Page 23 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 23
> © mEB®Uta, 7 DECEMBRIE 1-97 7 T’ag. 3
Manifestări
LE FORUi AL PARTIDULUI,
I H 9 H » n m
înras-pn'm ipp
li ÎNTREGULUI POPOR 2.259 CBb fiil-llUîsJltC
Mi cete
pag. t) tate remarcabile în spo- nu există domeniu al ac
--------------- rirea producţiei indus- tivităţii care să nu poar
îului în ca- triale şi agricole, a pro- te amprenta prefacerilor
ară lucrări- ductivităţii muncii şi a înnoitoare generate de ! .«şa»,
i Naţională venitului naţional, în istoricele hotărâri ale i e©*'rinţei
. se va în- desfăşurarea unor ac Congresului al Xl-lea, de : £“5
ria partidu- ţiuni de amploare pentru activitatea prodigioasă, no
ului român, reducerea consumurilor vatoare, a secretarului
lent memo- materiale, a cheltuielilor general al partidului. Haţionalt; a
da un pu- de producţie şi sporirea Conferinţa Naţională
Îs, în toate eficienţei economice, în prilejuieşte pentru în
construcţiei ridicarea suplimentară a treaga ţară un mare şi o «ura Uri
noi. nivelului de trai al oa- i. «*s*
fără de menilor muncii. După vibrant raport de mun
are întregul Congresul al Xl-lea s-a că şi împliniri, o şi mai
puternică angajare a co
gul popor acţionat, de asemenea,
■ile marelui intens pentru creşterea muniştilor, a tuturor fi „IN VERS ŞI ClNT
irîrile sale rolului conducător al ilor şi fiicelor patriei — SLĂVIM PARTIDUL"
1 în con.şti- partidului, perfecţionarea români, maghiari, ger Pe'raşaniiil, laolaltă cu întreaga Vale a Jiului, se dezvoltă impetuos, după o viziune
atc progra- continuă a cadrului or- mani şi de alte naţiona uiUiara : transformarea Întregului municipiu Intr-un model de -organizare economică si soci Aşa s-a intitulat specta
ală socialistă.
pe ordinea ganizatoric al vieţii eco- lităţi — de a face totul Cartierul Aeroport din acest oraş, în întregime din construcţii noi şi moderne, se colul desfăşurat la cămi
ieşt-o activi- nomico-sociale, adâncirea pentru accelerarea edifi integrează acestei viziuni unitare. nul cultural din Ilia, dedi
tă desfă.şu- democraţiei socialiste, a- cării societăţii socialiste cat înaltului forum comu
•tarul gene- tragerea maselor la con- multilateral dezvoltate şi nist. Inscriindu-.se în etapa
’.lui, tovară- ducerea societăţii, ampli- înaintării spre comunism, de masă .a Festival ului . na
Ceauşescu, ficarea muncii de forma o fierbinte adeziune la Ei zidesc setatei -de liniă din Retezat!
le strălucit re a omului nou, cu o înţeleaptă şi vizionara ţional ,;Gîntarea României",
inist şi mi- conştiinţă înaintată. In politică internă şi exter spectacolul, la reuşita <că-
onar, con- această perioadă au fost nă a Partidului Comu (Urmare din pag. 1) harta României socialiste, iar lacul zăgă ruia au contribuit corul li
inestimabilă instituţionalizate Con- nist Român. Pentru orga zuit va avea mai bine de 200 milioane ceului agroindustrial, so
şi înfăptui-- -greşul "consiliilor popu- nizaţia judeţeană de Astăzi, cind înaltul forum al comuniştilor metri cubi da apă. Volumul de umpluturi liştii şi formaţia de muzi
artidului de lare, Congresul agricultu- partid, pentru oamenii României socialiste îşi începe lucrările, rin- al barajului va depăşi 9 030 000 de metri că uşoară, montajul muzi-
cubi. Mihai N.eferu, om predestinat şantie
impei noas- rii, Congresul consiliilor ■ muncii hunedoreni con durilc de faţă vin să laude munca oame relor hidroenergetice, şef de lot şi secre cal-literar „Slăvim parti
nilor ce pun temelie de granit viitoarei ce
ioî culmi de oamenilor muncii, Con- stituie o înaltă satisfacţie tăţi de lumină din Retezat. Peste munţii tar de partid, conduce imensele lucrări dul", taraful şi soliştii de
ilizaţie, la greşul educaţiei politice patriotică faptul că au seculari de aici s-a statornicit iarna. Ge de aici, Azi—mîine vor sili apa Rîului muzică populară, echipa de
si păcii şi şi al culturii socialiste ; închinat Conferinţei Na rul, acompaniat de vintul aspru şi tăios, Mare să se .abată din calea pe care o stră căluşari a Şcolii profesio
re popoare, au fost create organisme ţionale a partidului un îngreunează munca oamenilor. Dar în ga bate de veacuri, o vor trimite prin gale nale auto din Ilia, grupu
ocialismului noi cu caracter perma- succes de prestigiu — lerii se taie in acelaşi ritm cale trainică ria de deviere pentru a se putea apuca
lui în lume. nent cum sînt Camera îndeplinirea cu 25 de zi nervurilor viitoarei hidrocentrale. Lăcaşul mai vârtos de treabă la temelia uriaşului rile vocale din Baoea, Va
baraj. Cum il ştiţi, Riu Mare se repede
va face bi- legislativă a consiliilor ei îl pregătesc cu -mane ,nrijă şi pricepere încă la vale tot vijelios şi doinitor, nu bă lea Lungă, Bretea Mure-
oamenii lui Kemecsei .Ştefan, din rîndurile
ii rodnice populare, Consiliul Naţio- le mai devreme de către cărora se disting zi şi noapte in muncă şi nuia ce-.i pun la cale oamenii lui Neferu, ■sană, formaţiile Şcolii ge
industria judeţului a pla
unerea în nai al Agriculturii, Con- destoinicie Petricu Crişan şi Gavrilă Nutaş dar rm-s «departe zilele cind apa lui va lovi nerale din Sârbi, montajul
rilor Con- siliul Naţional .al Oame- nului pe primii doi ani cu ortacii lor. Sus, la lotul castel, Gheor- năpraznicin cădere paletele centralei sub „Eroii neamului" din Bre
Xl-lea şi a nilor Muncii ; s-a înche- ai cincinalului, însoţită ghe Lazăr :şi loan Dănilă avansează bine terane şi .va naşte sciitte.i electrice pentru ţa tea Mureşană, s-a bucu
partidului, dat practic organizarea de angajarea fermă de a in roca de granit a muntelui, nu le place ră. Muncesc pentru aceasta cu o bărbăţie pe rat de un deosebit sucoes.
>te deosebit pe baze noi a învăţămîn- contribui la înfăptuirea să se laude, dar sînt cu toate lucrările în care aricit am vrea n-o putem lăuda cit
;oatc dome- tului de toate gradele ; Programului suplimentar avans. merită, peste 600 de comunişti, constituiţi
in 14 organizaţii de bază, pe principalele
Oprim la şantierul 11, pe carc-l conduce
tate. In a- .activitatea ideologică, e- de dezvoltare .economică inginerul Kbver losif. La cele trei mari :lucrări şi locuri de muncă. Am vrea ca „FILE DIN
trecere la ducativă şi culturală au şi socială cu o producţie puncte de lucru ale şantierului, ferestre rîndurile <ăe faţă să însemne pentru ei toţi ISTORIA PATRIEI"
cincinalului cunoscut o efervescenţă de cel puţin 5 miliarde le Valea Mare, Netiş şi Valea Jurii, me şi penţru jiecare in parte o caldă sirînge-
îhnico-ştiin- fără precedent. Pe drept lei peste .prevederile cin nita să urgenteze străpungerea muntelui re da 'mină, o încredinţare că le iubim La căminul cultural din
ţinut rezul- -ouvînt putem spune că cinalului. pe locul aducţiuriii principale \a apei la mîinile bătătorite, mai tari ca granitul, Baru a avut loc un reuşit
centrala subterană, ritmurile înaintării spr.e cugetele curate cu care gindesc şi mun concurs gen „cine ştie, câş
inima muntelui sînt mult superioare ci cesc acolo, in inimă de munte. tigă", pe marginea filmu
frelor iniţial stabilite. In frunte este deo — Toţi intr-un singur gind şi o vrere
camdată lotul de mineri al comunistului unică — ne spunea la plecare tovarăşul lui românesc „Buzduganul
Ştefandoric. Dar la numai ciţiva metri Daneiu — au întării hotărârea lor ne ■ cu trei peceţi"', cu tema :
se află Dumitru Enache cu oamenii săi, cu strămutată de a munci cu puteri înzecite, „File din istoria patriei".
nimic mai prejos în dăruire .şi devotament aşa cum secretarul general al partidului, to
- ■ - . ' muncitoresc. Metru cu metrii, pas cu pas, varăşul Nicolae Ceauşescu, ne îndeamnă, Buni cunoscători ai istoriei
* : ' " roca de cremene a muntelui aste învinsă, pentru a apropia ziua naşterii izvorului ţării, tinerii concurenţi Flo-
oamenii se dovedesc mai tari ca granitul, de lumină din Retezat. Notăm angajamen rica Toma, Livia Daneiu şi
dăltuiesc în inima lui fapte de înaltă răs tul lor : depăşirea planului anual cu 5 mi Cornel Simion au câştigat,
pundere comunistă, care vor rămine peste lioane lei. Cu o subliniere : recordurile mun în ordine, primele trei lo
secole şi secole, spre bucuria de lumină cii vor fi astăzi, rutine şi poimiine, închi curi.
a României de ■ astăzi şi a celei viitoare. riate Conferinţei Naţionale a Partidului
Barajul, înalt de pesta 170 metri, va fi Comunist Român !
unul dintre cele mai grandioase de pe GH. I. NEGREA BRIGADĂ ŞTIINŢIFICA
Brigada ştiinţifică a Co
mitetului judeţean de cul
La intervenţia ziarului nosiru RospUfld fumeZOrîi tură şi educaţie socialistă
s-a întâlnit cu sătenii din.
municipiul reşedinţă a judeţului şi-a mutat ,,centrul de greutate* în cele d© utilaje şi materii prim® din ţară Cîmpuri Surduc şi Tătă-
tiere vecine — Dacia şi ASicro 15, construite în ultimii 10 ani.
liie o secvenţă -din modernul cartier Micro 15. răşti. întâlnirea a prilejuit
Articolul : „Planul este teV Menţionăm însă că petenţa necesară în mun gazdelor cunoaşterea rea
cu 10 la sută mai mare, pînă la data apariţiei arti ca de recuperare' a res lizărilor cu care oamenii
dar sîntem hotărîţi să-l în colului sus-amintit, uni tanţei de 933 bucăţi osii muncii hunedoreni au în-
ea oamenilor muncii în anul 1977 deplinim, să-l depăşim", tatea noastră a livrat că brute în vederea înscrierii tîmpinat Conferinţa Naţio
inserat în ziarul „Drumul tre unitatea beneficiară (ti
nală a partidului, proble
socialismului" Deva, nr. tulară de contract) un nu cifrelor de plan integral a- me de politică externă a
'■■tic de în- .în economia judeţului — Hunedoara în anul 1977. 6 220, din 2 noiembrie 1977, măr ' de .867 bucăţi osii .•sumate prin contract .pînă
i în dezvol- mineri, siderurgişti, con- O grandioasă operă de reflectă întru totul realita brute. Nerespectarea inte la finele anului 1977. In a- partidului şi statului nos
pe drumul structori. Efectul concret al dezvoltare şi modernizare a grală şi la termenul fixat tenţia colectivului unităţii tru, precum şi noutăţi
ii socialiste măsurilor înseamnă un spor oraşelor judeţului se deru tea privind onorarea con ştiinţifice. La reuşita dialo
între a comenzii se dator.eşte u- noastre va sta şi pentru
'.rele forum de retribuţie pe judeţ de a- lează sub ochii noştri în a- tractului încheiat gului au contribuit profe
daschis as- proxim-ativ 45 milioane lei nul Conferinţei Naţionale a I.O.B. Balş — judeţul Olt nor greutăţi independente anul 1978 respectarea in sorii V. Arimescu, O. Flo-
arii ne pri- lunar, adica sporirea în me- partidului. Casa nouă in bloc şi I.M.M.R. Simeria — ju de voinţa unităţii noastre. tegrală şi în mod eşalonat
■a marilor die cu X7 la sută a retribu- sau ca proprietate persona deţul Hunedoara .(.comanda Pentru a răspunde la a- ■a celor 1 ti00 bucăţi osii rea, L. Rucocianu .şi medi
în con- ţiei fiecărui om al muncii lă individuală este o dorin pentru anul 1977 de 1 800 pelul colectivului LM.M.R. forjate, necesare îndepli cul L. Fulger. întîlnir.ea s-a
, inclusiv care a beneficiat de efectele ţă împlinită pentru fiecare încheiat cu un spectacol de
; s-a făcut acestei măsuri. Majorarea a .doua familie . din judeţ. bueăţi osii brute, cu eşa .Simeria, lansat în ziarul nirii şi depăşirii planului
intru bună- retribuţiei reflectă .grija deo- Dacă prin casă nouă înţele lonarea lunară de 150 bu „Drumul .socialismului" pentru anul 1978 de către poezie şi cîntece patriotice,
i lor. Con- s.ebită a partidului faţă de gem apartamente construite căţi, necesare .confecţionă Deva, colectivul I.O.B. colectivul I.M.M.R. Sime sub genericul „Partidul,
t prilej, cu mineri, a căror retribuţie ,a din fondurile statului, cu rii .acestora ca osii monta- Balş s-a angrenat cu com ria, judeţul Hunedoara. -Ceauşescu, România".
rie, că în fost majorată in medie cu confortul necesar la nivelul
r, de la un 24 la sulă. Cu peste 1,8 mi- civilizaţiei prezentului şi
ai semnifi- lioane lei sporesc lunar ve- viitorului, atunci 25 500 de EXPOZIŢII
•stine ome- niturile familiilor de oameni jamitii s-au mutat în ase ÎNTÎLMIRE CU SCRIITORI Iii ii
■, bunăstare ai muncii provenind din toa menea case în anii cincina ■ de la o m la alta CU VîNZARE
te categoriile, ca urmare a lului 1971—197.5 şi în .timpul La întreprinderea mi SSss&s Şl PRIMIREA
anul 1977, majorării alocaţiilor de stat ce s-a scurs din actualul nieră şi la Liceul me
ferinţe Na- pentru copii şi a ridicării cincinal. . Pînă la 30 noiem canic din Petrila au avut DE COMENZI
ui Comu- plafonului piuă la care se brie peste 3 600 de familii loc întâlniri ale localnici sînt : Nicolae Băduţ, de dezbaterii : „Modalităţi
ta puternic acordă această alocaţie, primiseră apartamente noi lor tineri şi vârstnici la I.C.'S.—mixt Brad care de organizare, conducere Pentru a veni în
şurile luate Retribuţia sporită inseam- din totalul de 5185 cite se întâmpinarea cerinţelor
stat pentru nă posibilităţi de cumpărare vor construi în acest an din cu scriitori de la Edi a ocupat locul II — vân .şi îndrumare a activităţii populaţiei, conducerea
ii retribu- sporite. La sfvrşitul lunii no- fondurile stalului sau din tura „Cartea românească" zător mărfuri industriale ; de pregătire politico-ideo- Cooperativei de producţie
or de stat iembrie se vînduseră popu- fondurile populaţiei cu spri Bucureşti. Dialogul fruc Constantina Mladin, de ■logică a elevilor şi ca meşteşugărească „Viaţă
l pensiilor, laţiei cu 15 la sută mai mul- jinul statului în credite şi tuos, realizat la Pe la I.C.'S. mărfuri indus nouă" din Orăştie a luat
tentru pri- te mărfuri decit în luna iu execuţie. trila, a continuat ieri, cînd triale Petroşani, locul III drelor didactice.
rta ţării a nie, lună ce precede măsu- Bunăstarea la puterea a- oaspeţii ’bucureşteni s-au — vînzător mărfuri in iniţiativa organizării u-
ăranii cu rile de majorare a retribu- nului 1977 înseamnă un ra UNDE VĂ PETRECEŢI nor expoziţii permanente
tale, şi ast- ţiei. Cu alte cuvinte, valoa- port direct între efortul ?i întîlnit cu iubitorii li dustriale şi Mari a Dumi REVELIONUL ? cu vînzare şi primirea
?aga popu- rea cumpărăturilor făcute contribuţia oamenilor muncii teraturii la Casa de cul tru, de la I.C.S. mărfuri
it o muncă de populaţie in noiembrie hunedoreni la edificarea so tură şi la Liceul economic alimentare şi alimentaţie de comenzi. Clienţii pot
ie cuprinsă a sporit cu circa 100 lei pe cietăţii socialiste multilate din Petroşani. publică, 'locul III — vîn Filiala din Petroşani a să-şi procure produsele
pensioare. cap de locuitor faţă de In ral dezvoltate şi creşterea zător mărfuri alimentare. O.J.T. Deva organizează, expuse, precum şi să co
ul 1977 stă na iunie — efect direct şi continuă a nivelului lor la sfîrşitul acestui an, un mande diferite modele
\rii masive nemijlocit al măsurilor a- de viată, putere superioară CONCURSUL prezentate în aceste ex
zmnul mo- mintite. însăşi prevederilor Congre „BUNA SERVIRE" — MODALITĂŢI bogat program de ex
al ridică- Bunăstarea la nivelul anu sului al Xl-lea al partidului. FAZA INTERJUDEŢEANĂ EDUCAŢIONALE cursii peste hotare. Sînt poziţii. Asemenea exp_ -
le funcţio- lui 1977 nu înseamnă doar Pentru fiecare apare ca un ziţii’au fost organizate în
înă la di- putere de cumpărare spori adevăr de necontestat- reali La faza interjudeţeană ÎN DEZBATERE acele excursii de 3-4-5 şi oraşele Simeria, Orăştie
ţii. tă, ci şi putere de acumula- tatea că pe măsura obţinerii a concursului „Buna ser 6 zile care prilejuiesc şi în staţiunea Geoagiu-
mii de oa- re la C.E.C. Numărul li- de noi realizări in muncă, de vire", desfăşurată în mu La Petroşani, directorii petrecerea revelionului Băi. Viabilitatea lor este
lin judeţul bretelor de economii este de noi succese în activitatea e- nicipiul Rîmnicu Vilcea, şcolilor generale din demonstrată de creşterea
eja în bu- peste 327 000, iar soldul la conomică, creşte bunăstarea din cei 6 reprezentanţi ai la... Budapesta, Cernăuţi, numărului de comenzi şi
măsurilor 30 septembrie înregistra un noastră, a tuturor, şi a fie Valea Jiului s-au întîlnit Chişinău, Bratislava, Var
ibuţiei. In- ■ spor de 147 milioane lei, căruia în parte. judeţului Hunedoara, trei la o dezbatere cu larg a volumului de desfacere
mără cate- concludent pentru posibilită- au fost premiaţi. Aceştia caracter practic. Tema şovia, Praga. a produselor.
e de bază ţile cetăţeanului judeţului ION CIOCLEI