidului se în­ tuirea programului supli­ şi a adoptat măsuri în do­ vind conferirea celei mai menta ra
turor oamenilor muncii hu- pentru înfăptuirea sarcini­ scrie organic în rîndul ac­ mentar de dezvoltare eco- să şi ec
nedoreni nu numai discu­ lor ce le revin din docu­ ţiunilor sistematice şi per­ nomico-socială în actualul menii de maximă însem­ înalte distincţii a Consiliu­ Deva" -
tarea unor probleme de mentele Congresului al XI- severente pe care condu­ cincinal, adoptat de ple­ nătate, care să stimuleze lui Mondial al Păcii, Me­ bileţel f
primă însemnătate pentru lea, din programul supli­ cerea pirtidului le între­ nara din septembrie a C.C. efortul pentru sporirea _ e- dalia de aur „Frederic Jo- motiv s<
dezvoltarea economico-so- mentar de dezvoltare eco- prinde pentru, sporirea efi­ al P.C.R. ficienţei întregii activităţi. liot Curie", tovarăşului nu e să
cială a patriei — la care nomico-socială a ţării. cienţei întregii activităţi. Viaţa politică a judeţu­ Au fost adoptate măsuri Nicolae Ceauşescu, în semn jocaru).
hunedorenii sînt chemaţi în cadrul vizitei de lu­ Conferinţa extraordinară lui a jiost puternic marcată în direcţia accelerării în­ de recunoaştere unanimă EV
să aducă o contribuţie de cru au fost abordate atît a organizaţiei judeţene de în luna noiembrie de ale­ cheierii contractelor de a- a prestigiului de care se­ DE
primă mărime — ci şi în­ probleme specifice mineri­ partid, ce a avut loc cu gerile de deputaţi în con­ provizionare tehnico-mate- cretarul general al partidu­ In urr
tărirea şi manifestarea am­ tului şi siderurgiei, cît şi cîteva zile înainte de vizi­ siliile populare municipale, rială pentru anul 1978, pre­ lui nostru, preşedintele re­ din ultir
plă a* acelei legături calde unele sarcini cu caracter tă, analizînd pe multiple orăşeneşti şi comunale, ca­ gătirii planului de investi­ publicii se bucură în în­ parte d
ce există permanent între mai general, vizînd activi­ planuri activitatea organe­ re s-au transformat într-o ţii şi construcţii, îndeplini­ treaga lume. Apariţia Ho- pate cu
tovarăşul Nicolae Ceauşescu tatea organizaţiilor de lor şi organizaţiilor de autentică expresie a uni­ rii prevederilor Legii pri­ tărîrii C.C. al P.C.R. cu nă a în
şi\ întregul popor, trăire partid din' toate domeniile. partid, a adoptat o cuprin­ tăţii morale şi politice a vind sistematizarea terito­ privire la aniversarea a că apa,
ce capătă cu fiecare vizi­ Este vorba, între altele, de zătoare hotărîre în care întregului popor în jurul riului ş i a localităţilor ur­ 2050 de ani de la crearea compror
r
tă de lucru valenţe şi sem­ Valorificarea rezervelor de este formulat angajamen­ partidului, într-o adevăra­ bane şi rurale, îmbunătă­ primului stat dac centrali­ prafeţeli
nificaţii noi. creştere a producţiei şi tul colectivelor hunedore- tă sărbătoare de proporţii ţirii aprovizionării popu­ zat şi independent, adop­ Aspec
Prezenţa secretarului ge­ productivităţii muncii, de ne ca pînă la sfîrşitul ac­ naţionale. Votînd pentru laţiei. De asemenea, au întilnesc
neral al partidului în mij­ reducerea consumurilor şi tualului cincinal să reali­ candidaţii Frontului Uni­ fost analizate stilul şi me­ tarea noului Imn de Stat lor Şoin
locul minerilor, chiar la cheltuielilor, îmbunătăţirea zeze o producţie globală tăţii Socialiste, oamenii şi a normelor de adresare altele. I
locurile lor de muncă, în calităţii produselor, pre­ suplimentară în valoare de muncii din judeţul nostru, todele de muncă ale unor între cetăţeni, au fost alte semnal
mijlocul siderurgiştilor. cu- cum şi unele laturi esen­ cel puţin 5 miliarde lei. alături de întregul popor, organe de conducere co­ evenimente cu o profundă grabnic
vîntările pline de îndem­ ţiale ale formării omului Acest important obiectiv au votat pentru programul lectivă rezonanţă în întregul ju­ Tireob).
nuri şi îmbărbătări adre­ nou, în condiţiile perfec- trebuie să stea în centrul făuririi societăţii socialiste Perioada la care ne re­ deţ.