Page 26 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. f>2
LUCRĂRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE
A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
(Urmare din pag. 1) targiu, Stan Cazan, Andrei munist Român şi la sarci rică de partid, perfecţiona loc atît în şedinţe plenare, stnxcţiilor de Maşini, Ion INFAI
Cervencovici, Gheorghe Cu- nile de viitor. rea stilului şi metodelor de cit şi în cadrul secţiunilor, Sălăgean, şef de brigadă la
Elena Balaurii, Ion Bara, ţitei, Nicolae Doggendorf, 2. înfăptuirea planului muncă, creşterea rolului pentru a- se da posibilita mina Lupani, judeţul Hune
Constantin Băbălău, Clara luliana Duda, Petre Du cincinal 197G—1980 şi mă organelor şi organizaţiilor tea unui număr cit mai doara, Anghel Mix-cea Dan,
Biro, Alexandru Bora, minică,’ Ion Florea, Eeate- suri suplimentare de dez de partid în conducerea mare de delegaţi şi invitaţi preşedintele C.A.P. Grindu,
Floare Buiboacă, Vasile rina Istrate,, Eftimiţa Mi- voltare economico-socială vieţii politice, economice să ia cuvîntul, adUcîndu-şi judeţul Ialomiţa, Petre Pre lelegra
Cerbu, luliana Chiorean, hovici, Emeric Molnar, Mi pină în 1980. şi sociale ; Secţiunea pen astfel contribuţia la dez oteasa, prim-secretar al Co
Florica Chiselencu, Vasilica hai Moţatu, Iulian Ploşti- 3. Cu privire la orientă tru perfecţionarea învăţă baterea şi aprofundarea mitetului judeţean Dolj al
Cîmpeanu, Alexandru Cli- naru, Alexandru Sencovici, rile generale pentru întoc mântului, pregătirea forţei problemelor înscrise pe ox-- P.C.R., Stelian Dedu, direc
chici, Dumitru Coliu, Mag- Ion Sîrbu, Gheorghe Tăna- mirea Planului de dezvol de muncă, creşterea şi dinea de zi. torul întreprinderii Electro- laţi
dalena Maria Datcu, Euge ■se. tare economico-socială în promovarea cadrelor ; Sec In aclamaţiile partici- cehti'ale „Porţile de Fier", >
nia Viorica Dobrescu, Va Din Comisia, de redacta perioada 1981—1985. ţiunea pentru activitatea ipanţilor, în entuziasmul judeţul Mehedinţi, Floren
sile Drăgănescu, Eduard re a proiectelor de rezolu politico-id’eologică, cultu şi însufleţirea generală, to treprinderii agricole de stat tom?
tin Cîrpan, directorul în-
Eisenburger, Margareta Fa- ţii şi hotărîri fac parte to 4. Programul de ridicare rală şi de educaţie socia varăşul Nicolae Ceauşescu,
bian, Nicolae Florea, Mi- varăşii : Nicolae Ceauşescu, a nivelului de trai în- anii listă a maselor şi Secţiu prezintă, de la tribuna Bferegsău, judeţul Timiş,
hail Florescu, Vaier Gabri- Manea Mănescu, Elena 197G—1980 şi îmbunătăţirea nea privind politica exter înaltului foruixx, Raportul Lina Ciobanu, membru al
an, losif Ştefan Galavits, Ceauşescu, Emil Bobu, Legii retribuţiei. nă a partidului şi statului, cu privire Ia realizarea ho Comitetului Politic Execu de ori
Suzana Gâdea, Gheorghe Cornel Burtică, Ion Dincă, 5. Cu privire la reduce colaborarea şi cooperarea tărîrilor Congresului al tiv al C.C. al P.C.R., mi-
Gomoiu, Lovoliub Jivorad Paul NiCuleseu, Gheorghe rea duratei săplămînu de economică internaţională. Xl-lea, a Programului nisti’ul industriei uşoare.
Grbici, Virgil Hampu, Geor- Oprea, Gheorghe Pană, Ion lucru. Delegaţii îşi invitaţii fac Partidului Comunist Ro Conferinţa a ascultat şi
ge Komoştean, Ion H'orto- Păţan, Dumitru Popescu, •G.. Cu privire la perfec să răsune, în marea sală a mân şi la sarcinile de vi ppi’obat raportul Comisiei col
pan, Maria Ică, Dumitru Gheorghe Rădulescu, Leon- ţionarea conducerii tuturor Conferinţei, cuvintele înăl itor. de validax-e a delegaţilor
Ilina, Valentin Ioniţă, Mir- te Rău tu, losif Uglar, Ilie sectoarelor de activitate, a ţătoare ce înflăcărează Raportul prezentat de prezentat de tovarăşul Io-
cea Valeriu Izbăşoiu, Geor- Verdeţ, Ştefan Andrei, Mi organelor Ministerului de întreagă ţară, ce umplu de secretarul general al pax-ti- .sif Banc, membru supleant
ge Macovescu, Vasile Ma- hai Dalea, Miu Dobrescu, Interne şi Ministerului dragoste şi mîndrie inimile dului a fost urmărit cu al Comitetului Politic Exe
1
gopăţ, Vasile Marin, Mihai Ştefan Mbeuţa, Ioan, Ursu, Justiţiei; îmbunătăţirea le tuturor fiilor patriei : deosebită atenţie, cu pro cutiv, secretar al C.C. al
Marincscu, Angelo Micu- Constantin Dăscălcscu, Ion gislaţiei Republicii Socia „Partidul — Ceauşescu — fundă satisfacţie şi depli P.C.R., preşedintele Comi Comunişti
lescu, Sabina Liliana Mihuţ, Băbău, Iulian Costescu, liste România şi dezvolta România", „Ceauşescu şi nă. aprobare, el fiind sub siei. le de munc
Ioan Mocanii, Ion Moldo- Doru Florentin Cîrpan, rea democraţiei socialiste. poporul". Este rostit, în liniat, în repetate i’înduri, După pauză, şedinţa a Hunedoai-a,
vcanu, Ion Andrei Neagu, Mircea Drăgulin, Emilian Delegaţii au aprobat acelaşi timp, , cuvîntul cu vii şi putei-nice aplau fost prezidată dte tovarăşul tx-egului po
Gheorghe Neaţu, Constan Dobrescu, Tamara Dobrin, apoi constituirea celor zece „Pace", care exprimă a- ze. Ludovic Fazekaş, membru dreaptă îr;
tin Nicolae, Ştefan Pavcl; Eduard Eisenburger, Ioan secţiuni ale Conferinţei şi ceastă năzuinţă scumpă a La încheierea raportului, supleant al Comitetului. Po gînd urile în
Ştefan Peterfi, Maria Finea, Foriş, Suzana Gâdea, Mir prezidiile fiecăreia : poporului român, a între întreaga asistenţă ovaţio litic Executiv al C.C. al le mai aleşi
Constantin Pîrvulescu, Ion cea Valeriu Izbăşoiu, Geor- gii omeniri. nează, aclamă cu însufle P.C.R-., prim-secretar al spre marea
Popcscu-Puţuri, Stelian Po- ge Macovescu, George Mîr- Secţiunea pentru dezvol Participanţii la Conferinţă ţire pentru partid şi secre Comitetului judeţean Har tui ui Reput
pescu, Petre Preoteasa, zae, Constantin Mitea, Fer- tarea economico-socială a — şi prin ei comuniştii, toţi tarul său general, scan ghitei al P.C.R, loc lucrării
Euiza Răican, Gheorghe dinand Nagy, Dănuţ Flo României în actualul cin cetăţenii patriei, bărbaţi şi dează îndelung „Ceauşescu In continuarea dezbatei-i- Naţionale
Roşu, Constantin Sandu, A- rin Olteanu, Nistor Palcu, cinal şi liniile directoare femei; tineri şi vîrstnici, — P.C.R.", două nume cu lor au luat cuvîntul tovară Comunist R
1
lexandru Sencovici, Ana Constantin Popa, Adrian ale dezvoltării în perioada români, maghiari, germani valoare de simbol, rostite şii : Manea Mănescu, mem sajele ce le
Sepsi, Ion Sălăgean, Ion Stoiean, Dezideriu Szilagyi, 1981—1985 ; Secţiunea pen şi de alte naţionalităţi — întx'-o alăturare firească; bru al Comitetului Politic relui foruxx
Traian Ştefăncscu, Stelian Ion Traian ŞtefănesCu. tru creşterea eficienţei în îşi exprimă încă o dată, două nume atît de scumpe Executiv al C.C. ,al P.C.R., lui genera
Teodorescu, Gliizela Vass, Comisia de apeluri este tregii activităţi economice, cu putere, dragostea şi în- tuturor, cu profunde x-e- prim-ministru al guvernu dului,. tovx
1
Ion Vermeşan, Vasile Vîl- alcătuită din tovarăşii : sporirea productivităţii crederea în partid şi se zonanţe în sufletul şi con lui, Vasilica Cîmpeanu, Ceauşescu,
cu, Ioana Zainea. Peti’e Lupu, Gheorghe Blaj; muncii, reducerea cheltuie cretarul său general. In a- ştiinţa înti'egii naţiuni. maistru la întreprinderea de partid,
„în numele tuturor mem Simion Bughici; Nieolae lilor materiale ; Secţiunea ceste momente vibrante, în cux-sul după-amiezii au de rulmenţi Bîrlad, judeţul oameni ai x
brilor prezidiului — a Buşui, Ion Catrinescu, pentru cercetarea ştiinţifi de înălţător patriotism; ei început dezbaterile în plen Vaslui, Vasile Seehel, mem rodnic rapo
că şi proiectare, moderni
spus tovarăşul Nicolae Constantin D'răgan, Ioan zarea tehnologiilor de fa se angajează, în faţa asupra problemelor înscri bru al C.C. al P.C.R., di îşi exprimă
Ceauşescu — aş dori să ex Foriş, Nicolae Guină, . Va partidului, ' a tovarăşului se pe ordinea de zi a Con rector genex-al al Centralei plină, fierb
prim mulţumiri călduroase sile Marin, Gheorghe Pe- bricaţie şi asimilarea de Nicolae Ceauşescu, să ferinţei. de tractoare Braşov, Otilia întreaga po
pentru încrederea ce ne-aţi trescu, Gheorghe Roşu. produse n o i ; Secţiunea muncească cu fermitate şi Primă parte a şedinţei a Hidre,. director la Fabrica şi extei-nă i
1
acordat-o şi să' vă încre |Din secretariatul Confe pentru creşterea nivelului abnegaţie pentru a trans fost condusă de tova de confecţii „Mondiala" Sa- statului, ale
de trai material şi cultu
dinţez că. ne vom strădui rinţei fac parte tovarăşii : pune în viaţă în mod răşul Constantin Pîrvu- tu Mai-e, Andrei Weingart- noştinţă faţ
să asigurăm desfăşurarea Ilie Verdeţ, Cornel Burti ral al întregului popor, cu exemplar politica partidu lescu, membru de partid cu ner, prim-secretar al Comi tea ncobosi
b- cele mai bune condiţi- că, Ludovic Fazekas, Ri- prins în programul adop lui, hotărârile Congresului stagiu din ilegalitate. ^ tetului orăşenesc de partid să a condui
a conferinţei". (Aplau- chard Winter, Maria Bra- tat de Plenara C.C. al al Xl-lea şi ale Conferin Au luat cuvîntul tovai'ă- Bistriţa, Jtistin Rogoz, mem al partiduli
auternice, îndelungate), dea, Eleonora Cojocaru, P.C.R. din iunie 1977 ; ţei Naţionale a P.C.R., Pro şii : Ion Dincă, membru ai bru al C.C. al P.C.R!, ad lui, hotărîrc
icrările şedinţei de di- Simion Dobrovici, Lucian Secţiunea pentru trecerea gramul de edificai-e a so Comitetului Politic Execu junct al ministrului indus da viaţă n>
1
ţaţă sînt conduse de Drăguţ, Letiţia Ionaş, Con treptată la reducerea du cietăţii socialiste multilate tiv al C.C. al P.C.R., prim- triei chimice, Ştefan Mocu- gramelor p
‘ăşul Ilie Verdeţ, m em stantin Matei, Ilie Matei, ratei săptămînii de lucru, ral dezvoltate şi înaintare secretar al Comitetului mu ţa; membrii supleant al adopta Cor
ul Comitetului Politic Constantin Nicolae, Cornel pe baza Programului a- a României spx-e comunism, nicipal Bucureşti al P.C.R-., Comitetului Politic Execu ţională a i
!
itiv, secretar al C.C. Onescu, losif Szasz, Ştefan doptat de Plenara C.C. al avînd convingerea nestră George Mîrzac, director ge tiv al C.C. al P;C.R., prim- „Aşteptat
ţ.R. Voicu. P.C.R. din noiembrie mutată că aceasta este neral al Centralei siderur secretar al Comitetului ju muncii din
alese în continuare In continuare, delegaţii 197G ; Secţiunea pentru singura cale pentru asigu- gice Galaţi, Viorica Mare- deţean Cluj al P.C.R., Jan tră cu ren
;le de lucru ale aprobă, în unanimitate, ur perfecţionarea conducerii rarea fericirii şi bunăstării şanu, laborantă la Combi Moncea, prorector la Insti cese în toal
inţei. mătoarea ordine de zi : activităţii eeonomico-soeia- poporului. natul petrochimic Piteşti, tutul politehnic Bucureşti, activitate -
:sia de validare este 1. Raportul cu privire la le, a sistemului legislativ In continuai-e a fost a- Crheoi-ghe Petrescu, mem secretai-ul comitetului de IN TELEGI
dsă din tovarăşii: realizarea hotărîrilor Con şi dezvoltarea democraţiei probat regulamentul de bru al C.C. al P.C.R., mi partid. NIZATIEI
4 Banc, Victor Bordea, gresului al Xl-iea, a socialiste ; Secţiunea pen desfăşurai-e a lucrărilor nistru secretar de stat la Lucrările Confei-inţ'ei con A C.S. HU
.urnitru Bălan, Irimie Ca- Programului Partidului Co- tru activitatea organizato Conferinţei, care vor avea Ministerul Industriei Con- tinuă. ca semn a
ţuiri si sti
Partidului
mân, con
marxist-len
care prin i
PLANUL PE ANUL 1978 - PERSPECTIVĂ ruire şi fi
patriotism
tinele patri
GENEROASĂ A UNEI NOI ETAPE tuirea viţtc
întreaga activitate productivă-orientată continuu, al Român
DE MUNCĂ RODNICĂ Nicolae Cc;
ferinţa Naţ
dinamic, spre dezvoltare, calitate şi eficienţă dului repre-
niment de
In 1976 — primul an al cin piese de schimb pentru u- se desfăşoai'ă lucrările de peste 9 la sută faţă de însemnătate
VOLUMUL TOTAL AL cinalului revoluţiei tehnico- tilaj minier în valoare de înaltului forum al partidu plan. Dar există posibilităţi partidului
român.
de a depăşi această cifi'ă.
ştiinţifice — U.U.M.R. Criş-
200 000 lei, ca şi o creştere
lui nostru a fost declarată
COMERŢULUI E3CTERI0R (% cior a obţinut x-ezultate bu a productivităţii muncii fa „Săptămînă record în pro „Aceste posibilităţi sînt — Raportăm
ne, care sînt continuate şi ţă de plan de 900 lei pe ducţie". Rezultatele sînt e- după cum aveau să adauge patriotică
amplificate în acest an. lucrător. Din discuţiile cu dificatoare. Succesele din maistrul Pavel Aucateu, muncii din
— Am început anul 1977 mai mulţi factori conducă noiembrie se amplifică în care conduce un schimb ce a Hunedoa
— ne spunea tovai-ăşul Vic tori ai producţiei, cu maiştri fiecax-e zi. lucrează la vagoneţi, depă- cu cei pesi
tor Almăşan, secretarul co şi muncitori, am reţinut că — Dacă vom continua în a- şindu-şi lunar planul cu 20 ni.şti, au o
mitetului de pax'tid pe uzi la baza succeselor din no cest ritm intens de lucru la sută, şi şeful de echipă stea aces
nă, cu eforturi ceva mai iembrie au stat indicaţiile — sublinia tovarăşul ing. lăcătuşi Torna Tomodan —, niment pol
mari, datorită şi sarcinilor pe cai'e seci-etarul general Ioan Opi-işa, directorul u- conştiinciozitatea în muncă te depăşiri
sporite, dar am intrat re al partidului, tovarăşul zinei (şi avem toate condi şi hotărîrea oamenilor, spi- lor planulii
pede în noi-mal. Organiza i-itul de i'.esponsabilitate co Astfel, am
ţiile noasti-e de partid (pro Un tezaur lâ îndemâna tuturor munistă şi de dăruire revo-
centul membrilor de partid --.......... ........-------- --------• luţionax-ă ale fiecărui lucră
în componenţa personalu colectivelor de muncă tor. Asemenea atribute îi
lui muncitor este de peste —............—......-- ---------- --------- caracterizează deopotrivă şi
45 la sută) au acţionat cu PSPEBIENTA: FBUHTAŞIIxQB pe şefii de echipă : bobi
competenţă, mobilizîndu-i natori — losif Nicoară, tur
S pe oameni la o activitate nători — Roman Luca, ma-
Volumul total al comerţului exterior se prelimina să | energică, fructuoasă. Şi Nicolae Ceauşescu le-a dat ţiile pentru aceasta), vom şini-unelte — Ioan Stanciu,
crească în 1978, cu 19,1 Ia sută, faţă de 1977, ajungînd ( rezultatele bune n-au întâr de cux-înd minerilor şi încheia anul cu frumoase de la secţia a IlI-a — Ioan
la 81,8 miliarde lei vaiutâ. " / ziat. Curba succeselor a ur constructoxâlor de utilaj realizări şi vom începe cu Culda, pe mulţi alţii.
Se va acţiona pentru îmbunătăţirea structurii sortimen- 1 continuu, în luna no minier din judeţul nostru, bine noul an. De fapt, co — — Aş dori să mai arăt
cat
a ţinut să completeze
tale şi a calităţii producţiei destinate exportului, prin mo- i cu prilejul recentei vizite lectivul nostx-u lucrează de tovai-ăşul Victor Almăşan
iembrie atingînd cota ma
J
ximă, cînd am îndeplinit
dernizarea şi înnoirea produselor, asimilarea de noi pro-t de lucru. De asemenea, re ja la parametx-ii planului — că uzina noastră a ra
şi
duse şi sortimente cu caracteristici tehnice şi economice > depăşit sarcinile de plan zultatele din noiembrie sînt din primele luni ale lui portat deja îndeplinirea
superioare, cu consumuri materiale reduse şi grad ridicat \ toţi indicatorii, la toate rodul bogat cu care persona 1978, cu toate că sarcinile sarcinilor de plan anuale
la
de prelucrare cerute pe pieţele externe, ridicarea con- i sortimentele. lul muncitor de la U.U.M.R. celui de al treilea an al la export şi că ne-am an
tinuă a eficienţei în activitatea de comerţ exterior. Se ? Notăm cîteva din reali Crişcior a întîmpinat Confe cincinalului revoluţiei teh- gajat ca de la începutul
va face prospectarea sistematică a pieţei externe pentru 1 rinţa Naţională a partidu nico-ştiinţifice sînt sporite. acestei luni şi pină la în
zările colectivului U.U.M.R.
contractarea exportului şi importului în condiţii de eficien-1 lui. Dealtfel, pentru a cinsti Pei'sonalul muncitor de ceperea lucrărilor Confe
Crişcior pe luna noiembrie :
ţă ridicată şi la termene corespunzătoare desfăşurării rit-/ depăşire de 1,5 milioane cu fapte .de muncă dintre la U.U.M.R. Crişcior acţio rinţei Naţionale a partidu
o
mice a activităţii de producţie. Vor fi intensificate traîati- 1 a producţiei globale şi cele mai bune acest impor nează de pe acum, cu con lui, să mai realizăm supli
lei
vele cu partenerii externi pentru realizarea integrală a \ de 1,4 milioane lei a pro tant eveniment din viaţa secvenţă şi hotărîi-e, în a- mentar o producţie globală
acţiunilor de cooperare şi specializare prevăzute în plan, 1 partidului şi a ţării, lună ceastă privinţă. Iar atuul de 400 000 lei. Astăzi pot
ducţiei marfă,, realizarea
peste plan a 6 tone de pie
precum şi iniţierea de noi acţiuni în vederea extinderii şi / noiembrie a fost declax-ată principal îl constituie şi spune că şi acest angaja
creşterii eficienţei colaborării economice internaţionale. ) forjate şi matriţate, 446 la U.U.M.R. Crişcior „Lună aici productivitatea muncii ment a fost realizat. I
se
______ J____ J bucăţi vagoneţi, o,.tonă de de pi'oducţie record", iar care; dn la începutul anu Iotul I nu
Pe plall
maşini şi utilaje miniere, această săptămînă, în care lui, marchează o creştere DUMITRU GHEONEA major inie